1,136 matches
-
PREDA, Mira (16.VI.1925, Ocna Sibiului), poetă și prozatoare. Este fiica Paraschivei (n. Topârceanu) și a lui Ioan Preda. După absolvirea Școlii de Aplicație „Andrei Șaguna” din Sibiu (1938) și a liceului de specialitate din aceeași localitate (1946), urmează un timp cursurile Institutului de Limbă Italiană din Sibiu, iar
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
, Veronica (24.X.1921, București - 4.III.1977, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica lui Betty (n. Grünbaum) și a lui Arnold Schwefelberg, avocat. P. (care s-a considerat formată sufletește de Lina Solomie, doica sa din Porumbacu de Sus-Făgăraș) învață la Liceul „Elena Doamna” din București(1932-1940), urmează cursuri
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
Mărturii (1951), Ilie Pintilie (1953), Prietenii mei (1953), Generația mea (1955), Lirice (1957), Diminețile simple (1961), Poezii (1962), Memoria cuvintelor (1963), Întoarcerea din Cythera (1966), Histriana (1968), Mineralia (1970), Ferestre deschise (1971), Cerc (retrospectivă de autor, 1971) Voce (1974). Ca prozatoare, practică mai ales, în linia momentului, reportajul social-politic și de călătorie - Note din R.P. Ungară (1952), Pagini din Coreea (1960), Bilet în circuit (1965), Drumuri și zile (1969), mai târziu abordând și romanul, de fapt evocarea memorialistică străveziu deghizată, în
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
unei noi resurecții” după „iarna letargică”, fără nevoia de a mai „țese distanța dintre gura mea și enorma ureche a lumii” și exersând „cu smerenie” instalarea în tăcere, sub efigia „Cumințeniei pământului”, „această făptură închisă-n muțenie: talpă de piatră”. Prozatoarea, fără vocația ficțiunii, a practicat de la început notația biografică sumar disimulată. La capătul lui ‘38 asambla minuscule decupaje din „jurnalul de dăscăliță” într-o școală de periferie, cu exaltări umanitariste și anxietăți biografice: războiul, handicapul etnic, un mariaj de teama
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
, Maura (pseudonim al Coraliei Simionescu-Costescu; 15.VIII.1900, Slatina - ?), prozatoare. Soție de colonel, P. era fiica bacteriologului Sava Simionescu, care a profesat și în Dobrogea. Nostalgia acelor ținuturi, unde a copilărit, se răsfrânge în prozele ei de mai tîrziu. A învățat la Școala Centrală de Fete din București, făcându-și
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
din Tunda (1940), unde se salvează rare insulițe conturate în registrul sugestivității vagi, nelămurite, cu vedenii „fumegânde”, ca într-un „miragiu”. Peisajul dobrogean, cu întinderile de nisip pârjolit de soare și cu tainice bălți străjuite de stufărișuri, o incită pe prozatoare, care, pe alocuri, surprinde câte ceva din atmosfera locului, ca și din psihologia aparte a pătimașelor ființe, de etnii diferite și cu un colorit exotic, ce își duc traiul aici. Iubirile sunt aprinse, au ceva sălbatic în această lume ce nu
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
RADIAN, Sanda (pseudonim al Ricăi Bralover; 13.XII.1929, București - 13.VII.1991, București), istoric literar, prozatoare și traducătoare. Este fiica Ernestinei (n. Șmilovici), soră cu mama poetei Nina Cassian, și a lui Solomon Bralover, funcționar. A urmat școala primară și liceul în București. După absolvirea Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1951), a practicat diverse
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
RĂDULESCU, Dorina (25.V.1909, Roznov, j. Neamț - 21.VIII.1982, București), prozatoare, poetă și publicistă. Este fiica Mariei și a lui Isac Rudich. Prin 1922-1923, în casa familiei din strada bucureșteană Labirint se ținea un cenaclu, al cărui animator era B. Fundoianu și pe care îl frecventau Ilarie Voronca, Victor Brauner, Claude
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
RĂDULESCU, Marta D. (24.IV.1912, Pitești - 5.IX.1959), prozatoare și poetă. Este fiica lui Dan Rădulescu, profesor universitar. Urmează Liceul „Regina Maria” din Cluj și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, pe care nu o termină. Debutează cu o poezie în „Dimineața copiilor” (1929) și editorial
