1,976 matches
-
Flammarion, Paris, 1935. 28. Dubois, P. L’education de soi-meme. Masson, Paris, 1922. 29. Dupreel, E. Traite de morale. Voi. I-II. PU, Bruxellees, 1967. 30. Enăchescu, C. Tratat de igienă mintală. E. D. P., București, 1996. 31. Enăchescu, C. Tratat de psihanaliză și psihoterapie. E. D. P., București, 1997. 32. Enăchescu, C. Tratat de psihopatologie. Ed. a Ii-a. Editura Tehnică, București, 2001. 33. Enăchescu, C. Socrate. Ed. Odeon, București, 1994. 34. Enăchescu, C. Experiența vieții interioare și cunoașterea de sine de la Socrate la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a fost inițiată de Moreno, care a pus și bazele psihodramei și sociometriei (Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 559). Tehnica terapiei de grup a fost dezvoltată de S.H. Foulkes la Spitalul Militar Northfield din Marea Britanie. Metoda sa se baza pe psihanaliză. Astfel, terapeutul era relativ pasiv, mai ales datorită utilizării interpretărilor analitice (Foulkes, 1948, p. 136). După cel de-al doilea război mondial, terapia de grup s-a dezvoltat în special în Statele Unite, asfel încât astăzi aceasta presupune un grup de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fie a situației, fie a comportamentului - și astfel, încurajează o scădere a anxietății și, în consecință, a simptomatologiei (Glover, 1931, pp. 397-411). În perioada de după al doilea război mondial, terapia de susținere a fost însă eclipsată de entuziasmul pentru metoda psihanalizei, iar în cadrul programelor psihiatrice ale anilor ’50 psihoterapia era considerată de specialiști ca fiind, de fapt, psihanaliza. Astfel, orientarea modernă și psihodinamică a terapiei de susținere a început odată cu aplicarea teoriei structurale psihanalitice în domeniul tratamentelor de susținere. Merton Gill
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
simptomatologiei (Glover, 1931, pp. 397-411). În perioada de după al doilea război mondial, terapia de susținere a fost însă eclipsată de entuziasmul pentru metoda psihanalizei, iar în cadrul programelor psihiatrice ale anilor ’50 psihoterapia era considerată de specialiști ca fiind, de fapt, psihanaliza. Astfel, orientarea modernă și psihodinamică a terapiei de susținere a început odată cu aplicarea teoriei structurale psihanalitice în domeniul tratamentelor de susținere. Merton Gill prezintă trei principii de bază ale terapiei de susținere (Gill, 1951, pp. 62-71): Activitățile de susținere și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și nu asupra problemelor psihologice, a cunoscut o creștere semnificativă (Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 555). Dezvoltarea terapiei comportamentale este strâns legată de reacțiile științifice aduse împotriva abordării dinamice. În special H.J. Eysenck a fost unul dintre oponenții principali ai psihanalizei, acesta fiind convins de avantajele terapiei comportamentale ca metodă alternativă de terapie (Eysenck, 1964). În ciuda faptului că terapeuții behavioriști nu împărtășesc o singură abordare teoretică și nu aderă la o serie specifică de tehnici terapeutice, cu toții sunt de acord că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ca principiu de inserție a ființei umane în ordinea socială și cosmică. Sistematizând, într-un stil elevat și echilibrat, principalele demersuri teoretice care au încercat circumscrierea aspectelor esențiale ale râsului de-a lungul istoriei civilizației - de la Platon și Origen la psihanaliza freudiană și „mecanica vie” a lui Bergson -, B. își focalizează instrumentarul analitic asupra scrierilor patristice răsăritene, reconstruind, pe fondul confluenței spirituale dintre elenism și tradiția vetero- și neotestamentară, atitudinile culturale și mentale ale Bisericii Ortodoxe în privința deriziunii. Râsul are o
BACONSKY-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
toxice, existente în societate, internalizate de către aceștia și care nu mai lasă spațiu pentru povești de viață alternative (Freedman, Combs, 1996). Ea vine să completeze procesul de distribuire a responsabilităților pentru probleme. Astfel, așa cum afirmă Freedman și Combs (1996), în timp ce psihanaliza blamează indivizii, iar terapia sistemică de familie salvează indivizii și blamează familiile, terapia narativă salvează familiile și blamează societatea. În viziunea terapiei narative, nici pacientul, nici familia nu reprezintă problema: problema e problemă (Freedman, Combs, 1996). Terapia medicală de familie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
printre larve, și cu luptele cu "monștrii". Așa cum inițiatul trebuia să iasă învingător din încercările la care fusese supus, să "moară" și să "învie" pentru a putea ajunge la o existență pe deplin responsabilă și deschisă valorilor spirituale, pacientul supus psihanalizei în zilele noastre trebuie să-și înfrunte propriul "subconștient", bântuit de larve și monștri, spre a-și recăpăta sănătatea psihică și a se integra în lumea valorilor culturale. Inițierea este atât de strâns legată de modul de a fi al
