2,781 matches
-
avem de-a face doar cu utilizarea acestor elemente într-un scop străin de cel care privește apelul la ceea ce este sfânt. Sacralitatea în genere presupune relația cu un spațiu de dincolo, inițierea în ceea ce nu este accesibil oamenilor „obișnuiți”, „profani”. Prin opoziție cu sacrul, profanul se referă la spațiul comun care se află în afara centrului sacru al lumii, acest „spațiu” incluzând locuri, credințe, ... XVII. IAR PETRU PLÂNGEA DE CÂTE ORI AUZEA COCOȘUL CÂNTÂND, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2226 din
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
cu utilizarea acestor elemente într-un scop străin de cel care privește apelul la ceea ce este sfânt. Sacralitatea în genere presupune relația cu un spațiu de dincolo, inițierea în ceea ce nu este accesibil oamenilor „obișnuiți”, „profani”. Prin opoziție cu sacrul, profanul se referă la spațiul comun care se află în afara centrului sacru al lumii, acest „spațiu” incluzând locuri, credințe, ... XVII. IAR PETRU PLÂNGEA DE CÂTE ORI AUZEA COCOȘUL CÂNTÂND, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. luminile și
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
Acasa > Cultural > Traditii > SACRU ȘI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului SACRU ȘI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ Născut prin miracol divin, așteptat și prigonit, slăvit și sacrificat, acceptat sau contestat, Isus a străbătut
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
Acasa > Cultural > Traditii > SACRU ȘI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului SACRU ȘI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ Născut prin miracol divin, așteptat și prigonit, slăvit și sacrificat, acceptat sau contestat, Isus a străbătut veacurile, aflându-se în permanență în atenția slujitorilor bisericii, a oamenilor de știință, cât și a celor de artă: scriitori, pictori
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
frumos / Unde-i cerul luminos / Raza blând-a soarelui / Scaldă fața Domnului” (Leagănul lui Isus), „Sus în vârful muntelui, pe la crucea bradului, pe o scară de argint / Se coboară Domnul sfânt.” (Sus în vârful muntelui). Textul conține elemente religioase și profane cu valoare simbolică: crucea, simbolul creștinismului, al suferinței și al tămăduirii, argintul, simbolul purificării, bradul, simbolul vieții veșnice. În calitate de fiu al omului, copilul Iisus duce o existență profană: nu are haine („N-are scutec de-nfășat / Nici hăinuțe de-mbrăcat” (La Vitleem
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
coboară Domnul sfânt.” (Sus în vârful muntelui). Textul conține elemente religioase și profane cu valoare simbolică: crucea, simbolul creștinismului, al suferinței și al tămăduirii, argintul, simbolul purificării, bradul, simbolul vieții veșnice. În calitate de fiu al omului, copilul Iisus duce o existență profană: nu are haine („N-are scutec de-nfășat / Nici hăinuțe de-mbrăcat” (La Vitleem acolo-n jos), plânge „Fiul plânge, stare n-are /Pe brațele mamei sale” (Domnuleț și Domn din cer). În alt colind este hrănit cu lapte, înfășat în scutece
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
Domnul Isus Hristos) sau șade într-un leagăn verde de păltinel (Am plecat să colindăm). În colindul „Închinarea păstorilor” apare motivul popular, al comuniunii omului cu natura. Iisus este legănat de vânt și scăldat de ploaie. Sacrul se întrepătrunde însă cu profanul. În calitate de fiu al Domnului nu este atins de imtemperiile naturii „Neaua ninge, nu-l atinge” (Închinarea păstorilor), leagănul lui este sfânt și purtat de îngeri (Crăciunul). Locul nașterii lui Iisus este cel biblic, în Betleem pronunțat popular Vitleem, într-un
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
neprielnic nașterii, ieslea boilor, „ În paiele grâului, în ogrinjii fânului” (S-a născut Domnul). Nașterea lui este vestită de elemente cosmice, miraculoase, steaua care-i călăuzește pe magi spre locul nașterii, de elemente sacre, corul îngerilor (Îngerii cântă), de elemente profane prin proveniență și sacre prin funcție și mediul în care se manifestă, glasul clopotelor (Colindul clopotelor, Crăciunul), cât și umane, colindătorii. Iisus este un mesager al divinității și scopul venirii lui pe lume este mântuirea omenirii „Să se nască/Și
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
Și-o oaie cu miel prior” (Închinarea păstorilor). În general, atitudinea lor este de venerație: „Fie-n veci mărit /Să vă bucurați/ Și să-l lăudați” (Lerui mărului). În universul vegetal, prezent în colinda religioasă predomină elementele sacre, iar cele profane dobândesc virtuți sacre prin punerea lor în relație cu Iisus: Maica Precista paște oile la umbra pomilor, ceea ce amintește de grădina raiului, mărul, pomul cunoașterii binelui și răului, apare în refren „Florile dalbe, flori de măr”, iar în colindul „După