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
acest volum a putut lăsa impresia unei oarecare înzestrări pentru observația realistă și vioiciunea dialogului, cert este că Sunt studentă! (1933), construit pe același calapod, schimbat fiind doar cadrul școlar cu cel universitar, fixează coordonatele în care trebuie citită această prozatoare: schițe satirice și caricaturi ce nu pot depăși nivelul de copiere a realității, fără nici o tentativă de transfigurare artistică. Literatura genului va cunoaște multe cărți inspirate din viața școlară, unele devenite bestseller, precum Cișmigiu et Comp. de Grigore Băjenaru, care, deși
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
RAICU, Anda (12.I.1941, Oltenița - 18.I.2002, București), prozatoare și jurnalistă. Este fiica Mariei (n. Crângașu) și a scriitorului Alexandru Raicu; prenumele la naștere este Paula Vicenția. În 1957 a absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din București și în 1963 Facultatea de Limba și Literatura Rusă (secundar româna). A funcționat
RAICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
caleidoscopic al prezentării aceluiași eveniment. Astfel, în Valsul dimineții, un prim roman dintr-un ciclu anunțat, urmărind destinul familiei Voican, care trăiește într-un orășel de provincie, într-un moment ce pare a fi deceniul al patrulea al secolului trecut, prozatoarea surprinde nu doar psihologia unor oameni maturi, extrem de diferiți între ei, chiar dacă sunt frați, dar mai ales pe aceea atât de labilă a copiilor, deveniți adolescenți, Matei, și sora sa, Regina. În plus, aici, mai marcat poate decât în scrierile
RAICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
, Mia (17.I. 1937, Oradea), prozatoare și traducătoare. Este fiica Paulei Morogan (n. Ivașcu), funcționară, și a lui Gheorghe Morogan, ofițer. A urmat școala primară și gimnaziul la Buzău, învățând apoi la Liceul Clasic din București, absolvit în 1956. Tot aici frecventează Facultatea de Filologie a
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
MOVILĂ, Sanda (pseudonim al Mariei Ionescu; 7.I.1900, Cerbu, j. Argeș - 13. IX.1970, București), poetă și prozatoare. Este fiica Mariei (n. Niculescu) și a lui Ion Ionescu, mic negustor. După ce își ia licența în filologie modernă, specialitatea limba franceză, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1924), devine funcționară în Ministerul Instrucțiunii Publice. A
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
NĂDEJDE, Sofia (14.IX.1856, Botoșani - 11.VI.1946, București), publicistă, prozatoare, traducătoare și autoare dramatică. Este fiica Pulheriei Profira (n. Neculce) și a lui Vasile Băncilă-Gheorghiu, descendent al unei familii de răzeși scăpătați, unul dintre cei patru frați ai ei fiind viitorul pictor Octav Băncilă. Învață mai întâi la Botoșani și
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
NEGOȘANU, Petronela (17. VI. 1913, Copăcel, j. Brașov - 10. VIII. 2001, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Comșa) și a lui Ioan Șandru, funcționar. Urmează școala generală germană la Cincu și la Sighișoara (1920-1924), liceul la Blaj (1924-1931), Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept la Cluj (1931-1937), luându
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
seamă versiuni ale unor scrieri din limba engleză. Nuvela care dă titlul cărții de debut dezvăluie un talent matur, N. fiind preocupată de incursiunea în universul psihologic feminin. Dragostea pentru același bărbat desparte două prietene, una dintre ele alegând moartea. Prozatoarea sugerează cu delicatețe înfiriparea sentimentului în abisul emoțional al protagonistelor, pentru ca totul să se amplifice într-un sincretism tumultuos ce surprinde - nu numai ca peisaj rezonator - marea calmă ori agitată, deopotrivă cu tensionata, dar muta dispută dintre rivale. De altfel
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
