1,324 matches
-
Tg. Mureș. La 20 aprilie Piața Universității din București a fost invadată de grupuri protestatare care au organizat un lung și dezolant picnic mai puțin politic și mai mult ca o anomalie sociologică. Tineri care afirmau că se inspiră din Proclamația de la Timișoara contestau Guvernul, politica țării, instituțiile de Stat, forțele armate și de ordine, moralitatea slujitorilor cultelor și chiar revoluția din decembrie. Manifestanții invocau oprobiul față de neo și criptocomunism dar fără coerența unui program cu suport doctrinar. Alegerile din 20
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
aș îndrăzni să-l numesc genial.“ („Gânduri la sărbătoarea întregului popor“, Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 445) „Dai seamă pentru-a țării primeniri Pentru oțel și holdele câmpiei În fața dârzei noastre moșteniri El, Ceaușescu, fiul României.“ („Proclamația inimii“, Convorbiri literare, ianuarie 1978) „Anii veneau ca valul după val Treceam din cincinal în cincinal Cu el în frunte spre înaltul țel Mândru că ești contemporan cu el. Prin glasul său, pe globul pământesc Vorbea pământul nostru românesc!“ („Baladă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
scurg din câteșipatru colțurile lumii, dar mai ales din lumea arabă, toate lepădăturile. Ca și alți autori, cu care sunt de acord, Revoluția noastră (câtă a fost) a fost rapid confiscată și deturnată de la programul ei inițial, care a fost Proclamația de la Timișoara. În acest sens, autorul citat mai sus preciza următoarele: Este grăitor că, în toamna anului 1989, povestitorul (Ion Druță, un scriitor basarabean ) era omul de încredere al liderului moscovit Mihail Gorbaciov, pe care l-a însoțit în Italia
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Constantin Sănătescu. Noul guvern era compus din militari, dar îi includea și pe reprezentanții Blocului Național Democrat ca miniștri fără portofoliu: Iuliu Maniu - PNȚ, C.I.C. Brătianu - PNL, Constantin Titel Petrescu - PSD, Lucrețiu Pătrășcanu - PCR. La orele 22 a fost radiodifuzată «Proclamația regelui Mihai către țară». Actul de la 23 august 1944 a fost urmat de eliberarea teritoriului național și, apoi, de participarea la războiul antihitlerist. Însă România a evoluat într-o direcție contrară intereselor ei. Cu acordul tacit al Marii Britanii (interesată mai
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
1990, să rămân în vitrina Frontului Salvării Naționale, unde fusesem pusă fără să fiu întrebată, în schimb am participat la mișcarea din Piața Universității, ca și la crearea și conducerea Alianței Civice. Speram, astfel, că se va impune vieții publice Proclamația de la Timișoara, cel mai important text politic de după ’89 și, de fapt, singurul program coerent de transformare a României comuniste într-o societate democratică. Au fost demersuri morale și politice de exorcizare a răului, a căror radicalitate a produs reacții
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
militar oastei moldovene în campania antiotomană. Ion Neculce face o legătură directă între Apelul mareșalului B. P. Șeremetev (17 mai 1711), lansat „poporului moldovenesc, tuturor îndeobște și fiecăruia, îndeosebi nobililor domni cârmuitori și dregători de toate rangurile și tuturor” și Proclamația lui Dimitrie Cantemir (3 iunie 1711). S-a transmis poruncă ca „toată boierimea și slujitorimea, toți să încalece, să vie la oaste cu plată, iar care n-a veni, va rămâne podan și lipsit de moșiile sale. Țăranii să aibă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
învățământ primar obligatoriu și gratuit. S-au înființat multe gimnazii; au fost create școli speciale: conservatoriile, școlile de belle-arte și școli de silvicultură. A pus bazele învățământului superior român prin fondarea Universității din Iași, care îi va purta numele. În Proclamația către locuitorii săteni (1864), Alexandru Ioan Cuza adresa următorul îndemn: „Înzestrați-vă satele cu așezăminte folositoare vouă și urmașilor voștri. Statorniciți mai ales, și pretutindenea, școli unde copiii voștri să dobândească cunoștințele trebuitoare, pentru a fi buni plugari și buni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
65 100 2,94 0 0 0 0 0 4,35 0 Total 82,88 10,50 6,61 Total 0,39 98,83 0,78 Total 5,05 94,16 0,78 a) Este vorba, în primul rând, de Proclamația de la Timișoara care reia, începând cu punctul 1, identitatea anticomunistă originară a revoluției de la Timișoara prin intermediul recursului la valorile democrației 48. În același timp, punctul 7 reia portretul identitar indirect al FSN-ului menționând: "Timișoara a început revoluția împotriva întregului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
