2,857 matches
-
localității. Prozatorul întreprinde o retrospectivă spre „rădăcinile” genetice, spre adâncurile inconștientului. Volumele de poezii Peisaje bolnave (1990) și Personaj în grădina uitată (1992; Premiul Uniunii Scriitorilor din România) cultivă o atmosferă generală de morbidețe, de spleen baudelairian întârziat. G. promovează programatic poetica optzecismului și, în genere, a postmodernismului, cu accent pe fragmentarism, pe discursul autoreferențial manierist-baroc. Adoptă postura de înstrăinat, de „bolnav” ce face exerciții de singurătate și pictează „peisaje bolnave”. Colocvialitatea, ironia și aluzia inteligentă la cotidian sunt „mărcile optzeciste
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
al idealității, primordialității, frumuseții și purității paradisiace. Țăranii sunt văzuți ca niște oameni arhaici, arhetipali, contopiți panteistic cu natura. Universul acesta, aproape protoistoric, este descris cu mijloacele pastoralei și ale eglogei. Simplitatea, candoarea, „primitivitatea”, iar în expresie - naturalețea sunt cultivate programatic, în contrapondere cu neliniștile secolului și cu caracterul lui „contrafăcut”. G. a tipărit numeroase cărți pentru copii, care indică o bună cunoaștere a universului celor mici, excelând în poetica basmului, a ghicitorii (Brad de munte, 1970, De-a baba oarba
GHEORGHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
voia „promotoriul ideilor noi”. Proclama pe Eminescu „artistul desăvârșit”, „idolul” și „împărtășania noastră”, fruntașul unei „adevărate direcțiuni”. În fapt însă, revista a publicat o literatură eclectică. Alături de G. Orleanu, D. Karr (D. Karnabatt), Al. Obedenaru, Mircea Demetriade, atrași - cel puțin programatic - de orientările mai noi din poezie, de I. Catina și Șt. Cruceanu, poeți „proletari”, de idilicul Dem. Moldovanu și de D. Teleor, ironic în Idilele sale față de locurile comune ale genului, mai apăreau A.C. Cuza, Carol Scrob, N. Țincu, Smara
GENERAŢIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
a periodicelor socialiste, îi apar două schițe, Pe terasă și Harpistul Dionisos, pătrunse de spiritul umanitar, în „Liga ortodoxă” poemul Tablou uitat, ce învederează, asemenea unor versuri din aceeași perioadă (Auroră mistică), influența poeticii simboliste și a celei parnasiene, practicate programatic în cenaclul lui Macedonski. G. considera că „toată simțirea și toată literatura lui” e rezumată simbolic în evocarea unui moment școlar, Trandafirii. „Am voit - zice scriitorul - să aduc la altarul Domnului tot ce-am putut să culeg din grădina mea
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
cuzismul, deținând temporar și o înaltă poziție în ierarhia Partidului Național Creștin. A dirijat periodicele ultranaționaliste „Calendarul” (1932-1933) și „Sfarmă-Piatră” (1935-1942). Sub regimul antonescian a condus, un timp, Ministerul Propagandei. Orientarea literară a „Gândirii” a fost formulată de Nichifor Crainic, programatic, în amplul articol cu caracter de manifest Sensul tradiției, din numărul 1-3/1929. Anterior, în eseul Iisus în țara mea, poetul, încă nu director al revistei, propunea aceeași orientare indirect, în termeni de gândire teologală mitică. Imaginea din folclorul românesc
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
psihologie, În literatură - diverse proiecte ale centrului și totalității persoanei. Acesta ar fi idealul a ceea ce am putea numi subiectul modern. În schimb, subiectul postmodern poate fi definit printr-o pulverizare În mai multe personalități, mai mult, printr-o asumare programatică a modelului unei identități multiple. Sunt mai multe concepte care descriu această plurifocalizare a subiectului actual. Unul este conceptul lui Cornelius Castoriadis de policronie, care se referă la faptul că omul postmodern trăiește parcă simultan În mai multe timpuri, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
face ca materia narativă să graviteze pe orbite concentrice, așa cum un magnet dă o formă piliturii de fier de pe foaia de hârtie. Să dau doar două tipuri de scenariu arhetipal: Ulise al lui James Joyce are ca prototip explicit și programatic Odiseea lui Homer. Chiar dacă romanul dezvoltă numeroase și arborescente planuri și construcții paralele, Joyce ne-a indicat deja, printr-o serie de trimiteri, modelul prototipal pe care să-l identificăm ca schemă de profunzime, ca o coloană vertebrală a cărții
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
