1,502 matches
-
diminutivare franțuzită nu mai vine, dar Vladimir și Estragon îl așteaptă debitînd în acest răstimp tot felul, vorbind fără să comunice, fiind vorbiți de clișeele în libertate. Tot aștepți în filmul lui Haneke o intervenție, dacă nu divină, sub chipul Providenței, atunci măcar de altă natură, chiar și extraterestră. Între timp, două personaje, Paul și Peter, nu avem nicio garanție că acestea sunt numele lor adevărate, dar joaca lor împrumută de la cupluri celebre, Tom și Jerry, Beavis și Butthead, etc., se
Mind Games - Funny Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8342_a_9667]
-
Magalhaes; dacă pseudo-transcrierea mea fonetică ajută la ceva, vă spun că se pronunță aproximativ măgăliaăș (cu ultimele două vocale nazalizate). Uneori asemenea moliciuni ne duc cu gândul la "dulșile grai" moldav și la bonomia-i intrinsecă. Acum un deceniu, când Providența mi-a permis finalmente să văd Lisabona, vrusei să cercetez locul de veci al unuia dintre poeții mei favoriți - brazilianul Murilo Mendes (1901-1975). Știam, din prefața antologicului volum tradus de Marian Papahagi (Metamorfozele, Ed. Univers, 1982), că murise în capitala
Humorescă by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8361_a_9686]
-
și tocmai din cauza asta nu se pot ținea, pentru că, spre a putea merge, trebuie un pământ vârtos care să reziste picioarelor, un razim tare care să reziste mînilor. Dacă ne mângâie ceva de relele lumii acesteia, dacă credem într-o providență răsplătitoare, e legea constantă că ceea ce e neadevărat piere prin sine însuși. Toată alianța de la Mazar Pașa era un neadevăr - a dispărut. Acuzațiunea adusă cabinetului conservator era un neadevăr și a sfârșit prin faptul că nu se mai găsea nimeni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
controlul ce națiunea e chemată a-l exercita în afacerile ei, seriozitatea reprezentanților ei, c-un cuvânt astfel se joacă la noi farsa constituțională. Dar ea nu va mai ține mult; numai până duminecă și apoi... adio viață! Sperăm că providența ne va scuti de-a revedea în viitoarele Adunări o seamă măcar din acele fizionomii a căror pecete e o neștearsă, înrădăcinată banalitate; sperăm că alegătorii își vor fi deschis ochii și nu vor mai trimite în Adunări nici naturi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în care F. Aaron rezumă, în câteva pagini scrise cu patimă, suișurile și coborâșurile duhului național în istorie. Odată cu Aaron, care poate fi considerat drept inauguratorul romanticismului istoriografic și al mesianismului național românesc, istoria devine însuflețită nu atât de intențiile providenței (cum era în analistica medievală, dar și în concepția lui Leopold von Ranke, în care orice eveniment istoric era expresia voinței divinității), cât posedată de spiritul național. Prin Aaron, istoria românilor dobândește motive sau teme specifice unei odisee a ideii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
registru naturalist, ca datum al naturii: "natur'a a împartitu genulu omenescu in natiuni" (Bărnuțiu, 1870, p. 176), astfel că amorul patriei devine o necesitate psiho-emoțională determinată de natura însăși. Naționalismul mesianic al lui Bălcescu, în care națiunile erau creația providenței, este secularizat în naționalismul primordialist al lui Bărnuțiu, în care națiunile sunt opera exclusivă a naturii. Noua paradigmă a naționalismului etnic exclusivist ale cărei articulații critice au fost enunțate în Pedagogi'a lui Simion Bărnuțiu va fi așezată ca temelie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după cum reiese din concepția exprimată de istoricul V.A. Urechia în manualul Istoria Românilor din 1862: O nouă eră se deschide nu numai Moldovenilor, dară tuturor Românilor îndeobște. Acest mare Domn înțeleasă de-ndată care era misiunea ce-i încredința Providența: aceea de a lucra pentru rentrolocarea tuturor Românilor în unu singur statu, ca astfel, să poată mai cu ușurință lupta contra mulților neamici ai Patriei și ai Românismului (Urechia, 1862, p. 37 cf. Murgescu, 1999, pp. 152-153). Destinul providențial al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doi domnitori rivali este astfel tranșat în favoarea naționalistului Vasile Lupu. Masterplanul său de unificare națională îl elevează în fața provincialului învățat Matei Basarab, care, în lipsa iluminării naționale, este animat de motive personale în a-și asigura prelungirea domniei și se opune Providenței întrupate în politicile militare ale lui Lupu. Procesul de naționalizare nu este limitat doar la protagoniști istorici moldavi. Însăși simbolul statalității muntene, obscura figură a lui Radu Negru, este reșapat într-un simbol al unității naționale. E drept, la fel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Artă în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Istoria NATO, Jiři Fidler, Petr Mareš • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetică simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Mării filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