a acestora. Imaginea "postnomenclaturii" descrise de Daniel Barbu este astfel schițată deja. Această identificare a originilor FSN-ului merge mână în mână cu o exigență de instituționalizare a unei legi a lustrației în România. În același timp, în mod simbolic, Proclamația se pronunță pentru reforma economică văzută ca necesitate, subliniind caracterul nematerial, ba chiar postmaterial al Revoluției insistând pe sprijinul acordat unui pluralism economic și politic, nu unui capitalism occidental cu limitele sale. În acest context, punctul 8 al Proclamației de la
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
simbolic, Proclamația se pronunță pentru reforma economică văzută ca necesitate, subliniind caracterul nematerial, ba chiar postmaterial al Revoluției insistând pe sprijinul acordat unui pluralism economic și politic, nu unui capitalism occidental cu limitele sale. În acest context, punctul 8 al Proclamației de la Timișoara sintetizează reperele pozitive ale anticomunismului român: identificarea celor culpabili, decredibilizarea trecutului și reconstrucția societăților democratice. Acest punct face referire la o propunere conform căreia "legea electorală să interzică pentru trei legistraturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
de apărare națională. În ciuda punctelor comune, cele două evenimente sunt trăite diferit. Târgu Mureș este perceput ca începutul unei purificări etnice, mai ales în străinătate; în România, viziunea naționalistă a împiedicat o abordare neutră. La nivel național, în ciuda faptului că Proclamația de la Timișoara insistă, la punctul patru, asupra solidarității interetnice, ambiguitatea națională pe care au evocat-o deja reunește adesea toate partidele sau identitățile de partid care se legitimează în raport cu națiunea română. Mai ales represiunea protestelor din Piața Universității este cea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
preferențiale ale originii genetice după versant. Partidele istorice și ale paginii albe sunt mai curând identificate de partea partidelor "postdisidenței anticomuniste" și partidele reconvertite sau provenite direct sau indirect din structurile comuniste de partea versantului "postnomenclaturii" nemărturisite. 48 Pct. 1, Proclamația de la Timișoara, text reprodus in D. Stefanescu, Cinci ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor decembrie 1989 decembrie 1994, Editura Mașina de Scris, București, 1995, pp. 451-452. 49 Pct. 7, Ibid., pp. 453-454. 50 Pct. 8, Ibid. 51 Ibid.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
luptele anului precedent. In " Amintiri politice,vol.3 " I. G.Duca face câteva aprecieri pentru gen.Prezan sub titlul ‚,In focul luptei pentru unire". După înfrângerea armatelor germane și retragerea lor,conducerea noului guvern condus de Brăteanu a inițiat o Proclamație către țară prin care asigura efectuarea unor reforme economice și-n special reforma agrară,prin care le promitea două milioane de hectare.Aceasta urma să fie semnată de rege și să o subscrie generalul H. Coandă, apoi să fie afișată pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și restul Transilvaniei. Unirea românilor într o singură țară și într-un singur stat s-a făcut cu mari sacrificii și jerfe umane. Nu s-a realizat prin Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, prin încoronări sau proclamații ,ori prin voința unor personalități. Această mare operă s-a realizat cu sacrificii și jertfe umane în decursul mai multor secole și-n special prin lupta dusă de Armata Română. Istoria a consfințit în practică afirmația că " Dreptul" este călcat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a considerat aceste măsuri obligatorii și a încercat să le impună chiar cu violență. Dincolo de aceste aspecte, revoluția de la 1848 punea pentru prima dată problema acordării de drepturi civile și politice evreilor egale cu cele ale creștinilor. Dacă în Muntenia, Proclamația de la Islaz prevedea explicit necesitatea schimbării, în Moldova totul era diferit. Este drept că M. Kogălniceanu, în Dorințele Partidei Naționale în Moldova, preconiza integrarea evreilor în societatea românească, deși nu oricum, ci prin “prefacerea lor într-o stare de cetățeni
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
lupte crâncene și de luarea Râmnicului. Unde se vor opri? Ce va face biata noastră armată? Nu spuneau însă tot, dar după îndârjeala lor vedeam că le merge greu. Pe zi ce trecea [ocupanții] deveneau mai obraznici, mai brutali. Publicau proclamații, amenințând mereu cu închisoare și amenzi. Au închis, spre confiscare, prăvăliile de metal. La 17 decembrie au anunțat că stabilesc stilul cel nou pe ziua de 1 ianuarie, prin urmare ne suprimau Crăciunul! Iar Lupu Costache, totdeauna gata să ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
