962 matches
-
problematizat se află Încă Într-un proces de devenire. Unii autori Încearcă să construiască edificiul teoretic al sistemului de Învățare prin problematizarea În ansamblu, iar alții caută să elaboreze În detaliu unele laturi ale acestui tip de Învățare. Aceasta Întrucât problematizarea obiectelor Învățării se pretează, cu precădere, la Învățământul specializat al științelor exacte: matematică, fizică, chimie, tehnică etc. Problema este un rezultat al procesului de cunoaștere care conține indicarea unor lacune În sistemul de cunoștințe, evidențiind o contradicție Între cunoaștere și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
suplimentare (aceasta este o situație George-Ștefan COMAN 91 apropiată de practica de producție). În a treia situație, studenților le este descris succint cazul concret, neoferindu li-se toată informația necesară, fapt care, de asemenea, corespunde condițiilor de producție. Instruirea prin problematizare implică crearea (organizarea) situațiilor-problemă, conștientizarea, acceptarea și rezolvarea acestor situații În procesul activității comune dintre studenți și profesor, În condițiile unei autonomii cât mai mari a celor dintâi și sub conducerea competentă, științifică și didactică, a profesorului. Instruirea prin problematizare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
problematizare implică crearea (organizarea) situațiilor-problemă, conștientizarea, acceptarea și rezolvarea acestor situații În procesul activității comune dintre studenți și profesor, În condițiile unei autonomii cât mai mari a celor dintâi și sub conducerea competentă, științifică și didactică, a profesorului. Instruirea prin problematizare (ca orice alt gen de instruire) poate contribui la realizarea următoarelor două scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la Învățătură, subiecții mai slabi. George-Ștefan COMAN 91 apropiată de practica de producție). În a treia situație, studenților le este descris succint cazul concret, neoferindu li-se toată informația necesară, fapt care, de asemenea, corespunde condițiilor de producție. Instruirea prin problematizare implică crearea (organizarea) situațiilor-problemă, conștientizarea, acceptarea și rezolvarea acestor situații În procesul activității comune dintre studenți și profesor, În condițiile unei autonomii cât mai mari a celor dintâi și sub conducerea competentă, științifică și didactică, a profesorului. Instruirea prin problematizare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
problematizare implică crearea (organizarea) situațiilor-problemă, conștientizarea, acceptarea și rezolvarea acestor situații În procesul activității comune dintre studenți și profesor, În condițiile unei autonomii cât mai mari a celor dintâi și sub conducerea competentă, științifică și didactică, a profesorului. Instruirea prin problematizare (ca orice alt gen de instruire) poate contribui la realizarea următoarelor două scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
101 T 0,82 10 8,2 10 8,2 F 0,42 9 3,78 10 4,2 D 0,09 9 0,81 9 0,81 Σ 161,65 174,45 Pentru varianta b - manual elaborat după metoda problematizării a rezultat 174,45 puncte, iar pentru varianta a - manual elaborat după metoda tradițională a rezultat 161,65 puncte. Sa procedat astfel la elaborarea unui manual după metoda problematizării acestuia. 3.3.2. Metoda Delphi În anii 1964-1965, Helmer Olaf
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
161,65 174,45 Pentru varianta b - manual elaborat după metoda problematizării a rezultat 174,45 puncte, iar pentru varianta a - manual elaborat după metoda tradițională a rezultat 161,65 puncte. Sa procedat astfel la elaborarea unui manual după metoda problematizării acestuia. 3.3.2. Metoda Delphi În anii 1964-1965, Helmer Olaf, de la Trustul Rand Corporation din Santa Monica, California, SUA, a pus la punct această metodă. Ea a apărut ca o alternativă mai bună la „metoda comitetului”, care presupunea discuții
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
101 T 0,82 10 8,2 10 8,2 F 0,42 9 3,78 10 4,2 D 0,09 9 0,81 9 0,81 Σ 161,65 174,45 Pentru varianta b - manual elaborat după metoda problematizării a rezultat 174,45 puncte, iar pentru varianta a - manual elaborat după metoda tradițională a rezultat 161,65 puncte. Sa procedat astfel la elaborarea unui manual după metoda problematizării acestuia. 3.3.2. Metoda Delphi În anii 1964-1965, Helmer Olaf
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
