1,192 matches
-
este considerat în clasificările internaționale o formă de autism atenuat, cu conservarea capacității cognitive. În anii ‘ 50 începe în SUA o perioadă în care psihanaliza cunoaște o puternică dezvoltare. Autismul este și el interpretat în acest context într-o manieră psihanalitică de autori precum M. Mahler si B. Bettelheim. Psihanaliza a găsit etiologia patologiei autiste în trăsăturile de personalitate ale părinților copiilor afectați, responsabilizându-i pentru afecțiunea copiilor. Din nefericire, înțelegerea autismului a luat o întorsătură nefavorabilă în lucrările lui Bruno
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
din literatură definesc conceptul de creativitate astfel: 1. definirea „gestalt” care subliniază recombinarea vechilor idei sau restructurarea lor; 2. definiții orientate pe produsul final al creației; 3. definiții „estetice” sau expresive axate pe procesul de autoexpresie a creatorului; 4. definiții psihanalitice sau dinamice unde creativitatea este prezentată în termenii interacțiunii dintre id, ego, superego; 5. definiții centrate pe procesele de gândire în sine; mai mult decât pe procesele de gândire de tipul rezolvare de probleme; 6. alte definiții, dificil de categorizat
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
dezvoltat mult, în special prin cercetări interdisciplinare, lărgind evantaiul orientărilor. Alături de psihologi, în domeniul studierii creativității, s-au realizat cercetări cu caracter aplicativ la care și-au adus contribuția și pedagogi, practicieni, neurofiziologi, geneticieni, inventatori. I 1.2.1.Teoria psihanalitică Conform concepției psihanalitice despre creație fundamentată de Freud, se consideră că la baza actului creativ se află procesul sublimării. Freud localizează geneza procesului creativ în inconștient. Aici procesele se supun altor legități decât cele care acționează în Eul preconștient. În
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
special prin cercetări interdisciplinare, lărgind evantaiul orientărilor. Alături de psihologi, în domeniul studierii creativității, s-au realizat cercetări cu caracter aplicativ la care și-au adus contribuția și pedagogi, practicieni, neurofiziologi, geneticieni, inventatori. I 1.2.1.Teoria psihanalitică Conform concepției psihanalitice despre creație fundamentată de Freud, se consideră că la baza actului creativ se află procesul sublimării. Freud localizează geneza procesului creativ în inconștient. Aici procesele se supun altor legități decât cele care acționează în Eul preconștient. În inconștient se află
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
lui Freud: creativitatea reprezintă o modalitate privilegiată de a elimina complexul de inferioritate ce caracterizează ființa umană, întrucât forțele creative ale EU-lui îi permit individului să se realizeze pe sine și să se facă util societății-dezvoltând conceptul „forței creative”. Teoria psihanalitică a subliniat rolul inconștientului în elaborarea asociațiilor și combinărilor inedite, iar fenomenul creativ necesită o alternare între stările de maximă concentrare, conștiente și cele de relaxare. (Mihaela Roco, 1979, p.20) I 1.2.2. Teoria behavioristă (comportamentalistă ) a creativității
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
sunt angajate (Hoon și Lim, 2001). 4.4 Instrumente de măsurare a credințelor și comportamentelor față de bani Deoarece s-a considerat că este un domeniu exclusiv al economiștilor, s-au efectuat puține cercetări cu privire la bani. Psihologii clinicieni, cu o pregătire psihanalitică (Fenichel, 1947; Frenczi, 1926, Forman, 1987; Goldeberg și Lewis, 1978; Matthews, 1991 apud Furnham și Okamura, 1999) au fost mereu fascinați de numărul nevrozelor asociate cu banii (Furnham și Okamura, 1999). Un motiv al faptului că atitudinea față de și comportamentele
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
general, ca urmare a implicării în activități clinice a psihologilor care s-au ocupai de pacienți cu diverse probleme psihice. Există, în principiu, trei școli principale de psihologie care au contribuit la dezvoltarea teoriilor psihologice ale personalității. Acestea sunt: școala psihanalitică a lui Sigmund Freud și a discipolilor săi, școala psihometrică, al cărei reprezentant celebru este Hans Eysenck, și școala umanistă, care include teoriile avansate de către Carl Rogers și de alți psihologi care au adoptat o abordare similară. Vom analiza, pe
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
școala psihometrică, al cărei reprezentant celebru este Hans Eysenck, și școala umanistă, care include teoriile avansate de către Carl Rogers și de alți psihologi care au adoptat o abordare similară. Vom analiza, pe rând, fiecare dintre aceste grupuri de teorii. Abordarea psihanalitică a personalității Teoria lui Freud asupra personalității Freud a elaborat un model în care mintea umană era văzută ca un aisberg, având cea mai mare parte ascunsă sub suprafața apei. Acea parte a minții de care suntem conștienți a numit
