3,076 matches
-
Que sais-je?", Paris, 1966. WAGNER Anne-Catherine, Les Nouvelles Elites de la mondialisation. Une immigration dorée en France, PUF, "Sciences sociales et Sociétés", Paris, 1998. Les Classes sociales dans la mondialisation, la Découverte, "Repères", 2007. WEBER Max [ed. I: 1905], L'Ethique protestante et l'esprit du capitalisme, Plon, Paris, 1964. WERNER Karl Ferdinand, Naissance de la noblesse. L'essor des élites politiques en Europe, Fayard, Paris, 1998. ZALIO Pierre-Paul, Grandes Familles de Marseille au XXe siècle. Enquête sur l'identité économique d'un
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
fenomenelor religioase capătă formă în cadrul analizelor sociologice asupra schimbării sociale. Ca atare, între 1835 și 1850, ea apare în opera unor autori de altfel foarte diferiți, ca A. de Tocqueville, A. Comte și F. Engels. "Născută din controversele dintre exegeții protestanți și catolicii din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, îmbogățită cu informațiile date de călători și de misionarii angajați în evanghelizarea Lumii Noi, analiza nonteologică a fenomenelor religioase, pătrunsă de critica Luminilor, face din credințele religioase, în prima
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
sistematizate în jurul a trei elemente centrale diferențierea, raționalizarea și mondializarea -, găsim o serie de elemente periferice: autonomizarea, pluralizarea, privatizarea, generalizarea, declinul practicii, necredința și scientizarea." Borlandi et al., 2009, p. 720). Sociologia religiei trezește mai ales interesul instituțiilor ecleziale. Universul protestant este primul care apreciază instrumentul sociologic ca un mijloc eficace pentru înțelegerea unui mediu social de acum pluralist și secularizat. În Statele Unite, fenomenele religioase devin obiectul unei analize sistematice în anii '20: în 1921 se creează un Institut de Cercetare
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mijloc eficace pentru înțelegerea unui mediu social de acum pluralist și secularizat. În Statele Unite, fenomenele religioase devin obiectul unei analize sistematice în anii '20: în 1921 se creează un Institut de Cercetare Socială și Religioasă. După 1935, mai multe denominații protestante constituie departamente de cercetare vizând optimizarea strategiei lor pastorale (Willaime, 1995). Dacă în secolul al XIX-lea, religia este trecută în plan secund, vedem că în secolul al XX-lea sociologii, plecând de la concepte ale secularizării, încep să amplifice cercetarea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la acceptarea ordinii sociale și descurajează inovațiile și punerea ei în discuție. "Inglehart (2000), de asemenea, crede că religia dominantă în fiecare societate este legată de tipul de valori considerate a fi cele mai importante pentru ea. Astfel, țările europene protestante atribuie o mai mare importanță atât expresiei individuale, cât și valorilor secular-raționale, pe când țările europene catolice atribuie o mică valoare ambelor tipuri de valori. Studiind relațiile dintre religie și valori, cei doi găsesc următoarele corelații: 1. o relație pozitivă între
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Iași. 134. Voicu, M. (2001), Modernitate religioasă în societatea românească, în Sociologie Românească, nr. 1-4, pp. 70-98. 135. Voicu, B.; Voicu, M. (coord) (2007), Valori ale Românilor 1993-2006 / O perspectivă sociologică, Ed. Institutul european, Iași. 136. Weber, M. (2003), Etica protestantă și spiritul capitalist, Ed. Incitatus, București. 137. Weber, M. (1998), Sociologia religiei, Ed. Universitas, București. 138. Weber, M. (2001), Introducere în sociologia religiei / confucianism și taoism, Ed. Institutul european, Iași. 139. Wach, J. (1955), Sociologie de la religion, Payot, Paris. 140
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
botezului, care prezintă diferite forme pentru diferite orientări religioase. În religiile creștine istorice (ortodoxă, catolică, luterană, anglicană), se practică botezul pruncilor, care are loc la scurt timp după naștere, accesul la comunitate fiind decis de către părinți sau tutori. Unele religii protestante, și cele neoprotestante în special, practică botezul adulților sau al adolescenților, care implică un consimțământ asumat al aderării la normele și valorile comunității. Botezul are o valoare ritualică, dar și una socială, sub forma unei declarații publice de aderare la
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
formațiunilor religioase. Conform teoriei lui Baker, granițele identității religioase prezintă o serie de caracteristici definitorii: 1. Subdiviziunile. Într-o comunitate religioasă pot exista granițe între diferite categorii de membri. De exemplu, în cadrul celei mai largi granițe religioase creștine, există subdiviziuni protestante, neoprotestante etc. 2. Tăria și saliența. În unele perioade, granițele pot fi abordate ca fiind mai mult sau mai puțin importante, în funcție de numărul relațiilor de altă natură care depășesc limitele comunității și care contribuie la formarea identității indivizilor (relații colegiale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
