1,301 matches
-
de prinț moștenitor. Această lege constata drepturile Prințului Carol la succesiunea Coroanei României. După o pauză, au venit în sala de ședințe a Parlamentului, Carol și regentul-prinț Nicolae. Carol a depus jurământul ca rege al României și a citit o proclamație. În proclamația Către Români, Carol susținea că „împins de marea Mea dragoste de Țară, am sosit în mijlocul poporului Meu spre a fi conform făgăduinții date pavăză Fiului Meu și strajă Patriei”. Atunci, ca și astăzi, nimeni nu a contestat și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
moștenitor. Această lege constata drepturile Prințului Carol la succesiunea Coroanei României. După o pauză, au venit în sala de ședințe a Parlamentului, Carol și regentul-prinț Nicolae. Carol a depus jurământul ca rege al României și a citit o proclamație. În proclamația Către Români, Carol susținea că „împins de marea Mea dragoste de Țară, am sosit în mijlocul poporului Meu spre a fi conform făgăduinții date pavăză Fiului Meu și strajă Patriei”. Atunci, ca și astăzi, nimeni nu a contestat și nu contestă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
toți, dar două-trei mii din cei masați chiar în fața balconului au început să strige : „Moarte lor ! Moarte lor, studenților !“. Eu eram al treilea om în stânga lui Iliescu în balcon, ca jurnalist... Deja eram des‑ tul de pățiți cu povestea cu Proclamația de la Timișoara, pe care devenise un risc să o susții strângând semnături. M-am dus înăuntru, am sunat la redacție și le-am spus : „E de rău : o să dea năvală la redacție trupeții Ăștia de aici. Luați mașinile de scris
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
jandarmii să vă apere“. După care a venit Iliescu. Și eu mi-am adunat curajul și i-am făcut reproșul. M-am dus glonț la el, i-am zis cine sunt, eram cu fotograful nostru care fotografiase acele abuzuri cu Proclamația de la Timișoara, și, fărĂ să-i cer permisiunea, i-am aruncat pe masă fotografiile și i-am spus : „Uitați-vă aici, oameni bătuți. Tot ce am scris în revistă este adevărat. E iresponsabil din partea dumnea‑ voastră să provocați scene din
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
filme și tot ce puteai să-ți dorești. Lumea și-a spus că restul o să vină treptat, că nu trebuie să zgudui ordinea și să-ți riști noro‑ cul... În realitate, noi am făcut o greșeală cu punctul 8 al Proclamației de la Timișoara și cu toate îndemnurile la lustrație. Și am făcut o foarte mare greșeală pentru că i-am coalizat pe foarte mulți oameni contra noastră. Acolo a început șirul de prostii politice foarte mari pe care le-am făcut și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
1990 și durează 52 de zile, în tot acest timp s-au încercat numeroase acțiuni de reprimare, culminînd cu cea din 13-15 iunie 1990, sprijinită de mineri și forțe ale Securității; numeroasele mineriade din 1990, 1991, 1999; recunoașterea oficială a Proclamației de la Timișoara (din martie 1990) care, ne amintim, cerea declanșarea procesului comunismului și interzicerea foștilor nomenklaturiști și securiști de a participa la viața politică; continuarea la TVR a Memorialului Durerii emisiunea Luciei Hossu Longin. În ce privește memorializarea, propunerile sînt cuprinse aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
este, cum spunea poeta Ana Blandiana (principala inițiatoare a primului Memorial al Victimelor Comunismului din lume, realizat în 1993 la Sighet) într-un interviu din numărul 5/2007 al revistei "22", decît formularea în termeni practici a Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara. Securitatea a fost, cum se spunea în epocă, brațul înarmat al partidului. Fostul președinte al României, Ion Iliescu, recunoaște la o întrebare a lui Vladimir Tismăneanu din cartea Marele șoc, cu trimitere la caracterul criminal al acestui organism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
plus de agresivitate În rândul „anticomuniștilor” care se revendicau de la „Piața Universității”. Față de vechiul conformism al „apoliticilor”, ei au inventat un altul, unul „nou”, cel care miza pe noutatea absolută a carierelor politice. Totul plecând de la faimosul punct 8 al Proclamației de la Timișoara, care cerea fostelor cadre de conducere comuniste să se țină departe de putere vreun deceniu. Nu s-a ținut cont că „opoziția” anti-comunistă - cea reală, adică cea care ar fi trebuit să aibe loc și să se organizeze
