1,605 matches
-
și 1980, însă ele continuă să rămână semnificative în epoca contemporană a inegalităților globale crescânde (Thomas 1999: 428). S-a remarcat în cele de mai sus că mai mulți marxiști încadrați în curentul marxist din Lumea a Treia susțineau că proletariatul din lumea industrială este unul din beneficiarii neoimperialismului; ei sprijineau revolta națională a periferiei, mai degrabă decât idealul socialist occidental de internaționalism proletar (Emmanuel 1972). Marxiștii occidentali nu reușeau să se pună de acord dacă ar trebui să susțină sau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a rasei umane și au scos în evidență rolul jucat de capitalismul modern în accelerarea acestui proces de dezvoltare. Aspirația sa etică era înlocuirea alienării, exploatării și înstrăinării cu o formă de cooperare universală care ar promova libertatea pentru toți. Proletariatul internațional era socotit subiectul istoric care avea să realizeze aceste obiective, însă naționalismul în expansiune și pericolul din ce în ce mai mare reprezentat de un război în Europa i-au determinat pe Marx și pe Engels să reconsidere natura drumului spre emancipare universală
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au afectat niciodată în istoria pământului și a umanității atâția oameni". În timp ce apără "spiritul" marxismului, Derrida (1994a: 56) argumentează în favoarea revizuirii idealului lui Marx de "dispariție a statului". Acesta ar trebui eliberat de ideile anterioare privind internaționalismul socialist și dictatura proletariatului. "Noua Internațională" ar trebui să protesteze împotriva "situației dreptului internațional, a conceptelor de stat și națiune" și să se desprindă de ideile moștenite privind suveranitatea exclusivă și concepțiile naționale de cetățenie. Derrida (1994a: 56) preconiza forme noi ale comunității politice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
83, 109, 156, 174, 268 democrație liberală, 72, 78, 118, 216, 217 descentralizare, 258, 259, 264, 265, 268, 271, 272, 273, 277 destabilizare, 187 devoluție, 95 dezvoltare, 264, 260 dezvoltare durabilă, 263 dialog, 148, 173, 174, 176, 177, 223 dictatura proletariatului, 151 diferențiere culturală, 106, 107 diferențiere spațială, 195 dilema prizonierului, 52, 53, 56, 269 diplomație, 20, 21, 45, 75, 103, 109, 122, 128 discurs securitar, 194 diviziunea muncii, 135 dominație, 25, 26 domnia legii, 76, 83, 103, 193 drept drept
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
263 poststructuralism, 179, 278, 279 pozitivism, 16, 43, 159, 168, 207, 278 predicții structurale, 54, 55 preocupări normative, 65, 278 principiul non-intervenției, 111, 113 privatizare, 92 "problematica anarhiei", 188, 189 Productivism, 266 Producție, 40, 84, 88, 95, 128-137, 145, 153 Proletariat, 127, 130, 134, 137, 138, 139, 142 proprietate privată, 75, 149, 166, 267 proprietate comună, 149 prostituție, 238, 240 protecționism, 87, 89, 92 psihologie, 33 purificare etnică, 119 putere putere limitată, 78 putere suverană, 191 relații de putere, 208 quaker
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1940. Ei au instaurat un regim dictatorial, au promovat o politică antidemocratică, de teroare. 4. Extrema stângă din România este reprezentată de Partidul Comunist, Înființat În 1921, care a aderat la Internaționala a III a comunistă. Ea susținea instaurarea puterii proletariatului. După 1944 comunismul reușește să preia treptat puterea. ROMÂNIA ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Pactul de neagresiune germano-sovietic a condus spre o izolare internațională a României. După izbucnirea celui de-al doilea război mondial, România a dus o politică În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
care nu duce decât la sine" (Althusser). Inaptitudinea pentru punerea în ordine: ființe "conștiente de ambiguitatea realului", preferând spiritului de sistem eclectismul, acționând cu suplețe în situații neclare, eliberate de cuvintele goale care ne-au făcut atâta rău (Revoluție, Națiune, Proletariat, Republică etc.), "dispuse să construiască imagini nu adevărate, ci viabile ale lumii" (Pierre Lévy). Spirite destructurate, lipsite de spirit critic, credule, docile și pasive, fără exigență și rigoare. Sunt aceleași. Inaptitudinea pentru flexiunea temporală: ființe scufundate în timpul lor, trăind intens
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
negativizare" a conceptului, cauzată în principal de uzajul propagandistic pe care acesta l-a cunoscut în perioada dictaturii comuniste. Exacerbarea socio-instituțională a principiilor marxist-leniniste și extensia lor propagandistică, având pretenția de a le transforma în elemente ale unei "ideologii a proletariatului", au făcut ca termenul să fie, după 1990, nefrecventabil. Din punctul meu de vedere, o asemenea raportare la conceptul de ideologie, de înțeles sub aspect moral, implică o pierdere sub aspect epistemic, precum și o "încremenire" dogmatică sub aspect semantic. Din