o reprezintă. Comunitățile virtuale religioase care aderă la religiile istorice, tradiționale includ în design cel mai adesea icoane, imagini ale unor sfinți sau ale unor obiecte de cult, simboluri latine sau bizantine, litere bogat ornamentate (pentru titlu). Comunitățile de orientare protestantă utilizează simboluri simple, stilizate, imagini de fundal sugestive pentru rugăciune, comuniune sau chiar simboluri generale pentru fericire, spiritualitate, dragoste. Structura de roluri din cadrul comunităților virtuale religioase este similară celei tipice pentru comunitățile online: deținătorul grupului sau al website-ului (persoana care
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
religii, ceea ce face ca reprezentarea sa în mesajele analizate să fie foarte eterogenă. În linii generale, religiile istorice accentuează importanța efortului individului de a îndeplini condițiile necesare pentru a fi demn de a fi mântuit, în timp religiile de orientare protestantă înțeleg salvarea omenirii ca un dar deja oferit de Dumnezeu prin jertfa Fiului Său. Între cele două tipuri de abordări există multiple variațiuni ale acestei teme. Așa cum este înțeleasă de către majoritatea creștinilor, problema mântuirii presupune accederea omului la un plan
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
subiecte variate de discuție. De exemplu, Biblia este citată ca sursă de autoritate și mijloc de revelație a lui Dumnezeu în legătură cu marea majoritate a problemelor religioase. Această observație este valabilă în cea mai mare măsură pentru comunitățile religioase de orientare protestantă ce au la bază principiul "Sola Scriptura". Subiectele referitoare la practicile religioase par să ocupe un loc mai puțin important în discursul religios al comunităților virtuale, termenii-cheie ai acestei categorii fiind mai puțin frecvenți. Totuși, dintre aceștia se remarcă rugăciunea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și el, mulți români au văzut cum sunt structurate comunitățile Occidentului: până azi, într-o lume destul de secularizată, a supraviețuit noțiunea de parohie. Eu am întâlnito în Germania aproape peste tot, până și aici, la Berlin. La biserica din cartier, protestantă, există o casă parohială care organizează felurite activități, de la opere de binefacere la concerte (uneori au și ele o dimensiune filantropică), conferințe, dezbateri etc. V. N. : Aici se pot da două răspunsuri. Unu-l este destul de simplu. Romantismul român este
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
treptat, tu teai apropiat de reflecția propriu-zis teologică. V. N.: Da, însă prin raportul între religios și politic. Sau sociopolitic. Pe mine a început să mă intereseze destul de mult ideea creștin-democrată, care, sigur, în Occident, într-o lume catolică sau protestantă, este bine dezvoltată, e serioasă, n-are nevoie de ajutorul meu, ca să zic așa. În schimb, la nivelul ortodox, asta este o întrebare care se pune continuu: este posibil sau nu un orizont ideologic creștin-democrat pornind de la temelia ortodoxă? S. A
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
om, în mod gratuit, din dragoste. Meritele omului, atunci când acestea există, sunt efectele harului, adică succed harului divin. Faptele bune ale omului nu colaborează concomitent cu harul divin, ci ele succed harului, teorie pe care și-a însușit-o teologia protestantă. În teologia augustiniană nu poate fi vorba de o colaborare între harul divin și faptele bune ale omului în actul mântuirii; Contra Maniheilor, 373-383; De moribus Eclesiae catholicae et de moribus Manichaerorum (Despre caracterul Bisericii universale și despre caracterul maniheilor
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
creștini, dar a urâ ceea ce este bun, nu este un lucru drept”. 2. Propovăduirea învățăturii creștine a fost un mijloc pentru aducerea la creștinism a credincioșilor. Această propovăduire pendula între curajul vorbirii publice și „disciplina arcană”, așa cum o numea teologul protestant din secolul al XVII-lea, Dallaus (†1670). Din practica bisericească se constată faptul că, creștinii nu dezvăluiau Tainele lor celor nebotezați pentru a nu fi răstălmăcite sau profanate, după îndemnul Mântuitorului: „Nu dați cele sfinte câinilor, nici nu aruncați mărgăritarele
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
opt de membri ai Camerei Reprezentanților i-au trimis lui Ford o petiție prin care îi cereau să discute cu Ceaușescu despre situația minorității maghiare din România. Pe aceștia îi îngrijorau, de asemenea, minoritățile religioase și în special confesiunile evanghelice protestante. Ei înțeleseseră că oamenii lor sînt hărțuiți și privați de multe din drepturile omului, mai ales în domeniile locuințelor, slujbelor, învățămîntului și educației religioase 1744. Printre semnatari erau Philip Crane și Larry McDonald, care aveau amîndoi, să militeze împotriva încălcării
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
majoritatea vorbitorilor și-au revărsat mînia asupra Uniunii Sovietice, pastorul John Butosi, episcop al Conferinței Sinodului Calvinist al Bisericii Unite a lui Cristos, din Bridgeport, Connecticut, a atras atenția asupra discriminării maghiarilor din Transilvania. Majoritatea ungurilor erau ori catolici ori protestanți și se confruntau, în România, cu patru probleme: "povara de a fi unguri într-un stat român, de a nu fi comuniști într-un stat comunist, de a fi protestanți sau romano-catolici într-un mediu ortodox și creștini evangheliști în cadrul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