suprafață, resortul anarhetipului cred că este alergia față de schemele sau „locurile bătute”. Mecanismul anarhetipic dirijează modul de selectare a continuărilor posibile În fiecare punct de Încrengătură al unei opere. Atunci când ajunge la o articulație narativă, creatorul nostru deviază sistematic și programatic de la ceea ce ar putea să sune a lucru știut, de la ceea ce ar putea să se deschidă spre un sens previzibil, de la ceea ce ar putea să intre În orizontul nostru de așteptare. Desigur, atitudinea anarhică nu este nouă - ea cultivă, printre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și acel demers psihanalitic pe care l-am invocat deja, demersul lui Bion, care Își propunea să evite interpretările de tip freudian, jungian sau a oricăreia dintre marile școli. Pacientul este lăsat să vorbească, iar psihanalistul Își propune În mod programatic nu să Îi dea un sens anagogic, să dea o interpretare, să spună, de exemplu, „aici e un conflict oedipian latent Între tine și tatăl tău”. Dimpotrivă, atitudinea analistului constă În a intra alături de pacient În mintea acestuia și a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au putut apărea revistele, emisiunile, ziarele, editurile, mișcările de protest care au inițiat măcar parțial contra-reeducarea, adică procedeul și fenomenul de ieșire din „spălarea creierului” care fusese practicată și izbutise, În general, asupra poporului român. Prima instituție care a afirmat programatic acest lucru (chiar dacă nu a folosit termenul ca atare) a fost Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) și produsul concret al acesteia, revista Memoria. La nivel publicistic, două gazete s-au afirmat, parțial, ca inițiatoare ale contra-spălării creierului: România
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Învățături” au devenit apoi parte integrantă a unui program extins de „piteștizare” a României. Ce Înseamnă această „piteștizare” (și din răspunsul la această Întrebare derivă și precizările pe care vreau să le aduc temei discutate)? Piteștizarea a fost un efort programatic de a transfera experiența dobândită În penitenciarele comuniste Într-un program amplu de Îndoctrinare și alterare a imaginarului românesc. Definiția cea mai bună ar fi, după mine, aceea că piteștizarea a reprezentat distrugerea identității colective prin subminarea celor mai profunde
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
continua... Simpla extindere a „exercițiilor” de la Pitești asupra vieții noastre politice ar putea constitui (și poate, cine știe, chiar va fi) obiectul unei cărți Întregi. Este nevoie de o reconstruire a imaginarului nostru colectiv, care Înseamnă un efort coordonat și programatic - ceva de genul neopașoptismului propus de Adrian Marino -, pentru că și „piteștizarea” a fost un proces programatic și coordonat politic. Până când nu va exista voința politică (nu neapărat a partidelor politice) de a realiza un asemenea proiect, el este aproape imposibil
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cine știe, chiar va fi) obiectul unei cărți Întregi. Este nevoie de o reconstruire a imaginarului nostru colectiv, care Înseamnă un efort coordonat și programatic - ceva de genul neopașoptismului propus de Adrian Marino -, pentru că și „piteștizarea” a fost un proces programatic și coordonat politic. Până când nu va exista voința politică (nu neapărat a partidelor politice) de a realiza un asemenea proiect, el este aproape imposibil. Trebuie să ne refacem Încrederea unii În ceilalți, să ne reconstruim destinul cultural și politic, să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de Sanda. Rezistența prin cultură (sau literatură?) face parte dintr-o dezbatere Începută de aproape un deceniu, angrenând combatanți pro și contra termenului respectiv. Am formulat de câțiva ani Încoace anumite nuanțe legate de termenul acesta, prin urmare, comentând textul programatic al Sandei pot În același timp să vă prezint o versiune a mea care ar putea Într-o anumită măsură, să intre și În dezbaterea legată de dezintoxicarea creierului. Pe scurt: fac o diferență radicală Între rezistența colectivă În cultură
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
moartea), ceea ce ar fi putut să fie numai supraviețuire, prin jurnalul său limpede orientat Împotriva regimului Ceaușescu, a devenit rezistență. Ovidiu Mircean: Ruxandra, mie mi se pare absolut inoperantă distincția dintre supraviețuire și rezistență. Atâta vreme cât sistemul Își propunea În mod programatic să distrugă individualitatea, orice formă de supraviețuire a individualității presupune Într-o ultimă instanță rezistență Împotriva regimului. Adică, până unde detașăm efectiv un gest manifest În plan social - rezistența - de ceea ce Însemnă o supraviețuire privată, individuală. Ruxandra Cesereanu: Când scriam
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
închise în alt salon” (Privighetorile). Poemul este o sumă de întâmplări, mai mult sau mai puțin relevante, de impresii sau imagini disparate, așezate prin juxtapunere, într-o ordine halucinată, bulversantă. Acest discurs spart, de tip neosuprarealist, nu vizează, ca finalitate programatică, producerea unui șoc la lectură (avangardist) sau hibridizarea (optzecistă) a spațiului poematic, ci urmează doar logica (ilogică) a producerii revelației poetice. Totul țâșnește dintr-o emoție vizionară, pe care autorul încearcă să o reprezinte printr-un fel de derealizare-obiectivare, într-
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
oamenii caută în mod fervent salvarea prin sacru. Nu există, de fapt, mai mulți protagoniști la scriitorul basarabean, ci unul singur, aflat mereu în căutarea absolutului. Religiozitatea la D. ține de primitivitatea sufletului țărănesc, de arhetipalitatea lui, precum și de antiintelectualismul programatic al stilului. Nu e vorba de un misticism profund, rezultat din căutarea absolutului și din provocarea unor stări sufletești abisale, ci de o aplicare a preceptelor biblice și de propunere a unor soluții creștine pentru lumea modernă, care a uitat
