932 matches
-
în cele din urmă autodistructiv care a dus Europa la ruină? Asta nu se poate stabili. Și asta trebuie problematizat. Problematizarea generalizată Cel dintîi și cel din urmă caracter al culturii europene este problematizarea. Să reamintim: Renașterea reprezintă nașterea unei problematizări generalizate; ea îl repune sub semnul întrebării pe Dumnezeu, Cosmosul, Natura, Omul. După aceea cultura europeană a cunoscut mai multe momente în care o gîndire, un principiu, o dovadă și-au închipuit că fundamentează în sfîrșit certitudinea absolută. Umanismul și-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
aceste principii, reflecții, evidențe, fondări au fost, de fiecare dată, puse imediat în discuție, iar problematica și-a reluat fără încetare stăpînirea asupra culturii europeane. Privită sub acest unghi, devenirea neîntreruptă a culturii europene nu este altceva decît efectul neîntreruptei problematizări, care a condus la problematizarea generalizată și radicalizată de astăzi. Europa a cufundat orice lucru, omul, viața, cosmosul, în devenirea care problematizează orice. Ea și-a închipuit vreme îndelungată că Devenirea, Istoria, Progresul eludau problematizarea, de vreme ce erau problematizatorii. Or, acestea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
au fost, de fiecare dată, puse imediat în discuție, iar problematica și-a reluat fără încetare stăpînirea asupra culturii europeane. Privită sub acest unghi, devenirea neîntreruptă a culturii europene nu este altceva decît efectul neîntreruptei problematizări, care a condus la problematizarea generalizată și radicalizată de astăzi. Europa a cufundat orice lucru, omul, viața, cosmosul, în devenirea care problematizează orice. Ea și-a închipuit vreme îndelungată că Devenirea, Istoria, Progresul eludau problematizarea, de vreme ce erau problematizatorii. Or, acestea au pătruns în sfera sa
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este altceva decît efectul neîntreruptei problematizări, care a condus la problematizarea generalizată și radicalizată de astăzi. Europa a cufundat orice lucru, omul, viața, cosmosul, în devenirea care problematizează orice. Ea și-a închipuit vreme îndelungată că Devenirea, Istoria, Progresul eludau problematizarea, de vreme ce erau problematizatorii. Or, acestea au pătruns în sfera sa, dacă nu cumva au fost înghițite. Ele constituie probleme, și așa vor rămîne pururi. Cum spunea Patocka: "Problema Istoriei nu poate fi rezolvată. Ea trebuie să rămînă 22". Problematica generalizată
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
aventurii spiritului european, iată consecința ultimă a pierderii fundamentelor, punct final al încercării disperate de a afla o Certitudine primordială. Aici, însă numai cu condiția să se alăture raționalității critice, nihilismul european ne învață să înfruntăm Incertitudinea și Angoasa Destinului. Problematizarea generalizată ne invită să reîncepem aventura europeană, însă cu o nouă deschidere asupra lumii. O parte a intelectualilor este sortită utopiei delirante. Însă grosul acestora rămîne într-o stare de realism somnambulic. Regăsim paradoxul dublului joc între conștiința noastră și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
europeană se suprapune acestei mize planetare. Europa deține două vocații "fondatoare", una culturală 33, cealaltă politică. Trebuie să avem în vedere o "a doua Renaștere" europeană care să reunească aceste două dimensiuni. Cea dintîi, plecînd de la experiența nihilismului și a problematizării generalizate, ar trebui să deschidă dialogica europeană către aporturile culturale exterioare și să consacre această a doua Renaștere civilizării ideilor barbare, deschizîndu-le către complexitate, cercetării principiilor ascunse care conduc în mod invizibil gîndirea, într-un cuvînt, încercării de a scoate
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
la Științe recapitularea cunoștințelor se va face pe grupe, cunoștințele de la celelalte arii curriculare se vor include frontal, fiind antrenată întreaga clasă. Ca resurse se vor folosi metode și procedee multiple, folosite la toate ariile curriculare - conversația dirijată, explicația, exercițiul, problematizarea ( De ce cad frunzele toamna? - întrebare pusă de un elev), activitate frontală, independentă și pe grupe, decupare, lipire, memorizare, iar ca materiale -ilustrații, foi, lipici, creioane colorate, casetofon cu muzică pentru copii ( „Anotimpurile”, de Vivaldi), foi cu versuri însușite la alte
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
obișnuim pe elevi cu unele sarcini pe care trebuie să le rezolve fie ca temă pentru acasă (de gândire, de observare), fie în clasă, la începutul orei, trecând apoi la generalizarea acestor fapte prin predarea lecției noi. La instruirea prin problematizare, elevii vor fi puși în fața unei situații din care, folosind o anumită strategie, să construiască și un răspuns care să nu se rezume la o simplă însumare a celor învățate, ci să implice și o depășire a informațiilor pe care
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
intuirea unor materiale didactice. Astfel se observă apariția primelor insecte, se denumesc, se menționează unde au stat în timpul iernii (în crăpăturile din sol sau sub scoarța unor copaci), apariția primelor fire de iarbă și a mugurilor pe copaci. Poate interveni problematizarea: „De ce înmuguresc și înfloresc copacii cu frunze căzătoare primăvara și nu în alt anotimp?” ( Deoarece iarna nu au suficientă căldură și lumină, iar vara ar fi prea târziu, ciclul creșterii frunzelor și al fructelor, ce asigură înmulțirea, nu s-ar