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
interne sunt În ordine. Ele trebuie să fie În ordine. Dar cum era să fii blocat În stadiul când Înveți să folosești toaleta! Cum era să fii prins În capcana unui standard psihiatric (Sammler dădea vina pe nemți și pe psihanaliza lor pentru asta)! Cine ridicase drapelul de scutece? Cine făcuse din rahat sacrament? Ce mișcare literară și psihologică era asta? Domnul Sammler, cu minte amară furioasă, ținea bara de sus În autobuzul plin ochi, mergând În centru, o călătorie scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
comic. Își amintea că mulți refugiați Își făcuseră bagajele să plece În Mexic sau Japonia după prima Înfrângere a lui Stevenson, siguri de faptul că Ike o să impună o dictatură militară. Anumite importuri europene aveau un success remarcabil În Statele Unite - psihanaliza, existențialismul. Ambele se legau de revoluția sexuală. În orice caz, o mare de tristețe o aștepta pe libera, Încântătoarea, bogata, foarte vag grosolana Angela Gruner, și acum ea zbura pe sub nori deși. Pe de o parte avea probleme cu Wharton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
adevărați în ficțiune. Suntem reali în irealitatea proiecțiilor noastre. Cel puțin eu mă simt mult mai adevărat, mai autentic, improvizând, chiar și în banalul zilelor. Realitatea mea e o continuă ficțiune. Poate, psihanalitic, toate acestea au o explicație. Dar și psihanaliza este o artă a ficțiunii. Căutăm adevărurile profunde din noi imaginând, ficționând. Poate și de-asta nu-mi pasă de amintiri. Trăiesc doar printre cele inventate de mine. Mă interesează oamenii închipuiți de mine. Cred în minciuna unei vieți imaginate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
când avea vreo 77 de ani, el află din ziarele care-i parvin la Spandau că un compatriot de-al lui, Willy Brandt, a obținut premiul Nobel pentru Pace. Îl cheamă pe directorul Închisorii, americanul Eugene Bird (Bird = pasăre, În psihanaliză simbolul masturbării este o fantasmă cu fulgi și pene!), și-i declară că dacă misiunea lui din Anglia ar fi reușit, ar fi putut spera și el să primească acest premiu (!). Episodul, colateral, ar putea fi inclus În film numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
soție și două fiice mari. Scenarist foarte bine plătit - o sută de mii pe an până le-a spus celor de la CCAA să se ducă undeva. Acum muncește pe nimic la o masă de montaj. A recurs la ședințele de psihanaliză cu doctorul Lesnick din dorința declarată de a „explora gândirea freudiană” și de a-și înăbuși impulsul de a-și înșela soția cu o serie de femei din Partidul Comunist avide „după banii mei, nu după trupul meu”. Un ideolog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
poate să meargă. În sfârșit, problema era Sandra. Când umbli prin bărulețe, drama pasională nu e cu cine te afli, ci pe cine părăsești. Atunci are loc cina cu doctorul Wagner. La conferință tocmai dăduse unui provocator o definiție a psihanalizei: „La psychanalyse? C’est qu’entre l’homme et la femme... chers amis... ça ne colle pas“. Se discuta despre cuplu, despre divorț ca iluzie a Legii. Preocupat de problemele mele, participam la conversație cu căldură. Ne-am lăsat târâți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
că, În afară de manuscrise, am aici un evantai de scrisori care propun revelații asupra legăturilor dintre Ioana d’Arc și Cărțile Sibiline, Lilith, demon talmudic, și marea mamă hermafrodită, codul genetic și scriitura marțiană, Înțelepciunea secretă a plantelor, renașterea cosmică și psihanaliză, Marx și Nietzsche În perspectiva unei noi angelologii, Numărul de Aur și Pietrele de pe vârful Omul, Kant și ocultismul, misterele eleusine și jazz, Cagliostro și energia atomică, homosexualitate și gnoză, Golem și lupta de clasă, pentru a Încheia cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
studiile comparate despre tehnicile culturale de creștere și educare a copiilor, care au constituit unul dintre principalele mijloace de analiză ale culturalismului american în perioada școlii numite Culture and Personality. Despre ce este vorba ? La intersecția dintre antropologia culturală și psihanaliză, promotorii acestei școli erau foarte interesați de tot ce se întîmplă în frageda copilărie și tot ceea ce poate rezulta de aici pentru personalitatea „tipică” a unei societăți sau a alteia (influența lui Freud). Alăptatul și înțărcatul, înfășatul, tehnicile de purtare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mult ca „moaște” (ca în sala cu acest nume de la Muzeul Țăranului Român, unde resturile unei micuțe biserici de lemn sînt expuse unei morți firești). Mai mult însă, aceste urme diferite conferă și o altă așezare simbolică în durată. O psihanaliză comparativă a pietrei și a lemnului, în maniera lui Bachelard, așteaptă încă să fie schițată. Peste aceasta se aștern însă și practici diferite ale rudeniei și genealogiei. La noi, fiecare sat are propria sa legendă eponimă, care derivă „neamurile vechi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ale existenței nu așteaptă intervenția gândirii filosofice pentru a ieși la lumină. Ele sunt o experiență veche de când lumea. Poezia, speranța religioasă, disperarea existențială, practica indiferenței, sunt terapii vechi, cărora, astăzi încearcă să le ia locul altele mai noi, de la psihanaliză până la companiile de asigurări. «Fisurile» se află sub «structura conceptelor», și deci în solul acelorași cunoștințe științifice, ce își propun să contribuie apoi la eliberarea epistemologică și la construirea unui «drum neted» al vieții, adică trasat în conformitate cu «locurile comune». Să
