1,067 matches
-
nivel mondial. Se estimează că mai mult de 350 de milioane de oameni sunt purtători cronici de VHB. Hepatita B este cauza principală a bolii hepatice cronice și a carcinomului hepatocelular, conducând la 1 milion de decese anual. Ample studii prospective și retrospective, în mai multe părți ale lumii, au oferit o asociere epidemiologică pu ter nică între infecția cronică cu VHB și carcinomul hepatocelular. Purtătorii de AgHBs au un risc de 100 de ori mai crescut de a dezvolta HCC
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
atare au atât o prezentă reală, cât și una imaginară, ireală. Un om este ceea ce constatăm că este, dar și ceea ce el crede, speră, visează că ar putea fi. Hibridarea permanentă dintre real și virtual stă probabil la baza spiritului prospectiv și progresiv al conștiinței umane. Fiecare obiect virtual anunță unul real. Ca să stăpânim realitatea, ne bazăm pe „prelungirile” ei virtuale. Virtualul de azi devine realul de mâine. Cuvântul virtual își are originea în latinescul virtus, care înseamnă „putere”, „forță”. În
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dincolo de real, cu ceva din el și, uneori, împotriva lui. Pe de altă parte, și realul pretinde uneori să fie „dublat”, aureolat de ireal, de virtual. Hibridarea permanentă a realului de virtual și invers stă probabil la baza progresului spiritului prospectiv și progresiv al conștiinței umane. Fiecare obiect virtual trimite spre un altul, deschide noi posibilități de invenție și de imaginație. Universul (obiectual, semantic) devine dilatant, fluid, maleabil, dispus să primească orișice. Arhitectura și conținuturile adiacente devin infinite prin mașinațiunile conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare în colectiv); sinele fizic (F) - autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; sinele școlar (Sc) - autopercepția competențelor și performanțelor școlare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacității de integrare în lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare în construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana a efectuat o etalonare în anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20 de
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
20, 42, 46). În acest sens, semnificația posibil diferită a glicemiilor crescute numai à jeun sau numai postprandial (avansată pe baza analizei în paralel a insulinemiei plasmatice și a debitului hepatic de glucoză) a stimulat interesul pentru efectuarea unor studii prospective a acestor stadii precoce ale diabetului (încadrate de unii autori nord-americani, impropriu, în categoria de „prediabet”). În toate aceste cazuri, din interpretarea valorilor glicemice à jeun lipsește componenta genetică (familială), care ar trebui să fie luată în calcul. Datele noastre
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
clar prin înregistrarea continuă a glicemiei, prin metoda cunoscută sub termenul de „monitorizarea continuă a glucozei subcutanate”, cu ajutorul unui senzor introdus subcutanat (vezi capitolul „Monitorizarea continuă a glicemiei”). Evoluția glicemiei de la valori normale la valori diabetice a fost recent studiată prospectiv de Ferrannini și col. (20) pe o perioadă de 3 ani. Ei constată că modelul de decompensare glicemică (de la IGF la diabet clinic, de exemplu) este mai curând rapid decât gradual (lent). Decompensarea se înregistrează mai frecvent la pacienții obezi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
pseudonimul Leone Palmantini, prima variantă, X. O. Romanul viitorului, la Orașele înecate) și la multe alte periodice. Din 1920, la revista și cenaclul „Sburătorul”, A., „sburătorist din prima oră”, cum se autodefinea, aflase ambianța cea mai propice pentru spiritul său prospectiv, independent. În pofida unor tensiuni, rămâne fidel „Sburătorului” și lui E. Lovinescu (criticul este și autor al înlocuirii prenumelui Froim cu Felix), încercând să prelungească viața cenaclului și după moartea mentorului (în casa lui A. și a Sandei Movilă, a doua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
care terapiile ablative sau chirurgicale, inclusiv transplantul hepatic nu mai au indicație. CHC este relativ rezistent la chimioterapie, iar un procent important prezintă rezerve hepatice slabe și/sau ocluzie de venă portă; în consecință, prognosticul acestora este destul de rezervat. Studiile prospective au demonstrat că terapia locoregională care utilizează chimioembolizarea arterială transcateter crește rata de supraviețuire comparativ cu terapiile suportive, la pacienții cu CHC în stadii intermediare, iar Asociația Americană de Studiu al Bolilor Hepatice (AASLD) recomandă chimioembolizarea în tratamentul hepatocarcioamelor nerezecabile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92145_a_92640]
-