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
vorba de informații culese din vizionarea unor emisiuni televizate, reviste pentru copii, albume, atlase, enciclopedii. Se creează la elevi o atitudine activă, orientată spre găsirea și soluționarea problemelor, adoptând metode și procedee de la alte discipline; munca cu manualul, povestirea, exercițiul, problematizarea. Activitatea elevilor capătă fluiditate și originalitate, aceștia găsind soluții diverse pentru rezolvarea unor probleme de gândire. Lucrul în echipă are eficiență pentru psihorelaționarea elevilor și pentru obținerea unor produse de calitate. Prin demers interdisciplinar se dezvoltă interese autentice pentru știință
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Conceptul de practică reflexivă în dezvoltarea comunitară este cel pe care îl adopt pentru a sublinia necesitatea de a pune tot mai mult în relație practica de dezvoltare din domeniu cu cercetarea, cu principiile, evaluările și riscurile pe carele implică. Problematizările sper să fie utile în a face câmpul de experiență al FRDS cât mai roditor pentru dezvoltarea comunitară din Romania. În fapt, capitolele semnate în volum de către cei patru specialiști ai Fondului - Cosmin Câmpean, Lucian Marina, Mihaela Peter și Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comunitățile vecine. Este cazul, de exemplu, al facilitatorului recrutat de la Topești (județul Gorj) pentru animarea altor sate gorjene, pe drumul dezvoltării comunitare pe modelul FRDS. Reflexivitatea în evaluare La complexitățile și interogațiile asociate facilității pot fi adăugate, ca exemplu de problematizare reflexivă, și cele ale evaluării. În sine, acest fapt este un proces cu fațete și stadii multiple în dezvoltarea comunitară. Nu la aspectele tehnice ale evaluării intenționez să mă refer în continuare, ci la problematică, opțiuni, includerea rezultatelor de evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a acelor conținuturi care intră în aria de interes a copilului, chiar dacă în acest fel se renunță la o anumită coerență de ansamblu sau la demonstrații impuse de logica respectivei discipline de studiu. Substimularea ar consta în acceptarea ariei de problematizare și a duratei impuse de interesul copilului (chiar dacă recomandăm încercări rezonabile de extindere a acestora). Ceea ce afirmăm aici este că, în mod rezonabil, criteriul de selecție a stimulilor care vor fi sub sau supra stimulați depinde de interesul copilului și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
umanității, este inuman, dar și antiuman, o palidă supraviețuire prin tehnică. Pornit în salvarea umanului de imixtiunea inumanului (fie ca obiect, animal, fie ca mașină sau artificiuă, gânditorul nesocotește beneficiile hibridării postumane. Vom vedea însă, în capitolul ce urmează, o problematizare mai diversificată a postumanului, ca întrețesere complexă între uman și nonuman. Condiția postumană înseamnă atât coexistența utopiilor și a distopiilor uman-tehnologice, cât și asumarea unui punct de vedere liminal, temperat-critic, realist-pragmatic, care să abordeze realitățile existențiale de dincoace și de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de corporațiile cibernetice, militare, comerciale sau politice. Pornind de la realitatea tehnoștiinței actuale, discursul său ia distanță de miturile occidentale ale bipolarităților sau ale „unității originale” a ființei. Astfel, observă și demontează strategiile de cyborgizare umană (vezi capitolul întâi pentru o problematizare mai cuprinzătoare a cyborguluiă prin intermediul proceselor de cuplare organism-mașină și al aplicațiilor medicale și științifice în societate, atât în straturile existențial-funcționale, cât și în dimensiunea metaforică și ficțională (cyborgismul extrapolat în literatura cyberpunk cu o întreagă imagisticăă. Cyborgul teoretizat de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
inclusiv în accepția de separare a vieții online de problemele fizice și sociale ale lumii offline. În această ultimă situație, comunitățile virtuale create de femei sunt analizate fie în direcție etnografic-practică, fie în utopia eliberării identitare în mediul Internetului. O problematizare a acestei discuții de gender online ia în considerare modul în care femeii i se atribuie un statut marginal în priceperea tehnologică, un rol deficitar în raport cu abilitățile tehnice masculine ori chiar incompetență tehnică (evident, o presupoziție care poate fi ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reprezentabili în lumea cibernetică. În acest sens, discursul cyberfeminist este criticat el însuși de adoptarea unei viziuni esențialiste a femeii occidentale, în sensul că femeile de culoare rămân categoriile defavorizate prin privilegierea viziunii occidentale asupra femeii, o perspectivă stereotipă, fără problematizări de locație, rasă, clasă sau sexualitate și fără acceptarea Celuilalt și a Celeilalte. Identificarea problemelor unilaterale de gender (în special prin diferențierea între feminin și masculină și identificarea cu un singur tip identitar, în lipsa evaluării problemelor de locație existențială și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de specialitate, îl va ajuta să își construiască un tezaurul vizual, determinînd o intensă experiența cu lumea exterioară, o decodificare a acesteia prin limbajul și puterea imaginii. Scopul activităților educative specifice domeniului este acela de antrenament vizual, de căutare, experimentare, problematizare a elementelor de limbaj plastic și a mijloacelor de expresie. Spațiul plastic reprezintă pentru copil un suport al declanșării resorturilor afective, interioare. Este spațiul în care copilul se exprimă liber, neîngrădit, povestește, mult, cît mai mult despre orice aspect al
