2,414 matches
-
occidentale, și de „foarfecele prețurilor” care funcționează între produsele agricole și cele industriale, această jumătate dintre gospodării nu vor fi niciodată capabile, indiferent cât de mare ar fi ajutorul sau subvențiile pe care le pot căpăta de la stat, să ajungă prospere, după modelul fermelor olandeze sau daneze. 1,9 milioane de gospodării constituie ceea ce am putea numi „clasa mijlocie a agriculturii românești”. Sunt gospodării care exploatează suprafețe de 1-5 ha, și către acestea se îndreaptă cea mai mare parte a subvențiilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
istoria sociologiei mai cu seamă prin cercetările sale monografice asupra familiilor muncitorești. El a cules variate date (etnografice, demografice etc.) și s-a oprit mai ales asupra bugetelor de familie, efectuând studii intensive pe un număr însemnat de familii muncitorești prospere. La baza acestei selecții a stat o concepție teoretico-metodologică, și anume: el considera că fiind mai direct influențate de condițiile de mediu, în cadrul familiilor muncitorești se poate studia mai bine (mai exact) influența societate-familie. De asemenea, el avea în vedere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
direct influențate de condițiile de mediu, în cadrul familiilor muncitorești se poate studia mai bine (mai exact) influența societate-familie. De asemenea, el avea în vedere că muncitorii formau o parte numeroasă a populației, în continuă dezvoltare. S-a oprit la familiile „prospere” pentru că dorea să propună în final un model de viață familială care să merite să fie generalizat. Cazul lui La Play este simptomatic pentru determinațiile socialului și alte stări de spirit societale asupra studiilor de familie. Tenta moral-religioasă în considerarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dă credit sondajelor, ignorându-se serioase principii metodologice, cum ar fi cel al surselor de eroare - între care dezirabilitatea socială e foarte importantă -, al multimetodismului (triangulației) și altele descrise de noi, aceasta se datorează mecanismelor pieței: sondajele devenind o industrie prosperă, legea e ca prin costuri cât mai mici să se producă beneficii cât mai mari. Mă grăbesc să contrapunctez cu observația că încrederea în răspunsuri veridice la întrebări directe simple, cum ar fi: „Aveți de gând să divorțați în următorii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
extinsă modificată, familia funcționează ca un întreg în luarea unor decizii majore și uneori bugetul este comun. Studii autohtone și ale unor specialiști străini (în particular, antropologi americani) pe sate din Transilvania din anii ’70 au constatat că cele mai prospere familii din comunitatea rurală erau cele pe care le-am putea numi „extinse modificate”, o combinație în care familia mai „bătrână” lucra în agricultură, iar cea „tânără” la oraș, în industrie sau comerț. Deținerea de bani, dar și produse agricole
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a veniturilor. Ei sunt: statutul socioprofesional al familiilor (cadre superioare, manageri, funcționari, muncitori, țărani); faptul dacă soția lucrează sau nu; existența copiilor și numărul lor în familie; tipul de întreprinderi, firme sau instituții unde lucrează soțul sau soția (sigure și prospere, salariul se plătește săptămânal, lunar, sau sub alte forme, de stat sau private). La aceștia, unii autori adaugă ca variabile independente atitudinea față de familie, valorile tradiționale sau moderne, factorii de specific cultural. Diferențe atitudinale interculturale există desigur și în această
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este printre cei dintâi care decelează, alături de influențe de tip romantic, rolul freudismului și al suprarealismului în articularea imageriei onirice. SCRIERI: Ion Vinea, București, 1971; Soare, fântâni, trandafiri...., București, 1972; Inscripții, București, 1981. Traduceri: Hermann Hesse, Peter Camenzind, București, 1975; Prosper Mérimée, Studii asupra artelor din Evul Mediu, pref. Marius Tătaru, București, 1980. Repere bibliografice: Marcel Petrișor, „Ion Vinea”, F, 1971, 10; Alex. Ștefănescu, „Ion Vinea”, LCF, 1971, 46; Florin Manolescu, „Ion Vinea”, RL, 1971, 48; Valentin Tașcu, „Ion Vinea” , TR
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
cred că America este destinată pentru măreție, calea americană considerând-o a fi calea Domnului. Însuși succesul nostru este dovada clară că am fost Într-adevăr aleși. Dumnezeu ne-a răsplătit desigur pentru credința și serviciul nostru cu cea mai prosperă și puternică națiune de pe Pământ. Majoritatea europenilor găsesc acest aspect al visului american straniu, chiar puțin Înspăimântător. Însăși ideea că Dumnezeu a făcut din noi poporul ales, din țara noastră - pământul ales, provoacă zâmbete neîncrezătoare, În special În mijlocul populației europene