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de aprofundare, a-i înțelege sensul autentic într-o a doua lectură. Această înțelegere mai profundă este ascunsă în densitatea semantică a simbolului. Interpretarea și activitatea simbolică sunt termeni care trimit unul la celălalt. Limbajul, așa cum a reușit să clarifice psihanaliza, este locul simbolurilor și al dublului sens. Căile de acces la această hermeneutică nu trec deci prin ideile clare și distincte, sau prin univocitatea actului cognitiv absolut, ci prin parcursul activității simbolice, a deschiderii a ceea ce se dă efectiv către
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
viața semnificativă, întrucât nu acceptă să-și reducă expresivitatea la nivelul unui discurs apofantic sau enunțiativ, definitor, logico-matematic, sau oricum științific, constituie prin însăși prezența lui o problemă de clarificat. Dacă l-am supune pe acest om simbolic, metaforic, unei «psihanalize existențiale»? Aceasta este metodologia pe care Sartre o folosește în L’être et le néant față de omul angajat să realizeze «în sinele» și «prin sinele» și care ajunge la concluzia că omul nu este decât o «pasiune inutilă». Prin psihanaliză
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
psihanalize existențiale»? Aceasta este metodologia pe care Sartre o folosește în L’être et le néant față de omul angajat să realizeze «în sinele» și «prin sinele» și care ajunge la concluzia că omul nu este decât o «pasiune inutilă». Prin psihanaliză existențială înțelegem o cercetare a comportamentelor omului prin aducerea la lumină a celor mai obscure justificări, ce sunt înrădăcinate tocmai în originalitatea dispozițiilor existențiale. De exemplu, Sartre spune că a conduce popoarele sau a ne îmbăta în singurătate este același
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
justificări, ce sunt înrădăcinate tocmai în originalitatea dispozițiilor existențiale. De exemplu, Sartre spune că a conduce popoarele sau a ne îmbăta în singurătate este același lucru, tocmai pentru că ambele comportamente, atât de deformate în configurarea lor exterioară, odată supuse unei psihanalize existențiale, ne arată aceeași derivare din nevoia, esențială și absurdă în același timp, de a fi Absolutul și de a ne realiza doar în absolut. Sartre supunea psihanalizei existențiale un om care-și dădea seama de dispariția dimensiunii ontologice în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ambele comportamente, atât de deformate în configurarea lor exterioară, odată supuse unei psihanalize existențiale, ne arată aceeași derivare din nevoia, esențială și absurdă în același timp, de a fi Absolutul și de a ne realiza doar în absolut. Sartre supunea psihanalizei existențiale un om care-și dădea seama de dispariția dimensiunii ontologice în momentul apariției conștiinței reflexive, adică în momentul în care devenea conștient de a fi condamnat absolutului. În schimb, în cazul nostru este vorba despre un om care, refuzând
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
anticipatoare, evocatoare. Omul lui Sartre este pasiune pentru absolut, cel despre care vorbim tinde spre Absolut, dar acceptă limita. Aceasta este și rațiunea pentru care face aluzie și nu definește, se dispune să caute și nu pretinde că posedă totul. Psihanaliza existențială a lui «homo simbolicus» ne face să descoperim prezența lui «homo ermeneuticus». Cine se pune pe sine în raport cu lumea și viața plină de simboluri și folosește ca instrumente ale cunoașterii ascultarea, aluzia, anticiparea, manifestă prin însuși modul în care
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
lucrări ale psihologului american sunt: Motivation and Personality (1954), Toward a psychology of Being (1962) și The Farther Reaches of Human Nature (1971). Maslow este creatorul "celei de-a treia psihologii", metaforă ce exprimă o noua abordare, în comparație cu behaviorismul și psihanaliza. În prefața la ediția a doua a lucrării Motivația și personalitatea, Maslow afirma: ... am acceptat datele oferite de psihologia experimentală și de psihanaliză și am construit pe baza lor. De asemenea, am acceptat spiritul empiric și experimental al uneia și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]