1,107 matches
-
răspunsului la tratamentul neuroleptic ridică o problemă importantă: rămâne neclar în ce măsură la sfârșitul tratamentului, pacienții cu un bun răspuns la NL, adică pacienții cu cea mai mare diminuare a simptomatologiei de bază, dovedesc și cel mai scăzut nivel al încărcăturii psihopatologice și un grad mai bun de funcțoinalitate socială (faptul că pacienții care răspund bine la NL, sunt caracterizați printr-un nivel crescut al simptomatologiei de bază, ar putea reprezenta un artifact datorat regresiei la valorile mediane). Noi factori ar trebui
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
au fost excluse autoevaluărilor făcute de către însuși pacienți, cu ocazia reinserării lor sociale. Astfel de aprecieri pot să fie de ordin global sau să fie bazate pe gradul de intensitate a unor anumite simptome-țintă sau pe check-listele de evaluare generală psihopatologice cum este, de exemplu, SCL-90 (Symptom Check-list) a lui Derogatis, a cărui versiune revizuită datează din 1977 și care este, la ora actuală, singura aplicabilă pacienților psihotici. Evaluările făcute de către personalul de îngrijire pot să constea într¬-o evaluare globală
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihoterapeutului de a se situa cât mai aproape de ceea ce este exprimat efectiv, de a nu se lăsa parazitat de tot felul de imagini iraționale sau concepte exprimate, de a depăși aprehensiunea și rejetul inițial suscitat de comportamentele patologice. 2. Abordare psihopatologică. Trei elemente par să revină în permanență în problematica schizofrenului și vor interveni în adaptarea curei: 2.1. O dificultate majoră în relația cu realitatea exterioară. O asemenea dificultate a existat dintotdeauna (Jeammet, 1980; Benedetti, 1987), dar în momentul declanșării
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de infirmare sau de auto-infirmare trăite de subiectul în cauzăși de cei din jurul său (Benoit, 1994) . Este vorba mai curând de o formă de "epidemiologie relațională", atașată global de modelele de comunicare ale societății industriale și post-industriale, întrucâtva un potențial psihopatologic, "schizofrenogen" al civilizației noastre actuale (Bateson, 1980, 1984). Oricum ar fi situatia, ea se rezumă la descrierile făcute de G. Bateson și echipa sa (peste 60 de studii publicate între 1952 și 1962), centrate pe teoria "dublei legături sau dublei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofreniei. în prezent nu există markeri clari și cerți, biologici sau comportamentali, capabili să indice riscul pentru schizofrenie și care să fie aplicabili indivizilor permițând o analiză clară a modificărilor cursului vieții prin eventuali factori protectori sau dimpotivă agravanți. Predispoziția psihopatologică pentru o vulnerabilitate de tip "endogen" pare a fi din ce în ce mai mult acceptată în psihiatrie chiar dacă factorii care o condiționează rămân neclari. Există numeroase studii teoretice și practice în ultimii ani care încearcă să explice vulnerabilitatea unei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de cazuri în familiile cu un nivel CD scăzut. Este adevărat că aceste studii au identificat și familii avînd un nivel crescut al CD și în care nu au existat cazuri de schizofrenie printre urmași ci alte diagnostice de tulburări psihopatologice. Se ridică astfel întrebarea în ce măsură un nivel crescut al CD și EE are vreo legătură specifică cu schizofrenia sau este doar expresia unui nivel sever de stres familial, în legătură în general cu o psihopatologie severă la urmași.Studiile lui
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
unor grupe mari de boli. Putem admite prezența câtorva astfel de categorii nosografice: convenim că pe teritoriul provinciei noastre, au existat, din timpuri străvechi, oligofreni, epileptici, bolnavi de psihoze exogene (excluzând psihozele pelagroase și sifilisul), deliranți, nevrotici și psihopați (structuri psihopatologice). Exista, cu alte cuvinte, o patologie psihiatrică destul de bogată determinată de condițiile etiologice necesare, existente și ele. Este cert că dinamic acestor boli a evoluat pe plan istoric, evoluția lor fiind condiționată de modificarea factorilor etiologici, variabili în timp. Între
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