tine atâta timp cât mai trăiesc și eu pe lume! Ai auzit? — Am auzit. Prințul roși într-un asemenea hal, încât nici nu se putea uita în ochii Lizavetei Prokofievna. — Asta să-ți intre în cap. Te-am așteptat ca pe însăși Providența (nu meritai tu asta!), udam noaptea perna cu lacrimile mele - nu după tine, scumpule, nu-ți fă griji, am eu altă durere a mea, care-i veșnică și mereu aceeași. Dar uite de ce te-am așteptat cu atâta nerăbdare: încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că altfel nu poate rezista? În consecință, cine și pentru ce mă poate judeca? Voia dumneavoastră, dar toate astea sunt imposibile și nedrepte. Însă niciodată, chiar împotriva dorinței mele, nu mi-am putut imagina că nu există viață viitoare și providență. Cel mai probabil e că ele există, dar că noi nu înțelegem nimic din viața viitoare și din legile ei. Dar, dacă asta e așa de greu și chiar absolut imposibil de înțeles, atunci eu voi fi cel care trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
desigur, prințul e de acord cu ei, că tocmai aici e nevoie de ascultare, că trebuie să te supui fără să cârtești, doar din bună-cuviință, și că pentru blândețea mea voi fi negreșit răsplătit pe lumea cealaltă. Înjosim prea mult providența, atribuindu-i concepțiile noastre, de ciudă că nu o putem înțelege. Dar, iarăși, dacă ne e imposibil s-o înțelegem, atunci, repet, e dificil și să dai socoteală pentru ceea ce omului nu-i e hărăzit să înțeleagă. Și, dacă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ne e imposibil s-o înțelegem, atunci, repet, e dificil și să dai socoteală pentru ceea ce omului nu-i e hărăzit să înțeleagă. Și, dacă-i așa, cine o să mă judece că n-am putut înțelege adevărata voință și legile providenței? Nu, mai bine să lăsăm religia deoparte. De fapt, ajunge. Când vei ajunge la aceste rânduri, cu siguranță soarele va răsări, «va răsuna pe cer» și o forță uriașă, incomensurabilă se va revărsa în toată împărăția lui. Fie! Voi muri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
rândul lui Kostea Lebedev. Burdovski a plecat. Așa că, prințe, culcați-vă; noapte... Ba nu, zi bună! Numai să știți că sunt uimit! — Firește... toate astea... Nu, prințe, nu; sunt uimit de Confesiune. Mai ales de pasajul în care vorbește despre providență și viața de apoi. Este acolo o idee gi-gan-ti-că! Prințul îl privi blând pe Kolea, care, desigur, nu intrase decât ca să discute cât mai repede despre ideea gigantică. — Dar principalul, principalul nu e doar ideea, ci întreaga situație! Dacă așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
el cu un zâmbet acru. — Ai pierdut patru sute de ruble? Îmi pare rău. — Mai ales pentru un om sărman, care trăiește cinstit din munca lui. — Desigur, desigur; cum așa? — Din pricina vinului. Mult stimate prinț, am venit la dumneavoastră ca la providență. Suma de patru sute de ruble în argint am primit-o ieri la ora cinci după-amiază de la un datornic și m-am întors aici cu trenul. Portofelul îl aveam în buzunar. Schimbându-mă de tunică și îmbrăcându-mă cu redingota, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
chiar cazuri ciudate: din pricina dorinței de originalitate, câte un ins cinstit e chiar gata să facă o faptă mârșavă; se întâmplă chiar că vreunul dintre acești nefericiți nu numai că e cinstit, dar mai e și bun la suflet, este providența familiei sale, întreține și hrănește prin munca lui chiar oameni străini, nu numai pe ai săi. Și ce credeți? Toată viața nu se poate potoli! Nu-l potolește și nu-l liniștește câtuși de puțin gândul că și-a îndeplinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai primejdios ca o necontenită desfătare”16. Încercați de chinurile vreunei maladii, unii bolnavi sunt Înclinați să arunce Întreaga răspundere a situației lor nu La originile bolii 25 pe ei Înșiși sau și pe ei Înșiși, ci exclusiv pe Dumnezeu. Providența, zic ei, e vinovată de nenorocirea noastră, pentru că Ea orânduiește cele de deasupra noastră 17. Așa cum am precizat și În subcapitolul anterior, subliniem și aici că Dumnezeu a făcut trupul, nu boala ; El a creat sufletul, nu păcatul. Sufletul omului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