, Dora (29.VI.1946, Sântandrei, j. Hunedoara), poetă și prozatoare. Este fiica Vioricăi Voicu (n. Pop) și a lui Eugen Voicu, învățători. Urmează la Deva clasele primare și gimnaziale la Liceul Pedagogic, apoi Liceul „Decebal” (1960-1964). Este licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969). Va funcționa
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
autoscopice», proiectând o lumină necruțătoare asupra ungherelor ascunse ale interiorității, unde pulsează substanța profundă a vieții”. După o culegere de povestiri, Întoarce-te, Esthera (1999), adevărată probă de încercare a uneltelor sub aspect tematic și stilistic, P. dobândește consacrarea ca prozatoare odată cu publicarea romanului Agata murind (2003; Premiul Uniunii Scriitorilor). Unanimă în a-l aprecia, exegeza încă tatonează în privința interpretării acestui roman, seducător și cu totul „ciudat”, sub mai multe raporturi. De pildă, unii cred că ar fi singura carte autentic
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
aprecia, exegeza încă tatonează în privința interpretării acestui roman, seducător și cu totul „ciudat”, sub mai multe raporturi. De pildă, unii cred că ar fi singura carte autentic postmodernistă de la noi, alții socotesc că, dimpotrivă, ar reprezenta o întoarcere la modernism, prozatoarea frapând prin situarea în răspăr față de o anumită modă, cea a postmodernismului „oficial”, convenționalizat și banalizat. Există și unele lecturi care accentuează valența psihanalitică a romanului, altele, dimpotrivă, salută și evidențiază faptul că universul tematic s-ar sustrage grilelor psihanalitice
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
, Erastia (24.I.1914, Iași), prozatoare și poetă. Este fiica scriitorului Ion Peretz. A urmat liceul și Facultatea de Drept în București. Se lansează în literatură de pe piedestalul titlului de Miss România 1931, an în care i se anunța o primă plachetă de versuri plină „de
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
, Hortensia (8.XII.1876, Ivești, j. Galați - 5.III.1955, București), prozatoare și autoare dramatică. Este fiica Zoei Bengescu (n. Ștefănescu), profesoară, și a lui Dimitrie Bengescu, ofițer de carieră, frate cu generalul și dramaturgul George Bengescu-Dabija. Învață la Institutul „Bolintineanu” din București (1887-1894). Se căsătorește în 1896 cu magistratul Nicolae N.
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
sub cealaltă, demoniacă, a lui Walter, a doctorului Rim sau a lui Lică Trubadurul, o singură perspectivă interesează și tulbură: perspectiva generală, pătrunsă de obsesia devoratoare a urâtului și de conștiința degradării sufletești și fizice a omului. Umanitatea imaginată de prozatoare, maladivă și la propriu și la figurat, se mișcă într-un univers închis, în cicluri care se desfac și se refac, sub incidența permanentă a instinctului de proprietate și, pe o treaptă mai înaltă, a consecinței lui, instinctul ierarhiei sociale
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
ecoul de profunzime al acestei opere, care ține parcă dinadins cititorul în orizontul celei mai perfecte și în același timp mai omenești banalități. Ceea ce alimentează însă necontenit interesul lecturii este mai presus de toate arta, cu adevărat excepțională, cu care prozatoarea știe să pătrundă în adâncurile cele mai intime ale universurilor interioare. Concretețea investigațiilor analitice prin raportarea sufletescului la fiziologic, a stărilor de spirit la manifestarea senzorială pare să fie nota esențială, specifică artei sale. Mini face de altfel, la un
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
lor de obiectivitate este, sub acest raport, incontestabil. Nimic nu este însă mai zguduitor decât această aparentă neutralitate. Căci modul de a proiecta imaginea umanității vorbește totdeauna de la sine. Este limba cea mai adecvată și mai convingătoare a artei și prozatoarea pare să o fi cunoscut la fel de bine ca Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu sau G. Călinescu. Chiar dacă scriitura ei se dovedește mai pretențioasă la lectură, P.-B. rămâne printre aceștia la fel de mare și la fel de vie. Este, peste orice
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]