1,438 matches
-
2. Interacțiunea radiațiilor nucleare cu substanța: a) Interacțiunea particulelor încărcate electric cu substanța și b) Interacțiunea radiațiilor ? și neutroni. a) Interacțiunea particulelor încărcate electric cu substanța. Particulele încărcate electric în interacțiune cu substanța pot avea masă de repaus mare (protoni, particule ?, fragmente de fisiune) sau pot avea masă de repaus mică (electroni și pozitroni). ionizarea poate avea loc fie, cu particule încărcate electric cu masă mare, fie cu masă mică. Particulele încărcate electric interacționează în mod practic cu toți
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
toți atomii din drumul lor, pierzând în urma procesului de ionizare sau excitare continuu din energia lor cinetică, înaintând în mediul respectiv o anumită distanță maximă numită parcurs liniar. S-a constatat cu ajutorul unor dispozitive, că pentru particulele nucleare grele ?, protoni, deutroni, parcursul liniar are aproximativ aceeași valoare. Parcursul liniar depinde de natura mediului, de energia și natura particulei. Traiectoriile particulelor grele sunt linii drepte, având parcursuri liniare foarte mici și oprite în calea lor de straturi subțiri de material. b
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
reacție nucleară. Condiția principală ca un electron să fie separat dintr-o substanță, respectiv din atom, trebuie ca particula incidentă să aibă energia cel puțin egală cu energia de legătură din atom. Desfacerea nucleului în părțile lui componente adică în protoni și neutroni s-a realizat mult mai tărziu. Timp îndelungat atomul a fost socotit particula elementară, întrucât nu se găseau metode de divizare în părțile componente. Actualmente se consideră particulă elementară, acea particulă care să nu are o structură internă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
socotit particula elementară, întrucât nu se găseau metode de divizare în părțile componente. Actualmente se consideră particulă elementară, acea particulă care să nu are o structură internă, să nu fie fragmentată în componenți prin interacțiuni cu orice sistem nuclear. descoperirea protonului: a fost pus în evidență în 1919 de către E. Rutherford prin reacția nucleară: ? Fotografia ne indică că traiectoria particulei ? se bifurcă în două traiectorii rectilinii una subțire și lungă, iar cealaltă scurtă și groasă. Wilson care realizează experimental
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ceață, afirmă că particula ? interacționează cu un nucleu de azot și rezultă două particule: una cu sarcină mai mică decât particula ? care produce o ionizare mai mică și una mai grea. Particula cu sarcină mai mică este un proton, iar urma groasă este lăsată de nucleul produs ?8 17 ce suferă un recul ca urmare a contactului cu particula ?. Protonul este prima particulă ce este parte componentă a nucleului, prevăzută teoretic încă din 1914 de către descoperitorul ei în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
? care produce o ionizare mai mică și una mai grea. Particula cu sarcină mai mică este un proton, iar urma groasă este lăsată de nucleul produs ?8 17 ce suferă un recul ca urmare a contactului cu particula ?. Protonul este prima particulă ce este parte componentă a nucleului, prevăzută teoretic încă din 1914 de către descoperitorul ei în 1919, E. Rutherford. S-a determinat masa protonului ca fiind ?? ≅ 1,007593 ?. Cum protonii au sarcină pozitivă, rezultă că în interiorul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
produs ?8 17 ce suferă un recul ca urmare a contactului cu particula ?. Protonul este prima particulă ce este parte componentă a nucleului, prevăzută teoretic încă din 1914 de către descoperitorul ei în 1919, E. Rutherford. S-a determinat masa protonului ca fiind ?? ≅ 1,007593 ?. Cum protonii au sarcină pozitivă, rezultă că în interiorul nucleului există și particule negative care să asigure stabilitatea atomului. Însă, această idee a fost greșit, căci particulele care s-au descoperit mai târziu în anul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
urmare a contactului cu particula ?. Protonul este prima particulă ce este parte componentă a nucleului, prevăzută teoretic încă din 1914 de către descoperitorul ei în 1919, E. Rutherford. S-a determinat masa protonului ca fiind ?? ≅ 1,007593 ?. Cum protonii au sarcină pozitivă, rezultă că în interiorul nucleului există și particule negative care să asigure stabilitatea atomului. Însă, această idee a fost greșit, căci particulele care s-au descoperit mai târziu în anul 1932 de către fizicianul englez Chadwick, au fost neutre