161,65 174,45 Pentru varianta b - manual elaborat după metoda problematizării a rezultat 174,45 puncte, iar pentru varianta a - manual elaborat după metoda tradițională a rezultat 161,65 puncte. Sa procedat astfel la elaborarea unui manual după metoda problematizării acestuia. 3.3.2. Metoda Delphi În anii 1964-1965, Helmer Olaf, de la Trustul Rand Corporation din Santa Monica, California, SUA, a pus la punct această metodă. Ea a apărut ca o alternativă mai bună la „metoda comitetului”, care presupunea discuții
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
119. Roșca, Al. Creativitatea generală și specifică, Editura Academiei, București, 1981. 120. Sandu S., Inovare, competență tehnologică și creștere economică, Editura Expert, București, 2002. 121. Serban Radu R., Optimizarea deciziei firmei (teză de doctorat), București, ASE, 2005. 122. Solcan Angela, Problematizarea - mijloc de dezvoltare a gândirii critice, În „Didactica Pro”, Nr.6 (16), 2002, p.64-66. 123. Soliani Lamberto, MANUALE DI STATISTICA PER LA RICERCA E LA PROFESSIONE (edizione aprile 2005),Versiunea electronică: http://www.dsa.unipr.it/soliani/soliani.html
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
119. Roșca, Al. Creativitatea generală și specifică, Editura Academiei, București, 1981. 120. Sandu S., Inovare, competență tehnologică și creștere economică, Editura Expert, București, 2002. 121. Serban Radu R., Optimizarea deciziei firmei (teză de doctorat), București, ASE, 2005. 122. Solcan Angela, Problematizarea - mijloc de dezvoltare a gândirii critice, În „Didactica Pro”, Nr.6 (16), 2002, p.64-66. 123. Soliani Lamberto, MANUALE DI STATISTICA PER LA RICERCA E LA PROFESSIONE (edizione aprile 2005),Versiunea electronică: http://www.dsa.unipr.it/soliani/soliani.html
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin care sunt transmise informații, idei, opinii, îndemnuri, sfaturi, convingeri etc.; modul de exprimare a mesajelor, caracterizat de indicatori ca: relevanță, forță, intensitate, specificul exprimării verbale și nonverbale, persuasiune; metodologia emiterii mesajului, exprimată prin indicatorii eficienței metodelor: expunere, dezbatere euristică, problematizare; tactul comunicării, având ca indicatori limbajul adecvat, accesibil, pertinent, captarea și menținerea atenției, trezirea interesului, crearea atmosferei agreabile etc. Elementele capacității de recepție sunt : experiența de cunoaștere: cultura generală, nivelul informării, calitatea ei, performanțe ale activității proprii, raportul teorie - practică
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
elemente personale; de pildă, după însușirea exprimării curente în scris, copilul încearcă felurite compuneri; Landsheere, 1992, stabilea două mari categorii de metode, în funcție de sorgintea schimbării produse la elevi: a) heterostructurante (schimbarea se produce prin altul): expunerea, conversația, studiul de caz , problematizarea etc.; b) metode autostructurante (individul se transformă prin sine). După clasificarea propusă de acesta, exercițiul intră în cea de-a doua grupă, alături de descoperire, observație, etc. 4.2. Taxonomii ale exercițiilor de limbă Exercițiul de limbă constă în „efectuarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
stadiul operațiilor concrete (7 - 12 ani); stadiul operațiilor formale (abstracte) - care debutează în jurul vârste de 12 ani și cuprinde întregul proces de maturizare a individului. După Piaget, la stadiul operațiilor abstracte nu ajung toți indivizii. Acest stadiu presupune capacități de problematizare, formulare a ipotezelor, verificarea lor și soluționarea problemei. După 11 - 12 ani, sunt interiorizate și ultimele acțiuni - discuțiile și controversele de grup - și începe să se manifeste capacitatea de abstractizare și generalizare. Dezvoltarea gândirii abstracte, desfășurate sub forma controversei imaginare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și raționalitatea pură În contextul căutării adevărului și a identificării modalităților de a ajunge la acesta, logica joacă un rol specific în cadrul gândirii medievale. Aceasta s-a dezvoltat pornind de la cărțile ce alcătuiesc Organon-ul aristotelic. S-a început cu problematizarea specifică Categoriilor și Despre interpretare a lui Cicero, ulterior aprofunzându-se celelalte texte ale instrumentului realizat de către Filosof. Aristotel, prin interpretările lui Boethius, și, ulterior, prin traducerile în latină realizată de filosofii arabi, devine instrumentul principal pentru argumentare în perioada vizată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