credinței și ne Îndurerează sufletele. Groaznicele suferințe ale Domnului Hristos n‑au fost ceva năprasnic, surprinzător sau intempestiv și nu constituie simple fapte impuse cu o silnicie coercitivă, ci, așa cum am subliniat și mai sus, toate au fost prevăzute dinainte de Providența divină. Din lecturile evanghelice aflăm că, Înainte cu mult timp de a pătimi, Mântuitorul vorbea de sfârșitul Lui În detalii impresionante : „Iată, ne suim În Ierusalim și Fiul Omului va fi predat arhiereilor și cărturarilor și‑L vor osândi la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prin integrarea în comunitatea creștin] și utilizarea resurselor menționate în vederea educ]rii ei. Diferențele dintre viziunile creștinilor asupra aspectelor de ordin etic decurg adesea din valoarea diferit] atașat] acestor surse. Uneori, aceast] înv]ț]tur] ar fi condus la înlocuirea providenței divine cu propriile raționamente. Alteori, constiinta a fost considerat] „vocea lui Dumnezeu” în interiorul sinelui, dar problemele și pericolele datorate acestui fapt, precum și oric]rei forme de intuiționism, sunt evidente. (Despre intuiționism, vezi capitolul 36, „Intuiționismul” și capitolul 40, „Prescriptivismul universal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
compatibil] și proporțional] cu fericirea dorit]. Kant vorbește despre o astfel de coordonare perfect] între virtutea moral] și fericirea că bine suprem. Realizarea binelui suprem va dura foarte mult timp: trebuie s] postul]m deci niște suflete imorale asemeni unei providențe divine. Aceast] imagine a fost satirizat] de-a lungul timpului. Heine îl consideră pe Kant un revoluționar îndr]zneț care a ucis deismul și care apoi a recunoscut cu sov]ial] c] rațiunea practic] putea „dovedi” pan] la urm] existența
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mare de a Împlini, că ungurismul e un op grandios providențial, are de a salvare lumea, cum că ungurismul ar fi triumful rațiunii, inteligenței și al libertății În Europa ș...ț În sumeția lor, se credea a fi chemați de providență de apărători ai civilizațiunii În contra barbariei de miazănoapte, ca și când Europa și În seclul 19 ar via În Evul Mediu, când ar fi fost necesare atari avangarde În contra lui Atila, lui Arpad, În contra Semilunei și altor barbari. Papiu XE "Papiu" se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
chiar din scrisoarea lui Mazarin adresată regelui:„Dumnezeu a orânduit ca regii să vegheze asupra bunăstării supușilor lor și nu să-i sacrifice în favoarea propriilor lor pasiuni; și când au apărut astfel de prinți nefericiți, au fost abandonați de Divina Providență“ (trad. n.). În continuare Mazarin a adăugat:„nimic nu mă poate opri să mor de durere, dacă văd că o persoană atât de apropiată mie poate să va provoace atâtea necazuri și să vă aducă atâtea prejudicii“(trad. n.).„Fă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de la Sfântul Ioan Botezătorul, iar ce reprezintă credința și jertfa vor afla citind viața Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și cea a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. La clasa a VII-a elevii vor învăța despre crearea lumii și providența divină, prin lecturarea și explicarea textului biblic privitor la creație. Pentru consolidarea și sistematizarea cunoștințelor ei vor fi solicitați să realizeze un eseu pe această temă. Una dintre cele mai frumoase lecții studiate de elevi în clasa a VII-a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
rostul plăcerii, a bucuriei în viața morală, gânditorii Renașterii apără perspectiva epicureană, viziune în care omul este văzut în adevărata sa natură. Umanismul renașterii nu are un caracter antireligios sau anticreștin, sunt menținute în discursul filosofic probleme legate de Dumnezeu, providență, suflet, nemurire, dar acestea capătă o nouă semnificație pentru că sunt puse în slujba înțelegerii și a justificării capacității de inițiativă a omului în lume. Se recunoaște existența cetății cerești ca model ideal, dar și capacitatea umană de a se apropia
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
schimbare de domnie înseamnă tulburări , deci instabilitate. Într-un astfel de context istoric , discuțiile privin libertatea și responsabilitatea sunt extrem de diverse, și îndreptate îndeosebi spre individ, și spre relația individului cu statul. Demersul filosofic se îndepărtează treptat de corespondența dintre Providență și Libertate, locul primordial fiind luat de actul specific uman, de alegere ... II.2.1.2. Iluminismul Emanciparea omului din oprimarea socială și religioasă s-a petrecut începând cu secolul XVII. În așa numita epocă a rațiunii, filosofia avea ca
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]