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
trăi dinamic această modificare: materia nu poate fi separată de gest, întrucât imaginația mișcării reclamă imaginația materiei. Imaginea psihică concepută ca reprezentare implică un studiu sistematic, în timp ce imaginea poetică apare ca un fenomen al ființei 5. Dintr-o perspectivă strict psihanalitică, Bachelard descrie imaginile pe care încearcă să le ierarhizeze, pornind de la metode antiraționaliste. El remarcă că mecanismul de apariție al imaginilor se explică printr-o organizare în constelații dinamizate, prin anumite mijloace de a regrupa imaginile pe o axă care
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pe revelarea sensurilor primordiale ale imaginilor. Imaginile simbolice acoperă un ansamblu delimitat de fenomene iconice care nu au o densitate egală. În același timp, dimensiunea simbolică a imaginilor nu poate fi asimilată unei supraabundențe a reprezentărilor. 2. Imaginea speculară Analiza psihanalitică înțelege stadiul oglinzii "ca o identificare", în sensul propriu al termenului: metamorfoza produsă de subiect când acesta își asumă o imagine al cărei efect este indicat de folosirea termenului de imago. Asumarea imaginii sale speculare de către ființă implică un caz
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și Umwelt. Ruptura acestui raport generează o reconfigurare a structurii subiectului. Momentul în care se încheie stadiul oglinzii marchează, prin identificarea ființei cu imaginea, dialectica care leagă subiectul de niște situații, social elaborate. Stadiul oglinzii este perceput, deci, în cadrul experienței psihanalitice, "ca formator al funcției subiectului". Metafora oglinzii reușește să descrie ceea ce Henry Corbin numește Mundus Imaginalis. Ceea ce vedem în oglindă nu este nici fantasmă, nici ființa cuiva. Imaginea nu corespunde mereu ființei noastre concrete, ci ea depinde realmente de apariția
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
va scrie visurile, cel care scrie efectiv este angajat într-un act de exteriorizare și de adaptere la condițiile sociale. (a) Majoritatea scriitorilor au refuzat să subscrie la freudismul ortodox sau să ducă până la capăt - cei care au început - tratamentul psihanalitic. Cei mai mulți n-au dorit să fie "vindecați" sau "adaptați", gândindu-se că o dată adaptați fie că vor înceta să scrie, fie că adaptarea ce li se propunea însemna o adaptare la o normalitate sau la un mediu social pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
a fost freudian convins, cu timpul Paul Diel s-a distanțat semnificativ de doctrina maestrului. I-a reproșat acestuia confuzia dintre subconștient și supraconștient, respectiv interpretarea credinței în Dumnezeu drept o iluzie fără viitor. Diel preia la rându-i limbajul psihanalitic, dar utilizează termenii în cu totul alt sens. De exemplu, perechea ,,refulare-sublimare" este pusă în relație cu două instanțe extra-conștiente (subconștientul și supraconștientul). Ultimei dintre ele îi aparține și simbolul divinității. Cartea cu titlul Divinitatea. Simbolul și semnificația ei a
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa Într-o stare de tensiune
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa Într-o stare de tensiune, provocată de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
să apară conduitele violente ce se traduc prin depresie, spirit de revanșă și revalorizare, manifestări de provocare, dispreț reorientat către alții, lipsa de interes față de viață În general. Dinamica specifică relației profesor-elev poate fi Înțeleasă și dacă apelăm la perspectiva psihanalitică asupra educației. Reprezantanții psihanalizei sunt de acord că la baza oricărui proces educativ stau factorii represivi, care se opun tendințelor pulsionale ale copilului; procesul educativ include un nucleu care constă În reprimarea instinctelor primare și În dezvoltarea valorilor morale care
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
copilului; procesul educativ include un nucleu care constă În reprimarea instinctelor primare și În dezvoltarea valorilor morale care să le Înlocuiască, contribuind În acest fel la formarea supraeului individului. Relația pedagogică de subordonare și obediență este, din punct de vedere psihanalitic, “relatie oedipiană” deoarece presupune represiune din partea educatorului. Drept care elevii vor percepe școala ca pe o instituție totalitară de tip frustrant. bă Decalajul Între aspirațiile / valorile elevilor și oferta/practica școlară, vizibil la urmatoarele paliere: * atitudinea profesorilor față de adolescenți: pe
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