etape și mereu îmbogățite i-au permis să formuleze unele ipoteze legate de biologia bătrâneții. El însuși, în "Opere alese", le include într-un subcapitol intitulat " Cercetări asupra bătrâneții". Dintre acestea, reținem în special studiile "Psihiatria bătrâneții"139 și "Manifestări psihopatologice la bătrâni"140, lucrări caracterizând concepția de sinteză la care a ajuns C. I. Parhon în două etape diferite din îndelungata sa carieră. Volumul "Biologia vârstelor" încununează această operă. În concepția lui C. I. Parhon formulată în 1923, psihozele bătrâneții
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
s-au conformat ulterior teoria cu privire la substratul psihologic al psihozelor senile (emisă, de altfel, ca ipoteză) nu a fost viabilă în timp. de altfel, în lucrarea publicată în 1955, citată mai sus, C. I. Parhon modifică și completează aceste corelații psihopatologice, preferând stabilirea altora, în funcție de tipologia nervoasă. Cităm un paragraf elocvent: "Trebuie să amintim faptul că intensitatea sau scăderea activității nervoase superioare, după cum observă Rotacker, Gakkel, Tinin și alții, nu merge totdeauna paralel cu vârsta, întrucât, chiar la vârstă înaintată, putem
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
asistent universitar la disciplina Psihiatrie a I.M.F. Iași. Din anul 1991, după ce obține gradul de medic primar, devine șef de lucrări și, totodată, ocupă postul de șef de secție la Cinica Psihosomatici II. Susține teza de doctorat cu titlul "Markeri psihopatologici și expertali în etilismul cronic" și, în anul 1995, ajunge conferențiar la disciplina Psihiatrie, fiind numit director al Spitalului Universitar de Psihiatrie Socola Iași. Ulterior, în anul 1998, ocupă postul de profesor la disciplina psihiatrie a I.M.F. Iași. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și glială are loc în cortexul cerebral (în special ariile asociative) și hipocamp. Rezultatul este instalarea demenței; in functie de etiologie există mai multe tipuri de demențe: Alzheimer (cu determinism genetic), vasculare, posttraumatice, de cauza infecțioasă, anoxice, toxice, carențiale, dismetabolice. Psihopatologic, în sindromul demențial au loc scăderea atenției (amneziei antero- retrogradă) și alterarea comportamentului (dezorganizarea activității cognitive cu producții delirante, tulburări de vigilență și afectivitate). Are loc degenerarea extrapiramidală, cu manifestări parkinsoniene, și, mai rar, afectarea de tip piramidal. În special
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
în vârstă. Interacțiunea și complexitatea unor modele de comprehensiune, fie că sunt fiziologice, sociologice, psihanalitice, cognitive și educative constituie o regulă în practica clinică. Colecția Les âges de la vie propune o abordare completă, nosologică, clinică, terapeutică și socioeconomică a problemelor psihopatologice proprii diferitelor etape ale vieții. Lucrarea Legăturile evidente dintre depresie și tentativele de suicid (TS) prezente la toate etapele vieții dar și la adolescență au impus, din interes pentru coerență, abordarea concomitentă a celor două probleme. Cititorul va putea găsi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și tentativele de suicid (TS) prezente la toate etapele vieții dar și la adolescență au impus, din interes pentru coerență, abordarea concomitentă a celor două probleme. Cititorul va putea găsi într-o prezentare foarte clară: O abordare teoretică, clinică și psihopatologică a depresiei și a tentativelor de suicid, în care sunt incluse și profundele evoluții în domeniu din ultimii ani. Lucrarea are două părți: „Depresia” și „Tentativele de suicid”. Pentru fiecare dintre aceste două părți, conținutul va fi structurat în ideea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
continua să credem că starea depresivă în adolescență prezintă unele particularități semiologice ce merită a fi cunoscute: este punctul de vedere care era susținut în ediția anterioară a acestei lucrări (1995); putem să favorizăm un mod de abordare cu precădere psihopatologic în relație cu dezvoltarea și particularitățile procesului psihic ale adolescenței așa după cum procedează numeroși autori (Jeammet, Gutton etc.). Aceste puncte de vedere diferite au adesea tendința de a se exclude reciproc, cu toate că în realitate ele sunt complementare și se aplică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu toți adolescenții care trec la act prezintă „o depresie de abandon”, dar trebuie avut în vedere un astfel de diagnostic atunci când este de vorba despre acțiuni repetate și, mai ales, atunci când aceste acțiuni au un aspect auto-agresiv. În plan psihopatologic această depresie de abandon reprezintă cel de al doilea termen al triadei borderline descrisă de Masterson. Primul termen este reprezentat de incapacitatea adolescentului de a înfrunta, într-o manieră satisfăcătoare, cel de al doilea proces de separare-individuare datorită, în special
