8,720 matches
-
o oarecare reputație. N-am ascuns niciodată cât de mult și de multe datoram hazardului, ceea ce mi-a atras din partea câtorva colegi iubitori calificativul de băftos patentat. O să te miri, dar nu mă deranja câtuși de puțin; din contra. Ne procură satisfacții ceea ce dobândim prin muncă, Însă ne bucură mai mult câștigurile norocoase. Probabil că, În intimitate, ne place să vedem În ele semne ale predestinării, altfel nu-mi explic. Mă rog, baftă-nebaftă, intuiție, tehnică de căutare sau ce va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
știe orice fetișcană. Trebuie să se ivească un prilej ca acum - o internare În spital, un concediu Într-o stațiune, o simplă oră sub cască la coafor - ca să afli imediat telefoanele caselor de comenzi sau adresele cîtorva pensionari care-ți procură cele necesare, de la hîrtie igienică la insecticidele de import din U.R.S.S. Cum am trecut prin viață fără să cunosc lumea? Cum de nu am trăit niciodată ca lumea? Merită oare să regret acest lucru? Îmi vine brusc În minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ne amintește de paradisul pierdut În care fuseserăm programați exclusiv pentru bucurie. Bucuria este ținta tuturor strădaniilor omenești. Disprețuitul trup, fratele porc, cum i se mai spune, ca și respectabilul spirit rîmează laolaltă fără oprire toate mocirlele lumii ca să-și procure plăceri. Firește, plăcerile sînt felurite, de la obținerea unui kilogram de carne și pînă la cucerirea unei medalii olimpice se Întinde un registru foarte larg și divers de bucurii. Poetul de pildă, cu osebire poetul tînăr, situează mai presus de orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pistolului un sendviș, pentru mine - și a mai mormăit că el nici nu mi l-a cerut. Am stat mult de vorbă. Mai ales despre săraca Magdi, casierița, de la care provenea și gustarea asta. Pentru că, după „evenimentele acelea“, văduva îi procura câte o chiflă ca asta. De obicei cu șuncă și cu cașcaval, în schimbul unor informații despre scamator. Știa că nu era o afacere prea cinstită, i-a și spus-o, dar Magdika era de părere că simpla eventualitate merita câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Tora pe muntele Sinai. Ce minunat! Să se înalțe deodată atât de sus! Dar asta cerea o muncă plină de atenție. Un sul al Torei care conține cea mai mică greșeală nu se poate folosi. În plus, trebuia să-și procure pergament și o cerneală neagră specială. Felul de a scrie nu îi era străin, pentru că era un tipograf experimentat. Între litere trebuia să fie o anumită distanță, de asemenea între rânduri și episoade. La fel, marginea liberă a paginii scrise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
să muncești pe brânci și să ții fantezia la fel de aprinsă ca și inteligența. Franco mărturisea că fuseseră siliți să lucreze în acest fel pentru că turiștii vin în Italia pentru a întâlni trecutul cu lumea și obiectele lui, pentru a-și procura senzații estetice care nu mai existau în timpul nostru. Am ajuns la Castellana via Bari. Castellana se prezintă ca un punct în care se întretaie drumurile multor orașe: Bari, Foggia, Roma, Neapole, Taranto, Lecce și Brindisi. Când am ajuns la Castellana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
toiul verii, examenele de absolvire se terminaseră de mult, dar îmi venea tot mai greu să mă simt în continuare încântat de calitatea mea de student; aveam senzația că mă preocupă mai mult lipsa de acțiune decât emoțiile care-mi procuraseră această calitate. Ieșeam doar o dată sau de două ori în săptămâna în care se întâmpla să am câteva ruble, să am, adică, atât cât să-mi ajungă pentru birjă și pentru cameră. Aceste câteva ruble care, într-o lună, ajungeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
atracție cumplită cu care nu numai că nu puteam, dar nici nu voiam să lupt. Ar fi fost posibil să lupt cu cocaina, să mă opun ei doar într-un singur caz: dacă senzația de fericire mi-ar fi fost procurată nu atât de săvârșirea unei fapte exterioare ca atare, cât de efortul, de munca pe care trebuia să le cheltuiesc în acest scop. În ce mă privește, nici nu putea fi vorba de așa ceva. 3 Se înțelege că tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