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să-i privească cu un zâmbet condescendent pe foștii deținuți politici care au primit și ei câte o pensie. La Timișoara, orașul unde a izbucnit revoluția, colțul cel mai anticomunist și mai occidentalizat al României, s-a cerut, Într-o proclamație lansată În 1990, ca foștii responsabili ai regimului comunist să fie excluși o vreme din viața politică. Nu este de mirare că regimul Iliescu nu a dat curs acestei invitații. Chiar și occidentalii i-au sfătuit discret pe „ex-comuniști“ să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cheltui multă răbdare. Bucureștenii și Dunărenii, încaltea, după ce s-au desgropat de subt troiene, au așteptat desghețul și primele semne ale primăverii până cătră începutul lunei Mai. Ca toate evenimentele mari tornada a fost uitată și I. și-a urmat proclamațiile meteorologice. La sfârșitul lui Ianuarie al acestui an 1956, iată că se anunța primăvară grabnică la începutul lui fevruarie. Ca urmare, pe când plugarii își găteau instrumentele consacrate acestui fericit eveniment, s-a stârnit, dragii mei, la începutul acela de Faur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de a da ceva, fără Milostivirea Voastră”. Ștefan cel Mare nu renunță la gândul de a așeza, pe tronul Țării Românești, un domn care să-i fie alături în confruntarea cu turcii. Și la 15 martie 1481, domnul dă o proclamație către locuitorii Brăilei, Buzăului și Râmnicului, prin care-i anunța că a luat pe lângă el „pe fiul Domniei mele Mircea Voievod și nu-l voi lăsa de lângă mine și voi stărui pentru binele lui ca pentru al meu, eu însumi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
militar oastei moldovene în campania antiotomană. Ion Neculce face o legătură directă între Apelul mareșalului B. P. Șeremetev (17 mai 1711), lansat „poporului moldovenesc, tuturor îndeobște și fiecăruia, îndeosebi nobililor domni cârmuitori și dregători de toate rangurile și tuturor” și Proclamația lui Dimitrie Cantemir (3 iunie 1711). S-a transmis poruncă ca „toată boierimea și slujitorimea, toți să încalece, să vie la oaste cu plată, iar care n-a veni, va rămâne podan și lipsit de moșiile sale. Țăranii să aibă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
învățământ primar obligatoriu și gratuit. S-au înființat multe gimnazii; au fost create școli speciale: conservatoriile, școlile de belle-arte și școli de silvicultură. A pus bazele învățământului superior român prin fondarea Universității din Iași, care îi va purta numele. În Proclamația către locuitorii săteni (1864), Alexandru Ioan Cuza adresa următorul îndemn: „Înzestrați-vă satele cu așezăminte folositoare vouă și urmașilor voștri. Statorniciți mai ales, și pretutindenea, școli unde copiii voștri să dobândească cunoștințele trebuitoare, pentru a fi buni plugari și buni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lupte crâncene și de luarea Râmnicului. Unde se vor opri? Ce va face biata noastră armată? Nu spuneau însă tot, dar după îndârjeala lor vedeam că le merge greu. Pe zi ce trecea [ocupanții] deveneau mai obraznici, mai brutali. Publicau proclamații, amenințând mereu cu închisoare și amenzi. Au închis, spre confiscare, prăvăliile de metal. La 17 decembrie au anunțat că stabilesc stilul cel nou pe ziua de 1 ianuarie, prin urmare ne suprimau Crăciunul! Iar Lupu Costache, totdeauna gata să ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
acolo. Furios însă că am invocat proclamațiunea lui pentru protecțiunea populației Bucureștilor și a averii noastre, s a publicat o ordonanță hotărând 3 000 lei amendă și șase luni închisoare cui va mai menționa într-o petiție acest articol al proclamației. În acest interval ne soseau tot felul de știri. Petrescu ne spunea că va fi arestat și Costache, ceea ce mă îngrozea, dată fiind starea sănătății lui. Didina Cantacuzino și Zoe Romniceanu sosiră să mă pregătească pentru plecarea din București, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
înainte se știe cum a procedat: întruniri publice prezidate de dânsul, în care oratorul numea pe unchiul său Smintilă Brătianu, fără ca el să protesteze. Altundeva, deasupra scaunului lui era un mare afiș: Vintilă balaurul străpuns de lancea Sf. George Brătianu! Proclamații și afișe în toată țara, în Ardeal le-am văzut cu cele trei portrete: I.C. Brătianu, I.I.C. Brătianu și George I. Brătianu și dându-se continuatorul celor doi mari oameni de stat, pe care îl urmează întreg Partidul Național Liberal
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
luat generalul din prima zi, dar atrag critici și unele din ele sunt cam ridicole, mai ales că, cu sau fără voia lui, toate ziarele sunt pline de portretul lui, radio[ul] ne cântă de 3 ori pe zi adresele, proclamațiile, expunerile generalului către toți și fiecare, propovăduind cinstea, munca, dezinteresarea și jertfa către țară, ca și cum prin atâta vorbărie s-ar schimba deodată menta litatea și mersul statului. Lumea este agasată, nu mai citește ce a auzit dimineața la radio și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