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să aibă cunoașterea acestui adevăr "întreg"? Aici Mannheim îl urmează din nou pe Lukács, argumentând că istoria a produs un grup ale cărui circumstanțe sociale sunt de așa natură încât îi permit un acces privilegiat la adevăr. Pentru Lukács, numai "proletariatul" are potențialitatea de a scăpa de ideologie și de a cunoaște "întregul" adevăr, întrucât este "ultima clasă". Mannheim argumentează că numai "intelighenția social detașată" poate evita ideologia și cunoaște astfel "întregul" adevăr pentru că este "relativ fără de clasă". Din nou, ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ultima clasă". Mannheim argumentează că numai "intelighenția social detașată" poate evita ideologia și cunoaște astfel "întregul" adevăr pentru că este "relativ fără de clasă". Din nou, ca și în cazul lui Lukács, a cărui operă este prezumabil non-ideologică întrucât el reprezintă conștiința proletariatului, este evident că Mannheim va argumenta că propria sa operă este non-ideologică, întrucât el este o parte a intelighenției"115. Într-adevăr, ideea că intelectualii, jucând rolul de "investigatori sociali", ar deține o poziție privilegiată care să le permită o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de posibilitate pentru dezvoltarea sociologiei cunoașterii nu reușește, totuși, așa cum am văzut, să ofere garanții pentru existența unei neutralități ideologice (dar este aceasta oare posibilă?), după cum nu oferă suficiente explicații pentru faptul că numai un anumit grup social (fie acesta proletariatul sau intelighenția) are un acces privilegiat la adevăr 117. Lipsesc, de asemenea, garanțiile cu privire la posibilitatea sociologiei cunoașterii de a integra sintetic toate perspectivele mutual opuse cu privire la realitate. Și chiar dacă acest lucru ar fi posibil, menținând în cadrul său potențialitatea partizanatului și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în firea oamenilor să prefere să trăiască într-o stare de felul celei a naturii decât în alt mod, adică să se lase conduși de un singur om, cum e Filosoful lui Platon, sau de o singură clasă, de genul Proletariatului marxist. Problema care apare este deci aceea de a nu confunda condițiile sociale în care funcționează societatea cu niște condiții naturale, confuzie care ar putea justifica (și nu numai în teorie) niște atitudini social-politice reprobabile. Popper evidențiază că greșeala care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
iar scopul acestei evoluții este societatea comunistă. De asemenea, în virtutea legilor istorice ale acestui proces unic pe care credea că le-a descoperit, marxismul a imaginat (și aici regăsim fundamentul său utopic) o înlocuire a capitalismului cu o dictatură a proletariatului. Abandonând ideea neputinței politicului, marxismul a păstrat ideea că puterea de stat nu constituie o problemă, bizuindu-se pe dispariția treptată a statului prin identificarea sa cu societatea. Așa cum arată și Raymond Aron, "planul marxist nu țintea să cucerească statul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
196, 205, 222 postmodernism, 240, 244, 269, 270 pozitivarea ideologiei, 16, 73, 115, 139, 141, 152, 155, 256, 312 pozitivism, 113, 144, 145, 193, 194, 213, 218, 309 pragmatic, 228, 253 pragmatism, 97 privat, 98, 159, 162, 164, 176, 218 proletariat, 15, 65, 66, 146 proprietate, 51, 177 putere, 23, 59, 67, 92, 140, 176, 187, 196, 208, 209, 240, 270, 276, 279, 284, 286 R raționalism, 76, 80, 81, 100, 106, 116, 142, 224 raționalitate, 24, 62, 64, 72, 79
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
document care a devenit baza teoretică a ideologiei socialiste și care susținea: o societatea capitalistă este împărțită în clase sociale antagonice; o lupta de clasă este motorul istoriei; o clasa muncitoare este oprimată și munca ei exploatată de burghezie; o proletariatul (clasa muncitorească), trebuie să înlocuiască vechea societate cu o societate nouă, cea socialistă, în care: să se introducă proprietatea comună; să existe o repartiție echitabilă a bunurilor; membrii societății să aibă egalitate deplină. -Ideologia socialistă a fost interpretată diferit. o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
septembrie 1939). c) Comunismul -A avut ca punct de plecare operele lui Karl Marx (teoria marxistă), în care a fost fundamentată teoria “luptei de clasă” : o susținea că societatea comunistă se ve edifica mai întâi în țările dezvoltate în care proletariatul va prelua puterea de la burghezie pe cale revoluționară; o a fost preluată și dezvoltată de Vladimir Ilici Lenin, care susținea că revoluția proletară poate să iasă victorioasă și într-un stat mai puțin dezvoltat, cum era Rusia; în concepția lui Lenin
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de la burghezie pe cale revoluționară; o a fost preluată și dezvoltată de Vladimir Ilici Lenin, care susținea că revoluția proletară poate să iasă victorioasă și într-un stat mai puțin dezvoltat, cum era Rusia; în concepția lui Lenin comuniștii reprezentau “avangarda” proletariatului; -teoria marxistă susținea că în prima etapă, cea a construirii socialismului, era necesară menținerea statului, ca instrument al “dictaturii” proletariatului, necesar reprimării oricărei forme de rezistență a dușmanilor clasei muncitoare; -ideologia comunistă promitea oamenilor o schimbare totală a modului de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