pentru susținerea utilizării acesteia în cadrul programelor de kinetoterapie/ kinetoprofilaxie. Metodele de cercetare și procedeele Dacă-mi dai un pește, voi mânca o zi. Dacă mă înveți să pescuiesc, nu-mi va mai fi foame toată viața. (Confucius). Studiu terapeutic longitudinal prospectiv intensiv al eficienței antrenamentului autogen la un caz rar, un adult tânăr cu sindrom Gilles de la Tourette. Pacientul G.I., 20 ani, militar în termen, provenea din mediul rural, familie armonioasă, era muncitor calificat. A fost diagnosticat la Spitalul Clinic de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
cursul sarcinii poate duce la apariția Sindromului de Rubeola Congenitala (CRS - Congenital Rubella Syndrome). Printre multiplele determinări ale acestuia se numără și DZ tip 1. Asociația dintre CRS și DZ tip 1 a fost prima dată evidențiata într-un studiu prospectiv pe 25 de ani care a urmărit subiecții afectați de acest sindrom (Forrest et al., 1967). Actual se știe că diabetul apare la circa 10-20% dintre pacienții cu CRS (McIntosh și Menser 1992). La aceste cazuri, pot trece mulți ani
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
rapidă a celulelor ? și să necesite doze mai mari de insulină. Importantă determinării anticorpilor antiinsulari, anti-GAD și antiinsulinici se dovedeste reală pentru screening-ul rudelor de gradul 1 ale diabeticilor, în vederea identifcării subiecților ce urmează a fi incluși în studiile prospective vizând prevenirea diabetului zaharat. Detalii privind folosirea autoanticorpilor anti-β-celulari pentru predicția DZ tip 1 la om sunt redate în paragraful dedicat prevenției DZ tip 1. Deoarece citokinele sunt în același timp reglatori dar și mediatori ai proceselor imune, este evident
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
genetici, numeroase studii adresându-se acestui domeniu (Winter et al., 2002). Există studii în care screening-ul s-a făcut prin determinarea unui singur autoanticorp, de regulă ICĂ care rămâne cel mai predictiv dintre autoanticorpii anti-β celulari luați izolat. Un studiu prospectiv pe rude de gradul 1 efectuat la Universitatea din Florida a arătat că un titru ICĂ > 40 unități JDF se asociează cu un risc de 70% de apariție a DZ tip 1 în 7 ani. Riscul scade semnificativ pe masura
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
Schatz et al., 1994) deși alte studii arată că valoarea predictiva a ICĂ în populația generală este mai redusă (Knip et al., 1998). Interesant că riscul de apariție a bolii este corelat și cu vârsta subiecților. De exemplu, în studiile prospective Bart’s Windsor și Bart’s Oxford, riscul DZ tip 1 pentru subiecții ICĂ(+) mai tineri de 13 ani a fost 62%, comparativ cu doar 4% pentru cei cu vârsta peste 40 ani (Bingley et al., 1994). Dintre ceilalți autoanticorpi
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
a fost de 17% pentru IAA(+), 42% pentru ICĂ(+) dar de 77% pentru cei IAA/ICĂ (+). Se pare că numărul total de autoanticorpi anti-β celulari prezenți este mai important decât tipurile de combinații specifice dintre aceștia. De exemplu, în studiile prospective Bart’s Windsor și Bart’s Oxford, prezența oricărui autoanticorp suplimentar pe langă ICĂ a crescut riscul de apariție a DZ tip 1 pe 10 ani de la 6% la 27%, riscul crescând la 88% pentru ICĂ plus alți doi autoanticorpi
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
incidența HSA anevrismale în aceeași populație este redusă (aproximativ 11 la 100 000 persoane/an). Riscul de resângerare a unui anevrism rupt și îngrijit doar cu tratament conservator este între 20 și 30% pentru prima lună de la hemoragie. În studiul prospectiv Cooperative Aneurysm Study (CAS), resângerarea a fost maximă (4%) în prima zi după HSA pentru ca apoi să fie constantă la o rată de 1% până la 2% pe zi pentru următoarele 4 săptămâni. După primul an riscul se stabilizează la o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cel mai „modificabil” dintre toți factorii de risc cardiovasculari. Majoritatea dovezilor provin din două tipuri de studii: prospective randomizate ce studiază relația dintre TA și incidența AVC și studii randomizate ale diverselor droguri antihipertensive. O metaanaliză a 61 de studii prospective ce au inclus aproximativ 1 milion de adulți a determinat că pentru fiecare scădere cu 20 mmHg a TA sistolice și cu 10 mmHg a TA diastolice s-a înregistrat o reducere la jumătate a ratei AVC și a mortalității
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
științifice, raportându-se echilibrat la o serie de procese ce pot fi abordate pasional. Ultima parte a lucrării aduce în atenție problematica educației pentru schimbare și a valorizării acesteia din perspectiva înțelegerii, conștientientizării necesității schimbării, precum și a formării unor conduite prospective și proactive la nivelul personalității oricărui cadru didactic. În acest sens autoarea își propune reliefarea fundamentelor teoretice ale educației pentru schimbare, delimitarea obiectului său de studiu, precum și identificarea unui set de obiective și strategii pertinente. Axioma filosofică pe care se
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