o ascuțea, în ultimul timp, ea îi provoacă confuzie în gândire, umplându-l de o neliniște care, deseori, trece în halucinație. Dacă acum apelează la cocaină, o face în nădejdea că poate trezi acele senzații pe care drogul i le procura la început, dar de fiecare dată constată cu disperare că efectele acelea nu mai apar, indiferent de doza pe care o ia. La întrebarea medicului-șef - de ce totuși ia cocaină dacă știe dinainte că aceasta îi provoacă doar tulburări psihice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
îl așezăm cum trebuie și barăm bine gura minei, am putea reuși să ne facem treaba cu el. Vorbești serios? întrebă Ileana. Foarte serios. Numai să putem găsi îngrășământul, ăsta este materialul care mi se pare cel mai dificil de procurat. Așa o cantitate bate la ochi. Trebuie să facem rost! spuse Ileana. Oricât de greu ar fi, vom face tot ceea ce este posibil să ne descurcăm. O mie de kile îți trebuie? întrebă Calistrat foarte serios. Cel puțin. Dacă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ingrediente, îl lămuri Ileana, ce-i așa greu de priceput? Măi copii, dar niște dinamită nu-i bună? Ba bine că nu! spuse Cristian. Numai că dacă a face rost de azotat este destul de problematic, dinamita e chiar imposibil de procurat. No, lasă asta în seama mea! Tu numai să-mi spui câtă vrei, îl lămuri Calistrat. Și, de unde, mă rog, ai să aduci tu explozivul? Uiți unde ne aflăm? Aici e o zonă minieră. Chiar și așa, nu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fac rost de tot ce avem nevoie, adăugă el din prag. Ne vedem la peșteră ori mă aștepți aici? Inspectorul își privi ceasul de la mână. Era trecut de zece, cu cele două ore de care avea nevoie Moș Calistrat să procure explozivul, însemna că ar fi gata de treabă undeva în jurul prânzului. Oricât de repede s-ar fi mișcat, drumul de acasă până la vizuina bestiei, tot mai dura cel puțin un ceas. Nu, spuse el hotărât, la peșteră este cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de moșii și sate sunt cunoscute: a) donații din partea celor ajunși în situații limită: alți boieri, răzeși sau negustori; b) vânzarea „benevolă” a părților din moșia răzășească individă. șăranii erau siliți să vândă din cauza neplății birurilor, pentru a-și putea procura hrana zilnică, pierderea proceselor pentru diverse infracțiuni cu caracter penal etc. c) împrumuturi nerambursate; banii necesari pentru a scăpa de robia la tătari sau turci; cel căzut în robie se răscumpăra, dar cădea în vecinie față de boierul care-i împrumuta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
procedat după un foarte vechi obicei, când, în fugă, se căuta un loc de izbăvire. Într-o vreme când circulația monedei se făcea cu dificultate, când nu se putea vorbi de o economie de schimb, banii fiind rari, greu de procurat, vitele au fost folosite ca monedă de schimb, de anulare a unei datorii sau ca mijloc de acumulare. Vitele asigurau parte din hrană, toate produsele lactate, pieile pentru încălțăminte, coarnele pentru diferite alte întrebuințări: ca instrument de suflat, de transmis
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a cărnii erau necesare meșteșugurile de prelucrare a minereurilor și de confecționare a uneltelor și a armelor din fier. Deși pe teritoriul Moldovei lipsescă zăcămintele bogate în fier, acestea nu lipsescă cu totul, „o parte din necesarul de metal era procurat prin exploatarea lentilelor feruginoase din depunerile sedimentar aluvionare sau din lentilele de siderit intercalate în rocile marno-calcaroase din zona carpatică a flișului” Descoperirea unei cantități mari de arme și unelte din fier atestă o intensă activitate de prelucrare, care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mulți ani. Pe lângă moară, Emilian Gurău avea și un gater pentru tăiat scânduri, din esențele de lemn care se găseau în pădurile din jur. Lemnul de brad pentru construcție era înlocuit cu salcia, teiul și fagul. Scândura de brad se procura de pe piața din Bacău, care se afla departe, iar drumurile erau proaste. După ce s-au pusă bazele cooperației de consum la Lunca, în spatele magazinului mixt - unde era și bodega, unde servea Petrică Cojocaru, funcționa un gater la care a lucrat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