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
a lui Iisus. Elena Trifan BIBLIOGRAFIE Maurice Cocagnac - Simbolurile biblice, lexic teologic, Humanitas, București, 1997 Romulus Vulcănescu - Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987 Victor Kernbach - Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995 Referință Bibliografică: SACRU ȘI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1443, Anul IV, 13 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
cu totul deosebite față de autorii realismului perfectibil al descrierii văzutului. În proza fantastică văzutul real este o parte a existenței autorului, care trăiește din imaginea imaginii realizate nevăzute, necontrolate. Este o detașare a eului creatorului de fantastic de egoul teluric profan, amnezic și lipsit de entuziasm. De aceea, în literatura populară, au apărut miturile, legendele, basmele care nu sunt altceva decât trăiri nobile ale omului în mediul său, spunem noi, însă vom putea constata superioritatea clipelor meditației, a acelui, să-i
CURSUL DE LITERATURĂ FANTASTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372753_a_374082]
-
deceniu al mileniului unu, lumea, răvășită de ambiții neclare, l-au osândit la o moarte josnică pe cel dăruit a ne fi Mântuitor iar el, supus, a îndurat, a murit și s-a înălțat apoi triumfător din mâinile neputincioase ale profanului. Am meditat asupra unei clasificări a acelor scriitori, aplecați spre lumea biblică și i-am numit eleoniști. Eleonismul fiind acea atitudine elevată a scriitorului de a înălța literatura și a o aservi conștient culturii religioase. În creațiile acestora vom regăsi
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
era de păcate, de doruri, de-avânturi, de patimi / o sete de lume și soare ... . Versul blagian, oricare în toată creația lui, descoperă mintea firească, care aspiră la nemărginire, acuratețe, la definiții precise și limite bine conturate de viață. Mintea profanului se rupe în disperare și fuge de eternitate, unde dorințele lui lumești dispar. Poetul caută să-i arate uimitului, care contestă nemurirea, că voia deusiană este aceea de comunicare cu noi în liniște, arătându-i că atunci când liniștea era creată
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
ascunse ale înscrisului tablei vieții. Blaga descoperă că, în scopul mântuirii noastre, ni s-a oferit o cale pe care ar fi trebuit să o căutăm, și căutarea l-a dus spre o carte greu de înțeles, pentru neajutorați, pentru profani, cu rânduri grupate în pagini, formând capitole aparent inutile, precum genealogiile sau enumerările de persoane fără importanță. Să observăm capitolul biblic, Ezra 10, care conține, de exemplu, o lungă listă de preoți, evident, doar pentru faptul că aveau soții străine
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
gonit de plăceri și de aceea o cântă, spre mărire, în versurile sale, pentru ca cel ce se va apleca asupra lor să o descopere. Sesizabil și neputincios în fața vremurilor care au fost, când trăia în celulele întunecoase ale timpului creșterii profane: Tăcerea mi-este duhul - / și-ncremenit cum stau și pașnic / ca un ascet de piatră ... (Stalactita), poetul cade însă și se ridică plin de optimism și cu dorința de a rosti: Femeie, / ce mare porți în inimă și cine ești? Mai
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
lumină, orbit de hidoșenia figurilor unora dintre semeni, în fapt rezonanța distrugerii propriilor lor aure, va trebui să se adapteze, încetul cu încetul, luminii de care Blaga a fugit, cu toată creația lui, pentru a nu fi pângărită de privirile profanului. A aceluia ce nu putea să o înțeleagă pentru că mintea lui era atât de mărginită de tăișul ascuns al jalei, încât poetul se destăinuie: Eu / nu mă căiesc, / c-am adunat în suflet și noroi ... Vei plânge mult ori vei
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
întindere relativ redusă, dar cu o mare densitate de sensuri și simboluri, descrie stări elegiace, armonii, doruri, împletite într-o silențioasă și profundă rugăciune. Ca de fiecare dată, în volumele sale de poezie, apar ca omniprezente: Lumina Divinului, Sacrul și Profanul, Celestul și Teluricul, componente esențiale ale unei extraordinare povești de viață. În fiecare poezie a cărții, există două planuri ideatice. Un plan al Maturității, prin care poetul privește retrospectiv umbrele și luminile vieții - fatidic rostite și eminamente trăite și un
PICĂTURI DE TIMP (POEME) A POETULUI FOCŞĂNEAN IONEL MARIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373056_a_374385]