practicilor educaționale cotidiene, ci, cu prioritate, la nivelul mentalităților. În acest sens, schimbarea implică recursul la valoare, la depășirea prejudecăților, a stereotipiilor, a reprezentărilor greșite, ori a temerilor de orice fel. Ea vizează formarea și activarea atitudinii și a competențelor prospective, dezvoltarea școlii ca o organizație capabilă să-și redefinească misiunea și strategiile de dezvoltare. Schimbarea în educație devine palpabilă numai în măsura în care școala, prin oamenii săi, îi conștientizează necesitatea și și-o asumă ca principiu fundamental de acțiune. În acest sens
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un reper major pentru analiza importanței educației pentru schimbare, nu doar din postura unei "noi educații", ci și ca posibilă strategie de depășire a inerțiilor comportamentale, manifestate la nivelul procesului de învățământ, ca modalitate de formare și dezvoltare a competențelor prospective și proactive. Încercăm în acest sens o fundamentare teoretică a educației pentru schimbare, delimitarea obiectului său de studiu, precum și identificarea unui set de obiective și strategii ale schimbării educaționale. Dimensiunea procesuală ne oferă oportunitatea analizei fenomenului schimbării educaționale din perspectivă
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cel de schimbare la nivelul educației, presupun un flux de intrare (reprezentat în cazul de față de obiectivele, agenții schimbării, conținuturile și strategiile de schimbare), procesul propriu-zis și un flux de ieșire (reprezentat în cazul nostru de indivizi dotați cu competențe prospective și proactive). Pentru o imagine mai clară a elementelor ce descriu procesul schimbării educaționale, prezentăm componentele acestui proces așa cum apar în opinia noastră (fig. 1). Orice proces, inclusiv cel de schimbare educațională, necesită o planificare riguroasă a tuturor aspectelor pe
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
instructiv-educativ (e vorba în această situație de o reechilibrare a strategiilor didactice conform cerințelor moderne ale educației), fie strategiile de management al schimbării generale, cum ar fi: parteneriatele interinstituționale sau proiectele. Rezultatul procesului de schimbare educațională se concretizează în competențe prospective și proactive cu care sunt înzestrați elevii și cadrele didactice deopotrivă. Acestea le oferă posibilitatea unui răspuns adecvat la noile imperative ale societății. Elementele procesului de schimbare educațională se ipostaziază în raport de interdependență, reglajul fiind asigurat prin feed-back care
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reprezinte o necesitate internă a școlii și nu doar o reacție de răspuns. Pentru aceasta este nevoie de înțelegerea, la nivel individual și organizațional, a cerințelor, principiilor și mecanismelor care stau la baza fenomenului de schimbare, de formarea unei atitudini prospective, proactive, de depășirea barierelor psihologice, precum și de promovarea unor strategii manageriale bazate pe motivarea personalului, cooperare, implicare și dezvoltare personală. De asemenea, o schimbare educațională veritabilă solicită timp și răbdare din partea "actorilor" săi, deoarece antecedentele funcționează ca o grilă de
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
acest paradox vizează finalitățile educației: ne propunem să pregătim pentru a răspunde nevoilor actuale sau pregătim astăzi pentru a preîntâmpina solicitările viitoare? Răspunsul este, inevitabil, același: pentru azi, dar și pentru mâine. Este nevoie de adaptare, dar și de competențe prospective. Un paradox constatat de unii analiști ai școlilor occidentale, dar care se potrivește într-o oarecare măsură și învățământului românesc, este cel care vizează contrastul dintre solicitările de inovație în educație și evaluarea instituțională sau individuală după vechile criterii. Acesta
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
românești ea se impune cu necesitate și este preferabilă cantonării în rutina practicilor perimate. La nivelul școlii schimbarea trebuie să aibă ca efect, pe lângă optimizarea procesului instructiv-educativ, creșterea capacității de a inova pentru viitor, solicitând în acest sens activarea caracterului prospectiv al educației. Dificultățile care pot apare vizează faptul că efectele schimbărilor se observă după un timp mai îndelungat. Ele nu se adoptă pentru obținerea unor rezultate imediate, aici și acum, investiția devenind palpabilă în timp. Aceasta poate fi considerată o
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
strategii de minimizare a riscurilor în condițiile maximizării oportunităților externe; * reactivul, cu o mare capacitate de reacție la mediu, dezvoltând strategii în acest sens. Deși este greu de precizat care dintre comportamente/strategii sunt mai eficiente, este limpede că organizațiile prospective au șanse mai mari de a promova schimbarea, comparativ cu organizațiile ce dezvoltă comportamente de apărare. Suntem de părere că organizația școlară s-a folosit în mare parte de strategii reactive pentru a face față solicitărilor externe. Schimbarea în educație
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]