în vis o formă de împlinire a dorințelor. Lăsând pacientul să vorbească liber, Freud află, din "asociații libere", o serie de date din memoria și ideația pacientului, date pe care mintea le-a reprimat, dar care sunt esențiale pentru terapia psihanalitică. În ședințele sale de terapie prin vorbire, Freud caută conflictul sexual. Acest element, atât de apreciat de Freud, îi face pe mulți dintre colaboratori să se îndepărteze de el. De aceea, din 1896, renunță la hipnoză, în favoarea "asociațiilor în stare
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
doar pe Hans Jürgen Eysenck 143, care a avut o influență foarte defavorabilă. Dintre nenumărații adepți entuziaști ai lui Freud îl citez pe Alfred Adler 144. Aflat toată viața sub influența maestrului său Charcot, organizează întâlnirile de miercuri ale societății psihanalitice, acasă la el. Apariția jurnalelor Jahrbuch für psychoanlytische și Psychopathologische Forschungen, ca și a revistei lunare Zentralblatt für Psychoanalyse, impun psihanaliza ca noua știință a anului 1913. Asociația internațională a Psihanalizei este creată la Conferința de la Nürnberg, în 1910, la
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
comprehensivă (cantitativ explicativă). De aici rezulta următoarea clasificare: - paradigme care stau la bază interpretărilor pozitiviste; - paradigme care stau la bază interpretărilor comprehensive;paradigme pozitiviste ce stau la baza teoriilor pozitiviste și neopozitiviste; - paradigme interpretative, ce subsumează abordările de tip fenomenologic, psihanalitic și comprehensiv;paradigme critice, ce se aplică în abordările sociologice, feministe și marxiste. O formă importantă de paradigmă este caracterizată de faptul că explicanda (în concepția lui Raymond Boudon însemnând propozițiile de explicat) nu sunt deduse dintr-o teorie, ci
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
semistandardizată, semistructurată, în care întrebările, pot fi reformulate, se poate schimba succesiunea acestora, se pot pune întrebări suplimentare; o Convorbirea liberă, spontană nu presupune folosirea unor întrebări prestabilite, acestea fiind formulate în funcție de situația particulară în care se desfășoară; o Convorbirea psihanalitică, propusă de Sigmund Freud se bazează pe metoda asociației libere de idei și este folosită pentru analiza și interpretarea diferitelor probleme ale pacientului; o Convorbirea nondirectivă, propusă de C. Rogers, creează condițiile psihologice care să faciliteze relatările spontane ale subiectului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
imaginar. Detronând o vogă și chiar o tradiție științifică a studiilor asupra imaginarului din sau venite dinspre domeniile psihanalizei, antropologiei, psihosociologiei, Le Goff afirmă mai departe: Am rezerve asupra lor [asupra unor lucrări, n.n.] atunci când alunecă în irațional și în psihanaliticul dominat de ideologia dubioasă a arhetipurilor [nota din text trimite explicit la Durand, Structurile antropologice..., n.n.]. Modelele imaginarului țin de știință, pe când arhetipurile, de elucubrația mistificatoare. (11-12) Câteva rânduri mai jos, autorul însuși numește relevanța pe care au avut-o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din literatură definesc conceptul de creativitate astfel: 1. definirea „gestalt” care subliniază recombinarea vechilor idei sau restructurarea lor; 2. definiții orientate pe produsul final al creației; 3. definiții „estetice” sau expresive axate pe procesul de autoexpresie a creatorului; 4. definiții psihanalitice sau dinamice unde creativitatea este prezentată în termenii interacțiunii dintre id, ego, superego; 5. definiții centrate pe procesele de gândire în sine; mai mult decât pe procesele de gândire de tipul rezolvare de probleme; 6. alte definiții, dificil de categorizat
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
dezvoltat mult, în special prin cercetări interdisciplinare, lărgind evantaiul orientărilor. Alături de psihologi, în domeniul studierii creativității, s-au realizat cercetări cu caracter aplicativ la care și-au adus contribuția și pedagogi, practicieni, neurofiziologi, geneticieni, inventatori. I 1.2.1.Teoria psihanalitică Conform concepției psihanalitice despre creație fundamentată de Freud, se consideră că la baza actului creativ se află procesul sublimării. Freud localizează geneza procesului creativ în inconștient. Aici procesele se supun altor legități decât cele care acționează în Eul preconștient. În
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
special prin cercetări interdisciplinare, lărgind evantaiul orientărilor. Alături de psihologi, în domeniul studierii creativității, s-au realizat cercetări cu caracter aplicativ la care și-au adus contribuția și pedagogi, practicieni, neurofiziologi, geneticieni, inventatori. I 1.2.1.Teoria psihanalitică Conform concepției psihanalitice despre creație fundamentată de Freud, se consideră că la baza actului creativ se află procesul sublimării. Freud localizează geneza procesului creativ în inconștient. Aici procesele se supun altor legități decât cele care acționează în Eul preconștient. În inconștient se află
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]