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
numai corpul său și puterile sale psihice, dar hainele și casa, nevasta și copiii, străbunii și prietenii, reputația și munca sa, pământul său, casele, iahtul și contul În bancă. Toate aceste lucruri Îi dau aceleași emoții. Dacă ele cresc și prosperă, el se simte triumfator, dacă se reduc și dispar, el se simte deprimat... o mare parte a sentimentelor noastre despre ceea ce este al nostru se datorează faptului că trăim aproape de lucrurile noastre și astfel le simțim mai complet și adânc
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Monnet, părintele fondator al Uniunii, a declarat de la Început că „noi nu formăm coaliții interstatale, ci o uniune Între popoare”16. Monnet și alții au crezut că singura soluție pe termen lung, care ar putea garanta o Europa pașnică și prosperă, era transferul unei părți mai mari din suveranitatea națională către o uniune politică largită. și-au dat seama totuși că ar putea să fie contraproductivă afișarea unei agende politice fățișe, aceasta putând determina o rezistență din partea statelor membre - dornice să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avea implicații evaluative (atitudini) contradictorii privitoare la problema respectivă. Mulți dintre indivizii care acceptă ca SUA să aibă relații comerciale cu țări ce nu respectă drepturile omului sunt simultan de acord și cu propoziția „să menținem o viață confortabilă și prosperă” și cu cea „să fie asigurat dreptul la libertate al fiecărui individ” (Tetlock, 1996, apud Eagly și Chaiken, 1998, p. 276). 3) O altă caracteristică importantă a complexității este dacă aceasta cuprinde credințe cu mare putere discriminativă informațională sau sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vedea mai tîrziu că doctrina predestinării nu a fost întîmpinată favorabil în cercurile culturale din Gallia, mai ales în mănăstirile din Marsilia și Lerin). în 428, Augustin a trebuit să răspundă prin scrierea Despre predestinarea sfinților (De praedestinatione sanctorum) lui Prosper și Ilarie, doi laici din Gallia meridională, care îi trimiseseră două scrisori (nr. 225 și 226 din epistolarul lui Augustin) unde criticau, împreună cu alții, operele trimise călugărilor din Adrumeto. Tot lui Prosper și Ilarie Augustin le trimite, un an mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
scrierea Despre predestinarea sfinților (De praedestinatione sanctorum) lui Prosper și Ilarie, doi laici din Gallia meridională, care îi trimiseseră două scrisori (nr. 225 și 226 din epistolarul lui Augustin) unde criticau, împreună cu alții, operele trimise călugărilor din Adrumeto. Tot lui Prosper și Ilarie Augustin le trimite, un an mai tîrziu, o a doua carte, intitulată Despre darul perseverenței (De dono perseverantiae), în care explică faptul că și perseverența în credință, asemenea nașterii în om a credinței, este un dar de la Dumnezeu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
însă înainte de conciliul de la Calcedon din 451, care nu e menționat în lucrare; autorul condamnă erezia nestoriană, dar nu pare s-o cunoască pe aceea a lui Eutihie. Opera a fost transmisă anonimă și a fost atribuită de Cassiodor lui Prosper din Aquitania; abia în acest secol s-a impus ideea că îi aparține lui Quodvultdeus, dar nu lipsesc obiecțiile în această privință. E vorba de o culegere de mărturii adunate din Scripturi, privitoare la promisiunile și la profețiile Domnului încă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și se poate surprinde o anumită prețiozitate retorică, rod al școlilor pe care le frecventase la Cartagina. Bibliografie. Ediții: PL 51; SChr 101-102, 1964 (R. Braun); CChr.Lat 60, 1976 (R. Braun); CTP 82, 1989 (A.V. Nazzaro). 4. Tyron Prosper Prosper și Ilarie l-au informat pe Augustin în 428-429 prin două scrisori (nr. 225 și 226 din epistolarul lui Augustin) despre reținerea cu care era întîmpinată doctrina harului și a predestinării în Gallia meridională; lor le-a dedicat Augustin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
se poate surprinde o anumită prețiozitate retorică, rod al școlilor pe care le frecventase la Cartagina. Bibliografie. Ediții: PL 51; SChr 101-102, 1964 (R. Braun); CChr.Lat 60, 1976 (R. Braun); CTP 82, 1989 (A.V. Nazzaro). 4. Tyron Prosper Prosper și Ilarie l-au informat pe Augustin în 428-429 prin două scrisori (nr. 225 și 226 din epistolarul lui Augustin) despre reținerea cu care era întîmpinată doctrina harului și a predestinării în Gallia meridională; lor le-a dedicat Augustin Predestinarea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care era întîmpinată doctrina harului și a predestinării în Gallia meridională; lor le-a dedicat Augustin Predestinarea sfinților și Darul perseverenței. Ilarie nu e cunoscut ulterior decît ca prieten al lui Augustin, iar pe atunci se găsea la Marsilia; și Prosper, originar din Aquitania (nu cunoaștem nici locul, nici data nașterii lui), locuia la Marsilia și a rămas aici pînă prin 440, dedicîndu-și întreaga viață, pînă la moarte, care trebuie plasată în jurul anului 463, combaterii așa-zisului semipelagianism. Cu acest termen