22 de lei și din fiecare opincă ieșea o pereche de pingele. Croitori și croitorese Despre aceste meserii se poate vorbi numai după primul război mondial, când apar pe piață în cantitate mai mare stofe și țesături de tip industrial, procurate de la târguri și din orașul Bacău. Tot în perioada interbelică au fost trimiși la școli profesionale mai mulți elevi, care și-au deschisă ateliere în sate. Nu se găseau haine de gata, trebuia să mergi cu stofa și furniturile la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au crezut că pot obține venituri din vânzarea băuturilor. Miron Boca, factor poștal, deschide o cârciumă în casele lui Toader Vasilaș, zisă Buleu. Prin 1893 și Grigore Borcea se gândește să-și desfacă vinul propriu din Beșicata și să mai procure și din Fruntești și să deschidă o cârciumă, deși nu avea timp să se ocupe de negoțul cu băuturi. Altul, Gheorghe Rusu, fost sergent „de uliță” prin București, deschide o cârcium cu gândul că nu va plăti dările la stat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
astăzi, învățați cu valori mari și cu valute străine, să li se pară derizorii sumele date pentru biserică. Acel leu care s-a menținut „greu” până la primul război mondial avea o valoare mare, iar țăranul, în condițiile unei economii închise, procura greu banul. Trebuie să se știe că acel care a dat 10-12 lei, i-a câștigat într-o săptămână cu carul cu boi, muncind la cărăușie. Cel care a dat 3 lei a muncit o săptămână la prășit sau secerat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
S-a cultivat prin satele comunei Filipeni, până după al doilea război mondial, dar în condițiile creșterii producției de grâu și porumb, s-a renunțat la cultura meiului. Meiul se consuma și sub forma unui pilaf, înlocuind orezul, care se procura greu, în condițiile unor legături comerciale întâmplătoare. În spațiul etnică românesc, orezul s-a cultivat în Banat, fiind introdusă în cultură de austrieci, apoi, mai târziu, a fost cultivat și în Vechiul Regat. Cultura porumbului începe în șările Române prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din făină de grâu, deoarece pâinea de rugăciunea „Tatăl nostru” desemnează în latină hrana zilnică, mâncarea. Că este așa, ne-o demonstrează și expresiile românești: Muncește pentru o pâine, își câștigă pâinea zilnică, cu sensul, evident, că muncește pentru a-și procura toate mijloacele de întreținere pentru el (ea) și familie. Chiar după ce, începânăd cu prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a cultivat grâu pe suprafețe tot mai mari, grâul era destinat exportului, nu consumului intern, pâinea, pentru țăran, fiind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se știe este de dat recentă, dar nu ne îndoim că, într-o perioadă mai îndepărtată, îmbrăcămintea lor purta „marca” populară „națională”: haine făcute în casă din lână, in și cânepă. Fiind mai înstăriți, ei au avut posibilitatea să-și procure din târguri, de la negustori itineranți, postavuri, țesături fine, aduse din Orient sau de pe piețele apusene, prin intermediul negustorilor din Ardeal. Îmbrăcămintea răzeșilor, la fel ca a celorlalți rani, s-a distinsă prin sobrietate și prin folosirea, în principal, a două culori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
despărțiturile interioare. Pentru rezistență se foloseau cuie din lemn tare (corn) după ce se făcea o gaură cu sfredelul, unealtă făcută de meșterii fierari. Fiind o lucrare elaborată, casa trebuia lucrată de meșteri specializați (vezi capitolul despre meșterii satului). Materialele erau procurate din timp de cel care voia o casă, de regulă un tânăr care voia să-și întemeieze o familie și nu voia să stea la un loc cu părinții. Când scheletul casei era gata, pe vârful acoperișului, la îmbinarea căpriorilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
formație, nu risipea banul public, nici pe-ai lui, deși, șștia să ajute, atunci când se impunea. Personal am beneficiat de ajutorul lui, când am avut nevoie de niște lentile Zeissă (nu se găseau la noi) pe care mi le-a procurat direct de la firma germană. Era ordonat și meticulos, nu promitea nimic, dacă nu se putea ține de cuvânt. Ar fi putut să-și ajute și satul când era vicepreședintele Băncii Agricole și chiar intenționa s-o facă, dacă nu s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
artificial, având caracteristici alese anterior. Ființa umană va deveni atunci un obiect de piață. Grație formidabilelor progrese pe care le putem aștepta de la nanoștiințe, fiecare va spera chiar să-și transfere într-un alt corp conștiința de sine, să-și procure propriul dublu, dar și copii ale ființelor iubite, bărbați și femei de vis, hibrizi fabricați cu trăsături particulare selectate astfel încât să corespundă unor obiective precise. Unii vor căuta chiar să depășească specia umană printr-o formă de viață și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]