-
din „vecinătate de haiku-autohton-valah“, însă cu o uimitoare frecvență „anonimă“ / „anonimizatoare“ întâlnit(a) pe carpetele valahe din întregul spațiu al Daciei: „Reală / Sau idee, / Eu te iubesc, / Femeie“ - își ține sufletul / „liric-respirația“ în sfera de sentimente-ciorchin-de-albine din jurul mătcii-iubire, deopotrivă, „laică“ / „profana“ (Îmi voi plăti iubirea cu Argint ! / Strălucitor și rece, / Că ultima idee / A visului etern de Fericire... - p. 14; Ți-am spus: / „Privește cum zboară-n zare rândunele / Și-ascultă versurile mele / Create din esență de santal, / Din curcubeie și
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
evidența vreunei tulburări dismorfice, controlându-și perfect comportamentul disfuncțional, făcând baschet, frecventând, în anii facultății, o școală de dans modern la Casa de Cultură a Studenților, mergând cu bicicleta zilnic... -Totuși, doctorul îi depistase dismorfofobia chiar dacă nu era evidentă pentru profani, nu? Deci a rămas? continuă Doc. -A rămas, desigur! Ca pacient, dar și ca pictor, spuse Solitarul. -Nu înțeleg! se iți și Flower-Power. -Întâi, fusese inclus în terapia de recuperare; cum printre procedurile urmate se afla terapia ocupațională, el împreună cu
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
creațiile, dar și critica, simulând permanent. Nu citea însă nimic personal, amânând de la o zi la alta, scuzându-se că încă mai are de umblat la formă, la conținutul celor scrise. De fapt, i se păreau toți un auditoriu nepriceput, profan, deloc acceptabil pentru a primi opera sa. Revenit acasă, era asaltat cu aceeași întrebare: Ai citit? Riposta fals. Nu putea să dea glas unor mâzgăleli neprelucrate, cum făceau alții. Se retrăgea în camera lui îndurerat de supliciu, aproape convins că
CĂLIMARA CU CERNEALĂ SIMPATICĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379776_a_381105]
-
de oceane / Ce se lovesc de țărmuri fără nume / Cetăți la malurile riverane / Le deslușesc din apele în spume // Lovit ades de nemiloase valuri / Am reușit să scap de uragane / În nopți senine meditez pe maluri / Când îți compun poemele profane” (Spre astre). Elementul politic, în special cel istoric, este predominant.Totodată, autorul se consideră „cavaler din veacul efemer”, în poemul: „Hohotul tăcerii”: „Tăcerile ce-ades mă înconjoară / Cu așteptări ce nu primesc răspuns / Îmi sparg timpanele! Raza solară / A-ncremenit în
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
personale în mod special, dar și familial, suferind astfel mai multe persoane, decât cele din medii familiile obișnuite, pentru că aici este vorba despre o activitate specială nenormată, unică și originală, realizată prin mari energii sufletești, materiale și financiare, nebănuite de profani, de neinițiați. Nu poate fi dusă la infinit această povară! Aceste lucruri trebuiesc spuse, trebuiesc cunoscute de lumea de rând pentru a fi apreciate cât de cât la justa lor valoare. În concluzie - vrem și dorim mai multe împliniri de
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
este numai un fenomen fizic”, ci include și „elemente teleologice”, escatologice. Cu alte cuvinte, la ce ne folosește faptul că ne autoprogramam, că ne silim să gândim și să trăim după dogme așa zis științifice, după criterii și metodologii absolutist profane tot de noi inventate, după epistemologii reducționiste, că trebuie să amputam pe patul lui Procust însăși complexitatea vieții și mai ales a conștiinței? A devenit știință o religie atât de dogmatica, intoleranță și discrimatorie că trebuie să excludă aprioric orice
MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
-
firul Ariadnei” care să-l conducă spre lumina adevărului, adevăr fragmentar, de altfel, numai ” De s-ar opri o clipă roata morii / Și n-ar mai cerne zilele din greu,/ ”... Un văl dens, imposibil de destrămat, este așezat între trăirea profană și adevărul edenic. Oricât au încercat unii, și n-au fost puțini, să destrame acest miraj - s-a dovedit că muritorul de rând nu are acces la absolut... decât după eliberarea spiritului din cătușa trupului de lut. Într-o exprimare
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
-ncep să strig Căci știu că nu mi-esti frate! Mă-nchid in odăița mea și sper Că poate-i vis, că poate ... Există suflet oare mă-nșel? Eu sper și vreau dreptate! Nu ești mișel, nu-i viața ta, Profană, plina de vicii, Aruncă masca, spune nu, Să încolțească specii! Să încolțească dragostea si bunătatea-n tine, Să înfloreasca patria și oamenii în sine. Să fugă nedreptatea-n adîncul întuneric, Aruncă masca, n-o purta, trăiște-un vis feeric! Referință Bibliografică
MĂŞTILE de TANEA ROMAN în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369135_a_370464]