să iasă victorioasă și într-un stat mai puțin dezvoltat, cum era Rusia; în concepția lui Lenin comuniștii reprezentau “avangarda” proletariatului; -teoria marxistă susținea că în prima etapă, cea a construirii socialismului, era necesară menținerea statului, ca instrument al “dictaturii” proletariatului, necesar reprimării oricărei forme de rezistență a dușmanilor clasei muncitoare; -ideologia comunistă promitea oamenilor o schimbare totală a modului de viață prin realizarea unei societăți fără clase, în care să fie instaurate egalitatea și dreptatea. -Primul regim comunist s-a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
orânduirii capitaliste considerată perimată din punct de vedere istoric; -esența doctrinei se afla în documentele Partidului Comunist, care apreciau că România era “o verigă slabă a lanțului imperialist”, de aceea trebuia pregătită o revoluție care să urmărească: o instaurarea puterii proletariatului; o înlăturarea de la putere a burgheziei și a moșierimii; o naționalizarea mijloacelor de producție; -doctrina marxist leninistă nu a găsit aderență în România din mai multe cauze: o număr mic de militanți comuniști; o idei nerealiste cuprinse în program; o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
gratuitatea consubstanțială și li s-a imprimat "combativitatea" de clasă, prin "utilizarea imperativă a invectivei, apostrofei și a polemicii incisive". Schimbarea era necesară pentru a distruge atât formele civilizației autohtone, dar și pentru a "demasca" dușmanii "vechi și noi" ai proletariatului. "Urmele genealogice" ale creației lui Caragiale, reluate, revalorificate și amalgamate în creații artistice postcaragialiene sunt selectate din reprezentările ficționale, scenice și narative, prin criterii felurite. Reiterarea constituienților specifici "amprentați" comic se îmbină cu tehnica resuscitării intertextuale și a relațiilor transtextuale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acțiunii cotidiene. El nu este alcătuit numai din reflecțiile a trei sute de filozofi, ci și din experiența a nouă sute de mii de militanți."285 Mircea Eliade afirmă că marxismul a preluat mituri eshatologice asiatico-mediteraneene, ca rolul izbăvitor al celui Drept (proletariatul), plus o ideologie mesianică de sorginte biblică, cu rol profetic și soteriologic al proletariatului, lupta finală Bine-Rău, urmată de victoria inevitabilă a Binelui, care consfințește ieșirea din Istorie și astfel Vârsta de Aur, milenarismul.286 Lucian Boia consideră comunismul "cel
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și din experiența a nouă sute de mii de militanți."285 Mircea Eliade afirmă că marxismul a preluat mituri eshatologice asiatico-mediteraneene, ca rolul izbăvitor al celui Drept (proletariatul), plus o ideologie mesianică de sorginte biblică, cu rol profetic și soteriologic al proletariatului, lupta finală Bine-Rău, urmată de victoria inevitabilă a Binelui, care consfințește ieșirea din Istorie și astfel Vârsta de Aur, milenarismul.286 Lucian Boia consideră comunismul "cel mai mare proiect milenarist din toate timpurile", expresia cea mai frapantă, de fapt, a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
numea de altfel pe poeți "dușmanii miturilor").300 Dar și aceste mituri modificate pot fi preluate în mentalul colectiv, însă dimensiunea lor cea mai importantă este că sunt active în lume, spre deosebire de superstiții, care sunt pasive (din nou mitul aparține proletariatului, iar superstiția clasei dominante, pentru că în timp ce mitul refuză să accepte soarta, superstiția îl determină pe om să plece capul și să consimtă la sclavie iată un mecanism facil de justificare a activismului social și politic printr-o presupusă înrădăcinare a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
reclădească fundația, atât prin calitățile sale, cât și datorită "așteptării mitice", arhetipul dovedindu-se mai important și mai influent decât persoana (uneori se pot inventa eroi și când nu e nevoie, iar alteori salvatorul poate fi colectiv evreii, creștinii, națiunea, proletariatul, rasa).450 Trecerea la un alt regim al imaginarului, mai spune Boia, aflat sub semnul dominant al laicității și rațiunii, nu a afectat statura personajului excepțional (exemplul tipic fiind figura Salvatorului izvorâtă din imaginarul religios și eficient reelaborată în secularizările
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
le construiesc oamenii pe baza acestuia, cultura vieții de zi cu zi fiind cel mai bine definită prin metafore antagonice (strategii versus tactici, disciplină socială versus dezordine, hegemonie versus rezistență, putere descendentă versus putere ascendentă, și, de ce nu, burghezie versus proletariat, evident în formele actuale și dincolo de ideologii perimate, a căror adoptare necritică, dar și respingere paranoică, impietează asupra oricărui demers cu intenții oneste), toate motivate de plăcere (plăcerea de a produce propriile sensuri ale experienței sociale și plăcerea de a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]