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și memorarea pe termen lung a informației primite. Hartinger (2001) identifică numeroase forme de învățare prin descoperire, forme operabile în spațiul muzeal: metodele inductive, investigarea, învățarea prin exemple, învățarea activă, prin întrebări și răspunsuri, experimentul și exercițiul joc, învățarea prin problematizare 21. Spre deosebire de majoritatea suporturilor de învățare utilizate în școli, obiectul muzeal "viu" posedă acea aură de autenticitate care impresionează și motivează. Hofstein și Rosenfeld (1996), citînd rezultatele unui studiu realizat de Javlekar în India, concluzionează: "elevii care au asistat la
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
obiectul unor aprinse dezbateri idei problematice ca: omenie și corectitudine (principialitate morală), sinceritate și minciună, rău moral și rău necesar, demnitate și modestie, obligație și datorie, datorie și dragoste, dreptate și generozitate, plăcere și fericire, iertare și intoleranță morală etc. Problematizarea este cerută ca metoda educativ - morală și civică, îndeosebi, de caracterul paradoxal al unor raporturi morale și politice (când esența este substituită prin aparență, valorile prezente se suprapun celora de durată, demagogia favorizează duplicitatea etc.) , în general de aceea se
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
copiatul, șoptitul, în general frauda) în activitatea didactică și în alte activități școlareă cu valoarea morală sau când ei consideră că iubirea colegului poate justifica moralicește faptele reprobabile, când dreptatea este confundată cu răzbunarea “echitabilă” etc. Conflictul în aprecieri, specific problematizării, apare și ca urmare a confundării seriozității și corectitudinii elevilor buni în timpul orelor didactice cu egoismul și refuzul ajutorului, sau când unii elevi consideră că sinceritatea este o valoare morală necondiționată. Pentru surmontarea unor atare dificultăți în cunoașterea și aprecierea
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
ca urmare a confundării seriozității și corectitudinii elevilor buni în timpul orelor didactice cu egoismul și refuzul ajutorului, sau când unii elevi consideră că sinceritatea este o valoare morală necondiționată. Pentru surmontarea unor atare dificultăți în cunoașterea și aprecierea morală, metoda problematizării interacționează cu aceea a dezbaterilor, a dialogului, a explicației etc. Rezultă, în felul acesta, aprofundarea valorilor și a raporturilor morale, corectarea întelesurilor (din mintea copiilor) noțiunilor morale sau etice, precum și al celor civice. Studiul de caz , o metodă de asemenea
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
și orașul fac parte din universaliile tematice ale literaturii. Nenumărate cercetări au fost consacrate Parisului, femeii și literaturii despre aceste teme. Prin fuzionarea lor, studiul prezent oferă o perspectivă inedită. O abordare complexă a orașului modern implică și o nouă problematizare a subiectului uman: personajele sunt rezultante tranzitorii ale relațiilor complexe desfășurate în spațiu și timp. Parisul este centrul de interese al epocii moderne, orizontul de proiecție al problemelor globale și al destinelor reprezentative, printre care cel al femeii pariziene ocupă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
unitatea conștiinței se întemeiază pe identitatea sa de structură cu universul însuși (personalitatea fiind formă finală și "rezumat" al întregii evoluții a lumii) se naște din neacceptarea idei kantiene potrivit căreia unitatea conștiinței este dată de "identitatea sa numerică". Or, problematizarea temeiului metafizicii temei identificat cu natura omului înseamnă reproble-matizarea statutului acesteia. Explicit, C. Rădulescu-Motru nu este interesat de fundamentele metafizicii sau de reinstaurarea fundamentului metafizicii. El nu săvârșește un asemenea act, dar izbutește să ofere temeiul pentru o "lucrare" în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lipire; O4: să participe cu interes și plăcere la lecție; O5: să realizeze lucrări deosebite; O6: să manifeste spirit critic și autocritic; O8: să păstreze ordinea și curățenia la locul de muncă. Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, observația, problematizarea, munca independența Materiale și ustensile: hârtie colorată, coală de desen, lipici, șablon, creion, foarfece Material bibliografic: Borș, M., Lazăr, G., 2002, Elemente de metodica - Abilități practice în învățământul primar, Editura Media Tech Iași. Mircea I., 2000, Cartea abilităților parctice vol
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]