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
arbitru. Punctul central al învățăturii criticilor lui Augustin (pe care de-acum înainte îi vom numi și noi, pentru că e mai simplu, „semipelagieni”) era că „harul lui Dumnezeu era acordat după meritele omului”, lucru pe care atît Augustin, cît și Prosper îl refuzau cu hotărîre. Prosper va fi cel mai tenace apărător al lui Augustin și al tezelor sale privitoare la har și la liberul arbitru pe toată durata secolului al V-lea. a) Opere împotriva semipelagianismului După moartea lui Augustin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
criticilor lui Augustin (pe care de-acum înainte îi vom numi și noi, pentru că e mai simplu, „semipelagieni”) era că „harul lui Dumnezeu era acordat după meritele omului”, lucru pe care atît Augustin, cît și Prosper îl refuzau cu hotărîre. Prosper va fi cel mai tenace apărător al lui Augustin și al tezelor sale privitoare la har și la liberul arbitru pe toată durata secolului al V-lea. a) Opere împotriva semipelagianismului După moartea lui Augustin, Prosper și prietenul său Ilarie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
îl refuzau cu hotărîre. Prosper va fi cel mai tenace apărător al lui Augustin și al tezelor sale privitoare la har și la liberul arbitru pe toată durata secolului al V-lea. a) Opere împotriva semipelagianismului După moartea lui Augustin, Prosper și prietenul său Ilarie s-au dus la Roma pentru a obține de la papa Celestin I o condamnare a semipelagianismului. Papa a trimis o scrisoare episcopilor din Gallia prin care aproba pe deplin poziția lui Prosper și Ilarie, cinstea amintirea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
După moartea lui Augustin, Prosper și prietenul său Ilarie s-au dus la Roma pentru a obține de la papa Celestin I o condamnare a semipelagianismului. Papa a trimis o scrisoare episcopilor din Gallia prin care aproba pe deplin poziția lui Prosper și Ilarie, cinstea amintirea lui Augustin și îi îndemna să tacă pe cei ce îl criticau. Prosper și-a continuat activitatea de apărător și de continuator al lui Augustin, scriind Răspunsuri în favoarea lui Augustin la capitolele cuprinzînd obiecțiile galilor care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de la papa Celestin I o condamnare a semipelagianismului. Papa a trimis o scrisoare episcopilor din Gallia prin care aproba pe deplin poziția lui Prosper și Ilarie, cinstea amintirea lui Augustin și îi îndemna să tacă pe cei ce îl criticau. Prosper și-a continuat activitatea de apărător și de continuator al lui Augustin, scriind Răspunsuri în favoarea lui Augustin la capitolele cuprinzînd obiecțiile galilor care îl criticau și ale lui Vincențiu de Lerin, adică ale unor literați din Marsilia, (Pro Augustino responsiones
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ad capitula obiectionum Vincentianarum), Răspunsuri referitoare la fragmente alese din Augustin de către genovezi (Pro Augustino responsiones ad excerpta Genuensium), adică răspunsuri privind unele pasaje extrase de doi prezbiteri din Genova din Predestinarea sfinților și din Darul perseverenței. Apărîndu-l pe Augustin, Prosper susținea că Dumnezeu și-ar fi schimbat hotărîrile în privința mîntuirii omenirii și ar fi făcut unele selecții ale căror motivații rămîn de neînțeles pentru oameni și nu au nici o legătură cu meritele sau păcatele, dar nu se abat nici o clipă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care Prosper, ca un bun literat, trecea de la proză la vers, ușurință pe care o vom surprinde mereu în scrierile sale. Aceste maxime vădesc însă o atitudine mai puțin hotărîtă în apărarea augustinismului - mai critic în privința doctrinei predestinării -, probabil fiindcă Prosper se afla la Roma atunci cînd le-a scris și mediul cultural roman l-a influențat și l-a determinat să se apropie de poziția susținută de papa Leon cel Mare. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 68A, 1972 (Expositio Psalmorum; Liber
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
scris și mediul cultural roman l-a influențat și l-a determinat să se apropie de poziția susținută de papa Leon cel Mare. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 68A, 1972 (Expositio Psalmorum; Liber Sententiarum: P. Callens, M. Gastaldo). b) Poezia lui Prosper Om cultivat, Prosper a compus și o poezie puternic moralizatoare, fapt ce l-a determinat pe Fontaine să definească poezia lui Prosper și a epocii sale drept „examenele de conștiință ale secolului al V-lea”. A scris multe feluri de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]