legionară, numai Gurie, rușinea prelaților basarabeni, a oficiat slujba. La Radio Londra concluziunea era: „Ces assasinats avec la connivence du gouvernement qui n’a pas arrété les assasins“. ianuarie 1941 Legionarii au toată puterea, Antonescu joacă rolul lui Kerenski: discursuri, proclamații și completă neputință de a reacționa. Căci nu-l pot presupune complice de samavolniciile lor. Argetoianu, Tătărescu, Ghelmegeanu, Ralea, doctorul Marinescu sunt tot închiși cu gardă de soldați sub comanda unui ofițer. Acum 5 zile, o ceată de legionari s-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
obligat să-i acorde o amnistie totală în schimbul loialității lui. Politica Rusiei față de Muntenegru s-a modificat și ea, întrucît se preconiza din nou un război cu Imperiul Otoman. În 1787, cînd a izbucnit conflictul, stăpînirea a emis o altă proclamație, apelînd la sprijinul creștinilor din Balcani. Muntenegru s-a aflat astfel în postura plăcută de a fi curtat de Austria și de Rusia, care au trimis consilieri militari și daruri. În țară au început să sosească soldați austrieci și voluntari
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
depusese eforturi serioase în vederea creșterii influenței lui în zonă. Se conta mai ales pe sprijinul populației catolice din Croația. Au fost aduși tineri din Bosnia ca să studieze la Zagreb. În 1788, cînd a început războiul, guvernul habsburgice a dat o proclamație prin care li se cerea creștinilor să-i sprijine armatele, iar musulmanilor să rămînă pasivi. O armată de 51000 de oameni însoțită de o serie de voluntari sîrbi a invadat Bosnia. Din cauză că principala forță otomană era angajată în altă parte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
poziția lor cu împăratul Leopold I. Ei au căzut de acord să-l accepte pe împărat drept conducătorul lor ereditar, cu condiția asigurării libertății religioase și a recunoașterii administrării autonome a bisericii lor. Leopold I a emis în 1690 o proclamație prin care le cerea popoarelor Peninsulei Balcanice să se ridice cu armele în mînă în sprijinul armatelor lui, promițîndu-le în schimb libertate religioasă, impozite mai mici și alegerea liberă a liderilor sîrbi. Bazate pe aceste asigurări, un mare număr de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
jur de trei sute de notabili s-au adunat la Orašac, în Šumadija Centrală, și l-au ales drept lider pe Karagheorghe. La momentul respectiv nu a existat nici o opoziție față de numirea unui comandant unic. După mai 1804, Karagheorghe își semna proclamațiile cu titluri ca "Voievod Suprem" și "Conducător". Dat fiind pericolul situației din perioada aceea, notabilii sîrbi își dădeau seama de necesitatea instituirii unei autorități puternice. Chiar dacă sîrbii se aflau în plină revoltă, este important să menționăm că rebeliunea lor nu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
locale l-au sprijinit, iar el a făcut apel la voluntari. Venind în țară în uniformă de general rus, Ipsilanti le-a dat impresia sprijinitorilor lui că era urmat îndeaproape de o numeroasă armată rusească. La 7 octombrie, într-o proclamație adresată moldovenilor, el îi informa că forțele lui vor străbate Principatele, după care vor trece Dunărea. Nu exista nici o temere față de represaliile otomanilor: "Dacă turcii ar cuteza să pătrundă în Moldova, o forță atotputernică era gata să le pedepsească îndrăzneala
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
asupra intențiilor revoluționarilor. Este interesant sä menționăm că, așa cum se întîmplase și în 1821, Constantinopolul a fost încă o dată informat că obiectivul lor nu era desființarea stăpînirii otomane, ci redobîndirea "vechilor drepturi". Debutul oficial al revoluției valahe a fost momentul Proclamației de la Islaz din 21 iunie. Acest document conținea un program liberal standard care avea douăzeci și unu de puncte. Țelul lui era înlocuirea regimului Regulamentelor Organice și abolirea protecției rusești. Liderii din perioada aceasta au numit un guvern provizoriu și au pornit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
implementeze vreun program oarecare. În timpul celor trei luni cît s-a aflat la putere, el a trebuit să se consacre sarcinilor imediate privind organizarea și apărarea. A fost făcută o încercare de transpunere în viață a cîtorva obiective incluse în Proclamația de la Islaz, dar principalul efort era îndreptat în altă direcție. Temerea cea mai mare a guvernului revoluționar era constituită de o eventuală intervenție armată a Rusiei. O armată rusească a intrat în iulie în Moldova, chiar dacă intenția ei era mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]