interbelice și a raportului dintre intelectualitate și Biserică. Totodată, studiul asupra elitei românești nu avea cum să ocolească și abordarea unor aspecte specifice ale căror ecouri le regăsim în România dintre cele două războaie mondiale, la nivelul tematicii și al problematizării. De aceea, considerăm că prin includerea acestor aspecte aparent teologice, studiul istoriei intelectuale românești nu se poate decât îmbogăți, înțelegând mai bine, într-o perspectivă comparatistă, rolul elitei în procesul devenirii unei națiuni. Introducere După decembrie 1989, cultura română văduvită
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
D. Stăniloae de interpretare a națiunii, având la bază modelul etern, divin, care îi asigură caracterul imuabil. Această încercare de interpretare critică a ideii de națiune nu trebuie înțeleasă ca o motivare a vreunui proiect utopic, retrograd, ci numai o problematizare a unei perspective a teologiei politice. O critică riguroasă asupra raportului dintre Biserică și națiune ne relevă grosso modo limitele unui asemenea demers hermeneutic. Pornind de la o posibilă discuție asupra naționalității și a Bisericii, este de-a dreptul ciudat de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în documente istorice sau alte surse. Gândiți-vă la ce întrebări leați putea adresa elevilor dvs. pentru ca ei să gândească asupra subiectului în discuție, chiar dacă nu au citit nimic referitor la tema discutată. Aici, cu elevii claselor mai mari folosesc problematizarea sau studiul de caz. În cadrul discuțiilor folosiți tehnici eficiente de facilitare a acestora. Dezvoltați elevilor dumneavoastră „necesitatea de a ști”. Apoi, în momentul în care vă pregătiți pentru oră, puneți-vă întrebarea „Ce ar trebui și ce le-ar place
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
eleva gr. 31, Veronica Țurcanu. Prin creația proprie - poezia, elevii iși împărtășesc gândurile, visurile, fantezia, imaginația. Eu mă strădui să apreciez obiectiv munca lor. IX. Una din metodele, ce demonstrează istețimea, spiritul creativ, curiozitatea, inteligența elevilor este situația de problemă - Problematizarea. Prefer să le propun elevilor diferite situații interesante, care cer de la ei o gândire logică, uneori critică, expunerea propriei opinii. De exemplu situația - „Dacă ai fi posesorul unei baghete magice, ce ai schimba în lumea asta?” Iată ce scrie elevul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
Am încercat să descriu vreo câteva metode și strategii moderne de dezvoltare a creativității la elevi la lecțiile de limbă franceză. Știm că pentru stimularea creativității și sporirea randamentului școlar e necesar a activiza dezvoltarea gândirii independente, divergente și creative, problematizarea, învățarea prin investigare. De asemenea e necesar și spiritul de observație. Dacă ne vom întreba ce reprezintă o persoană creatoare, vom găsi un astfel de răspuns: elevul creativ s-ar caracteriza prin următoarele conduite: - capacitatea de pătrundere și prelucrarea materialului
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
poate fi împărtășită și celorlalți colegi; valorificarea cunoștințelor anterioare ale elevilor în desfășurarea lecțiilor noi și rezolvarea unor sarcini de lucru în perechi sau grupuri mici; utilizarea situațiilor de joc în învățare (jocuri de rol, dramatizare, jocul didactic etc.); folosirea problematizării pe secvențe didactice și aplicarea practică a rezultatelor prin anumite metode și procedee de expresie desenul, povestirea, lucrul manual, modelajul etc.; rezolvarea creativă a conflictelor în clasă, colaborarea cu familia și valorificarea resurselor din comunitate ca tehnici de sprijinire a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
dreptății distributive a lui Rawls, precum și cea elaborată de Dworkin nu se aplică direct la problemele nedreptăților ecologice. Teoriile liberale distributive tratează în primul despre dreptatea ca imparțialitate, iar acest lucru face ca sfera lor de cuprindere să nu includă problematizări cu privire la diferitele categorii de bine substanțial. Un exemplu în acest sens este teoria lui Brian Barry, care a propus o versiune "îmbunătățită" a teoriei lui Rawls. În variantă liberală, dreptatea ecologică s-ar reduce la un simplu acord asupra binelui
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
face "rău" mediului înconjurător, de a nu produce suferință animalelor și de a nu distruge lumea vie în general poate fi formulat în limbajul binelui, dar nu și în limbajul dreptății. Această perspectivă este criticată de teoriile non-liberale, tocmai pentru că problematizarea generațiilor viitoare face posibilă raportarea la mediu fără a viza mediul ca atare, ci consecințele asupra umanității, pe care le va avea viața într-un mediu sau altul. Dreptatea intergenerațională reclamă un principiu al oportunităților egale între generații, iar asta
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]