acolo. Furios însă că am invocat proclamațiunea lui pentru protecțiunea populației Bucureștilor și a averii noastre, s a publicat o ordonanță hotărând 3 000 lei amendă și șase luni închisoare cui va mai menționa într-o petiție acest articol al proclamației. În acest interval ne soseau tot felul de știri. Petrescu ne spunea că va fi arestat și Costache, ceea ce mă îngrozea, dată fiind starea sănătății lui. Didina Cantacuzino și Zoe Romniceanu sosiră să mă pregătească pentru plecarea din București, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
înainte se știe cum a procedat: întruniri publice prezidate de dânsul, în care oratorul numea pe unchiul său Smintilă Brătianu, fără ca el să protesteze. Altundeva, deasupra scaunului lui era un mare afiș: Vintilă balaurul străpuns de lancea Sf. George Brătianu! Proclamații și afișe în toată țara, în Ardeal le-am văzut cu cele trei portrete: I.C. Brătianu, I.I.C. Brătianu și George I. Brătianu și dându-se continuatorul celor doi mari oameni de stat, pe care îl urmează întreg Partidul Național Liberal
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
luat generalul din prima zi, dar atrag critici și unele din ele sunt cam ridicole, mai ales că, cu sau fără voia lui, toate ziarele sunt pline de portretul lui, radio[ul] ne cântă de 3 ori pe zi adresele, proclamațiile, expunerile generalului către toți și fiecare, propovăduind cinstea, munca, dezinteresarea și jertfa către țară, ca și cum prin atâta vorbărie s-ar schimba deodată menta litatea și mersul statului. Lumea este agasată, nu mai citește ce a auzit dimineața la radio și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
legionară, numai Gurie, rușinea prelaților basarabeni, a oficiat slujba. La Radio Londra concluziunea era: „Ces assasinats avec la connivence du gouvernement qui n’a pas arrété les assasins“. ianuarie 1941 Legionarii au toată puterea, Antonescu joacă rolul lui Kerenski: discursuri, proclamații și completă neputință de a reacționa. Căci nu-l pot presupune complice de samavolniciile lor. Argetoianu, Tătărescu, Ghelmegeanu, Ralea, doctorul Marinescu sunt tot închiși cu gardă de soldați sub comanda unui ofițer. Acum 5 zile, o ceată de legionari s-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de la Revoluție, e de-a dreptul jignitor“. În balconul Operei și-au făcut apariția în 20 decembrie 1989 primii revoluționari, s-au ținut primele cuvântări publice împotriva lui Nicolae Ceaușescu și tot aici, pe 11 martie 1990, s-a citit Proclamația de la Timișoara, care prevedea la faimosul punct opt interzicerea accesului foștilor nomenclaturiști la funcții publice. Tot aici, după 20 de ani, într-un gest provocator fără precedent, Mircea Geoană sfidează și batjocorește în mod public memoria timișorenilor și a unei
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
sau fiul meu. Dacă noi nu vom avea un prunc, fiul Galiei va fi viitorul rege, și eu mă oblig să-l ocrotesc ca pe propriul fiu. Eu voi fi regină cât voi trăi, ceea ce o să trebuiască să devină o proclamație publică a tronului. Dacă vei muri înaintea mea, eu voi fi regină și după moartea ta. Rotari a azvârlit cât acolo un vas cu jăratic, stârnind un zgomot înfundat și o volbură de scântei pe marmura podelei. Încremenisem. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
la cer. Era Începutul verii. Yoshimoto dădu ordin din Sumpu ca armata lui să pornească spre capitală. Opulența și strălucitoarea ținută de drum a armatei clanului Imagawa făcea ca lumea Întreagă să se uite cu ochii mari de uimire. Iar proclamația lui Yoshimoto făcea provinciile mici și slabe să tremure de frică. Mesajul era simplu și clar: Cei care obstrucționează Înaintarea armatei mele vor fi doborâți. Cei care o Întâmpină cu onoruri vor fi răsplătiți. După sărbătoarea Băieților, moștenitorul lui Yoshimoto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
În primul și-n primul rând, În apărarea Casei Imperiale. Astfel, În marșul nostru de acum spre capitală, nu mai sunteți o armată acționând pentru mine, ci una care luptă În numele Împăratului. Toți comandanții și ostașii fură entuziasmați de această proclamație dinaintea plecării. Pentru marea Întreprindere, Tokugawa Ieyasu din Mikawa, care Încheiase recent o alianță militară cu Nobunaga, trimise și el o mie de soldați proprii. La plecarea Întregii armate, unii fură critici: — Seniorul din Mikawa n-a trimis prea mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
sau o mai mare bucurie clanului meu. Treizeci de mii de soldați jurară solemn și În tăcere, Împreună cu Nobunaga, că aveau să respecte dorințele Împăratului. Nobunaga Își instală tabăra la Templul Tofuku. În aceeași zi, prin toată capitala fură răspândite proclamații. Mai Întâi, se stabili dispunerea patrulelor de poliție. Schimbul de zi i se dădu În seamă lui Sugaya Kuemon, iar schimbul de noapte, lui Hideyoshi. Unul dintre soldații din armata clanului Oda ieșise să bea, iar soldatul victorios devine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]