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
urma să stea prezentarea trăirilor intime ale personajului central, Călin Adam, figură parțial fictivă, parțial un alter ego al autorului. Marcate în fond de o puternică angoasă existențială (F. mărturisește lecturi atente din Kierkegaard și Papini), trăirile relevă o discontinuitate programatică, sugerând o psihologie nebuloasă. Totuși nu lipsit de luciditate, eroul își etalează calm, oarecum neutru, reacțiile extravagante, glisând de la ridicol la cinism ori căzând într-o ingenuitate neverosimilă. Caracteristică îi este intensa bucurie în fața vegetalului oricât de umil și a
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
în editorialul din primul număr al seriei a doua. I se alătură numeroși tineri scriitori (F. Aderca, Adrian Maniu, Al. A. Philippide, N. Davidescu ș.a.), dar și scriitori consacrați (Tudor Arghezi, Paul Zarifopol, G. Bacovia). Aici publică I. Vinea articolul programatic Modernism și tradiție, iar Aureliu Weiss, Manifestul suprarealismului. Din 1922 este membru în gruparea „Poesis” și unul dintre principalii ei conferențiari, vorbind despre poezia lui Walt Whitman, teatrul lui Frank Wedekind, mișcarea de la „Contimporanul” ș.a. A colaborat cu publicistică politică
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
Ghiu, Ion Bogdan Lefter și Alexandru Mușina), ciclul La întretăierea drumurilor comerciale. A colaborat la revistele „Echinox”, „Dialog”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Vatra”, „Transilvania”, „Viața românească”, „Contrapunct”, „Adevărul literar și artistic”, „Euphorion” ș.a. M. este o optzecistă atipică, care își asumă, programatic vorbind, o poziție marginală în cadrul generației. E drept că meditația asupra scriiturii și intertextualitatea nu lipsesc din poezia sa, numai că acestea sunt mai degrabă indicii ale unei angoase duse până la autocombustie decât desene din covorul pestriț al unui discurs
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
ani, viitorul poet își transcrie în versuri angoasele și schițează un insolit roman, Cocktail. Urmează Facultatea de Drept a Universității din București și, fără o susținută consecvență, apare în publicațiile vremii, cu surprinzătoare (întrucât nu a frecventat cercurile literare) texte programatic avangardiste. În ,,Limba română” din 1929 și 1930 (la care colaborau Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Mircea Vulcănescu), semnând Victor = Valeriu Martinescu și Delombra, va face comentarii asupra futurismului (F. T. Marinetti), înscriind între predecesorii mișcării, de care se simțea apropiat
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
un meșter renunța pentru totdeauna la ceva din el însuși [...] pentru a împlini perfecta operă de artă [...]. Gestul lui, reactualizat în miracolul fiecărei capodopere, poate deveni simbol și mitul dinamic al unui întreg ciclu de cultură”. Mai concretă, altă intervenție programatică a aceluiași autor, Delimitări, proclamă delimitarea de „occidentalismul” grupării Criterion („Noi tindem să realizăm fenomenul invers: inocularea Europei cu ser românesc”), respingând în același timp acuzația de spirit închis, de „gașcă”, adus revistei, care - afirmă Vintilă Horia - exprimă tendințele noii
MESTERUL MANOLE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288097_a_289426]
-
din mai vechile „figurine” nu suferă modificări importante; de altminteri, L. a simțit nevoia unor precizări, el fiind cel dintâi memorialist român care, ca autor, teoretizează inteligent despre problemele genului. „Purificare prin despersonalizare”, iată direcția preconizată; aceasta implică un transfer programatic de la tensiunea în conștiință la trăsături „mai stinse”, estompate, „mai amorțite prin stilizare, strămutând interesul brut al faptelor în planul unui interes exclusiv psihologic și în cadrul unei portretistice morale oarecum generalizată, dar nu și abstractizată”. În actul de valorificare a
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
ale culturii creștine, Augustin a scris o operă care are tocmai acest titlu (Doctrina creștină, De doctrina christiana), dar care conține și alte motive care par să se situeze în afara temei principale. De exemplu, toată cartea întâi, care are funcția programatică de a face distincția, printre feluritele lucruri, între cele de care omul se bucură (frui) și cele de care omul doar se folosește (uti): o distincție de origine păgână, dar pe care Augustin o reinterpretează conform credinței, în virtutea distincției platonice
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
încinge imaginația artistului, care, la rândul ei, provoacă speculația eseistului, atractivă prin ea însăși. Bine organizat, pe cicluri ce se dovedesc etape gândite ca și cum evoluția sa însăși i-ar sta la îndemână în acest scop, lirismul lui Ion Gheorghe e programatic. Năzuința lui formativă are drept subiect mai întâi o mitologie personală, rezolvată în măsura în care poetul își echivalează trăirile cu o stare mitică perpetuă, și drept obiect, mai apoi, ca dobânzi ale acestei perpetuități, o mitologie românească, realizată în măsura în care, aplicat pe diferite
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]