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
idee a fost greșit, căci particulele care s-au descoperit mai târziu în anul 1932 de către fizicianul englez Chadwick, au fost neutre din punct de vedere electronic, numite neutroni (particule cu masa ?? ≅ 1,008?) ceva mai mare decât masa protonului ?? ≅ 1,007?. Masa electronului este. descoperirea neutronului: a fost realizată de către Chadwick în 1932 prin reacție nucleară: ?. Pentru obținerea acestei reacții nucleare, Chadwick a folosit ca proiectil particulă ? *cu energie cinetică de 5 MeV emise de izotopul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
există un anumit număr de neutroni, particule fără sarcină electrică adică neutre din punct de vedere electric. Din 1932 când s-a descoperit neutronul, în componența nucleului, s-a ajuns la concluzia că fiecare nucleu atomic este alcătuit din Z protoni și A-Z neutroni. generarea de particule: apariția unor particule, ce nu existau în nuclee, înaintea ciocnirilor nucleare de energii foarte mari, cu timpul mediu de viață foarte mic și apoi, prin anumite dezintegrări spontane provoacau diverse fenomene nucleare. 304
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fenomene nucleare numai dacă are energie cinetică suficientă. Generarea de particule are loc numai dacă energia particulelor care interacționează au valori foarte mari. dezintegrarea particulelor elementare: a) dezintegrarea neutronului: ?0 1 → ?1 1 + ?−1 0 + ? și b) dezintegrarea protonului: ? 7.3. Proprietățile particulelor elementare: spinul: caracterizează momentul cinetic propriu de rotație a particulelor elementare. Numărul cuantic de spin se notează simbolic cu litera s. masa de repaus ?0: variază între limite foarte largi. De exemplu fotonul, are masă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de clor difuzează în celulă din plasmă. Mișcarea clorului are loc în acord cu echilibrul Gibbs-Donnan. Unii din ionii de H+ care sunt eliberați sunt legați de Hb: Această reacție are loc deoarece hemoglobina redusă este mai bun acceptor de protoni în comparație cu HbO2. Astfel, prezența hemoglobinei reduse în sângele periferic ajută la încărcarea cu bioxid de carbon, iar oxigenarea care are loc în capilarele pulmonare participă la eliberarea bioxidului de carbon. De fapt, de-oxigenarea sângelui crește capacitatea sa de a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
atmosferă cu 1000 ppm amoniac. Toxicitatea amoniacului se datorează efectelor generale asupra pH-ului (NH3 neprotonat obținut din reacțiile biochimice atrage H+, ceea ce va produce alcalinizarea mediului intracelular) și inhibării de către NH4+ a formării de ATP, prin abolirea gradientului de protoni necesar pentru fosforilarea oxidativă. Detoxifierea amoniacului produce uree, principalul metabolit al azotului. Ureea este hidrosolubilă, și astfel apare nevoia unui sistem de eliminarea substanțelor azotate hidrosolubile, dintre care mai fac parte și creatinina și acidul uric. Pe lângă funcția primordială de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sunt secretate și de alți transportori. Intrarea în celulă se face prin intermediul unei proteine numită OCT (Organic Cation Tansporter), iar eliminarea la nivel tubular se face printr-un antiporter de tip cation organic/H+ și este motivată de gradientul de protoni stabilit de către schimbul Na+/H+. Cinetica transportului depinde de pH-ul urinar. 25.2.2. Reabsorbția apei și solviților la nivelul ansei Henle Ansa Henle este alcătuită din trei segmente cu funcționalitate distinctă: segmentul descendent subțire, segmentul ascendent subțire și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
antiport Na/H de tip amilorid reduc traficul sodiului prin canalele de sodiu și antiportul Na/H, astfel inhibând reabsorbția de sodiu și deci având efect diuretic. Celulele intercalare reabsorb ionii de potasiu și elimină ionii de hidrogen. Secreția de protoni este mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sodiului prin canalele de sodiu și antiportul Na/H, astfel inhibând reabsorbția de sodiu și deci având efect diuretic. Celulele intercalare reabsorb ionii de potasiu și elimină ionii de hidrogen. Secreția de protoni este mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și elimină ionii de hidrogen. Secreția de protoni este mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K+ (fig. 104). Permeabilitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