atrăgea atenția asupra îmbunătățirii situației emigrării din România, deși împărtășea îngrijorarea Congresului cu privire la îngrădirea libertăților religioase. Hotărîrea sa de a face această prelungire fusese una "dificilă". El îi cerea lui Ceaușescu să permită "importarea substanțială" și "distribuirea legală" a bibliilor protestante și să reducă restricțiile impuse de guvern nazarinenilor și baptiștilor "neoficiali". Mai mult decît atît, el voia ca Bucureștiul să renunțe la cîteva dintre măsurile de descurajare a construcției și reparării bisericilor, măsuri ce duseseră la demolarea cîtorva dintre aceste
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că practicile religioase din România deranjau mult mai mult puterea legislativă decît Casa Albă. El remarca faptul că eforturile Bucureștiului "de a descuraja religia nu trebuie să pună în umbră larga ei răspîndire în România, mai ales în rîndul sectelor protestante". Protestantismul se dezvolta în România mai repede decît în orice altă țară din Europa de Est. La ora respectivă, în România existau peste o mie de biserici baptiste, mai mult de patru mii de biserici ale altor secte și cam 8.100
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întărite prin diferiți factori (școlile catehetice, misionarismul Bisericii, prietenia între ierarhi, călătoriile, propovăduirea păcii, etc.). b) Termenul ecumenism a fost pus în circulație la începutul secolului XX de către Mișcarea ecumenică și s-a născut din lipsa de ecumenicitate în lumea protestantă. Ecumenismul actual este un efort care vizează unitatea dogmatică și organică a structurilor Bisericilor particulare, este o cercetare comună a misiuni acestora în lume și pentru lume. Ecumenismul nu exprimă nici universalitatea credinței, pentru că nu toate Bisericile de pe pământ participă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
există mai multe idei care unesc decât cele care despart în programele partidelor creștin-democrate. Acestea se datorează amestecului de influențe din Evanghelie, Sfinții Părinți, textele papilor, ale gânditorilor și ale politicienilor din secolele XIX XX, din personalism, popularism, ideile filosofiei protestante aplicate mai ales în economie, dar și din curentele laice, republicane, din liberalism sau socialism democratic. Activitatea magisteriului pontifical a fost extrem de importantă pentru formațiunile creștin-democrate, mai ales că experiența politică a dovedit că numai partidele creștine care au beneficiat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
formula acoperind o mare diversitate care rezultă din referințe religioase și filosofice, istorice, din toate tipurile de electorat. Așa cum personalismul la care se referă creștin-democrații nu este o ideologie monolitică, așa cum Biserica Catolică este "o lume"3, ca și Bisericile protestante, tot așa democrația creștină nu este un bloc, ci o familie de partide, după expresia conducătorului creștin-democrat olandez Karl Josef Hahn4, cu tot ceea ce exprimă cuvîntul familie privind referințele comune, legăturile foarte puternice, dar și diferențele, inclusiv rupturile. Dacă partidele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pot naște conflicte de obligație, istoria contemporană oferind numeroase exemple de interferențe între politică și religie 7. De aceea, a urmări istoria democrației creștine înseamnă a pune întrebări privind istoria raporturilor cu papii, cu ierarhiile ecleziastice, cu organizațiile catolice sau protestante; înseamnă de asemenea a evoca itinerariul spiritual și militant al cadrelor sale, recrutate, în cazul cel mai general, din nenumărate acțiuni și asociații de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, apoi din Acțiunea Catolică: se poate constata, dacă avem în vedere
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
război mondial, partide laice, animate de spiritul apărării valorilor creștine împotriva exceselor capitalismului și împotriva regimurilor totalitare, reușind să domine viața politică de după 1945 în numeroase țări cu tradiție catolică, latine sau germanice, dar rămînînd marginale în statele cu tradiție protestantă. Ele au știut să absoarbă și să se îmbogățească cu alte tradiții: aceea politică a liberalismului, aceea religioasă și socială a protestantismului din Germania și Olanda. Căderea comunismului cîntărește foarte greu, acum, atît în vechile teritorii ale democrației creștine care
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
În 1837, în fața reapariției tensiunilor interconfesionale, o anumită tendință conservatoare, moștenită de la Josef Görres și întruchipată de Historisch-Politische Blätter a început să predomine. Ideea de separare a Bisericii de Stat era respinsă ca fiind legată de Aufklärung și de gîndirea protestantă. Totuși în Bade, în timpul regimului parlamentar, Franz-Josef Buss, catolic și atașat al sistemului reprezentativ, a făcut efortul de a organiza catolicii, punînd bazele unui adevărat partid. Ca și în cazul țărilor germanice, catolicismul a suferit, în Italia, influența gîndirii contrarevoluționare
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]