hidrogen. Secreția de protoni este mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
au un rol de maximă importanță în determinarea cantității finale de urină. Celulele epiteliale sunt aproximativ cuboidale ca formă, un aspect neted, relativ puține mitocondrii și prezintă o serie de caracteristici speciale: sensibilitatea la ADH, permeabilitatea pentru uree, secreția de protoni. Când osmolaritatea plasmatică este crescută, se elimină în circulație o cantitate crescută de ADH de către hipofiza posterioară. Hormonul circulant se cuplează cu un receptor membranar de pe celulele tubilor colectori, numit V2. Acesta este un receptor cuplat cu proteina Gs care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
crescând calciul plasmatic și scăzând fosfații plasmatici (fig. 115). 26.4. Homeostazia acido-bazică Mecanismele ce reglează compoziția LEC sunt deosebit de sensibile în ceea privește acest ion aparte, deoarece funcționarea tuturor celulelor organismului este foarte sensibilă în ceea ce privește concentrația acestui ion. Concentrația protonilor este diferită în mediul intracelular față de cea din mediul extracelular, iar această diferență este menținută prin mecanisme aparte, dar variațiile din LEC pot afecta în mod semnificativ conținutul celulei. Rinichii corectează dezechilibrele metabolice ce rezultă din aportul alimentar sau datorat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
PCO2) în lichidele corporale. Oricare ar fi natura tulburării, rinichii vor produce o urină cu exces sau deficit de acid, și aceasta va încerca readucerea pH-ului plasmatic la valorile normale. Mecanismele implicate în această funcție sunt: procesele ce secretă protoni în lichidul tubular secreția de bicarbonat (HCO3) de către tubii colectori producerea și transportul amoniului sistemele tampon din lichidul tubular care reacționează cu protonii secretați: HCO3-/H2CO3, HPO42-/H2PO4 și NH3/NH4+. Concentrația ionilor de hidrogen se notează sub forma noțiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
încerca readucerea pH-ului plasmatic la valorile normale. Mecanismele implicate în această funcție sunt: procesele ce secretă protoni în lichidul tubular secreția de bicarbonat (HCO3) de către tubii colectori producerea și transportul amoniului sistemele tampon din lichidul tubular care reacționează cu protonii secretați: HCO3-/H2CO3, HPO42-/H2PO4 și NH3/NH4+. Concentrația ionilor de hidrogen se notează sub forma noțiunii de pH. pH-ul reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor de H , care în cazul LEC este de 0,00004 mEq
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
coborât. Terminologic, în situațiile în care pH-ul este sub 7,4 există un fenomen de acidoză, iar creșterile peste 7,4 definesc fenomenul de alcaloză, deși variații de până la 0,05 sunt suportabile fără efecte importante. Sursele majore de protoni în organism sunt prezentate mai jos. Gluconeogeneza hepatică produce amoniac (NH3 ) prin dezaminarea aminoacizilor. Acest amoniac se cuplează imediat cu H+ , producând NH4+ și HCO3. Ionul amoniu va fi apoi încorporat în uree, producând protoni liberi. Metabolizarea aminoacizilor ce conțin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
efecte importante. Sursele majore de protoni în organism sunt prezentate mai jos. Gluconeogeneza hepatică produce amoniac (NH3 ) prin dezaminarea aminoacizilor. Acest amoniac se cuplează imediat cu H+ , producând NH4+ și HCO3. Ionul amoniu va fi apoi încorporat în uree, producând protoni liberi. Metabolizarea aminoacizilor ce conțin grupări cu sulf produce mici cantități de acid sulfuric (H2SO4 ), în vreme ce catabolismul unor aminoacizi fosforilați precum fosfoserina produce acid fosforic (H3PO4 ). Acești acizi tari reprezintă o sarcină mare asupra sistemelor tampon prezente la nivel plasmatic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aminoacizilor ce conțin grupări cu sulf produce mici cantități de acid sulfuric (H2SO4 ), în vreme ce catabolismul unor aminoacizi fosforilați precum fosfoserina produce acid fosforic (H3PO4 ). Acești acizi tari reprezintă o sarcină mare asupra sistemelor tampon prezente la nivel plasmatic. Încărcarea cu protoni datorată metabolismului aminoacizilor este de cca 50 mEq/zi. CO2 format prin metabolism în țesuturi este în mare parte transformat în acid carbonic (H2CO3), iar încărcarea totală de protoni din această sursă este de departe cea mai mare din tot
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]