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să mascheze problematica depresivă, în timp ce în primul plan apar tulburările și complicațiile legate de folosirea acestor produse. În prezent, această problemă se dorește a fi rezolvată prin existența comorbidității. Este vorba, altfel spus, despre aceeași problemă, numai că dimensiunea continuității psihopatologice este total ignorată din această perspectivă, și avem tot dreptul să ne întrebăm asupra sensului acestei comorbidități atunci când aceasta atinge niveluri în mod frecvent mai mari decât 50% respectiv 60% sau 70%... (vezi capitolul 3). THOMAS - UN ECHIVALENT DEPRESIV: FOBIE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în dezvoltarea normală a copilului sau a adolescentului o cunoaștem, și expresia unei suferințe depresive asumate sau negate, definite ca „negare a depresiei”. Astfel, dincolo de o atitudine descriptivă semiologică, este imposibil să nu ne referim la un model de comprehensiune psihopatologică atunci când vorbim despre „poziție depresivă” și, a fortiori, despre „negare a depresiei”. Trebuie să definim ceea ce în psihopatologie, se înțelege prin „poziție depresivă”. În cazul echivalențelor depresive, depresia este prezentă: adolescentul trăiește veritabile afecte depresive, fie în mod direct, fie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentul trăiește veritabile afecte depresive, fie în mod direct, fie detectabile cu ușurință în spatele simptomului invocat. În schimb, atunci când este vorba despre „poziție depresivă”, adolescentul are un comportament general de negare, de refuz al oricărei manifestări depresive: tot comportamentul său psihopatologic are drept scop dorința de a nu se confrunta cu această depresie. Acest comportament se observă foarte clar la pacienții cu anorexie mentală: numai după o perioadă destul de lungă de tratament psihoterapeutic, adolescenta poate să-și recunoască temerile legate de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Pentru Gutton (1986), acest gol, această plictiseală intensă, constituie una dintre formele majore ale stării de proastă dispoziție și are drept rol tocmai evitarea efortului de reprezentare pe care îl implică elaborarea depresivă. Vom relua aceste idei în momentul abordării psihopatologice (vezi capitolul 6). JACQUES - DEPRESIA IMPOSIBILĂ Ascuns cu grijă, el supraveghea pregătirea lor, îi privea așezându-se în rând, „trompetistul” pregătindu-se să anunțe apelul, locotenentul său să inspecteze trupa. Îi urmărea cum așteaptă, cum sunt, eventual, nerăbdători. Ieșea înainte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deprimați (Marton și colab., 1989). Așa cum am subliniat (vezi capitolul 1), această concepție privind comorbiditatea ridică întreaga problemă a sensului dat depresiei la un adolescent și a posibilei sale înțelegeri într-un registru care nu este numai semiologic-descriptiv ci și psihopatologic. Să subliniem totuși, că o astfel de abordare descriptivă are marele merit de a scoate bine în evidență, pe de o parte, factorii multipli asociați, pe de altă parte, marea complexitate a problemei. ASOCIEREA CU CONSUMUL DE SUBSTANȚE (ALCOOL, TUTUN
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
consum ca o formă de automedicație. Autorii concluzionează că tabagismul (definit ca un consum de mai mult de 10 țigări pe zi) în adolescență trebuie, oricum, să fie un semnal de alarmă pentru clinician, care trebuie să depisteze eventualele probleme psihopatologice asociate. Asocierea depresie-consum de substanțe poate fi explicată, între altele, prin faptul că cele două patologii au factori de risc comuni, în particular antecedente privind consumul de produse în fratrie (Reinherz și colab., 2000) și amândouă sunt dependente de factorii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și relațiile adolescenților depresivi cu părinții EMBED Equation.3 2 = 25,45; p < 0,001 Consum de hașiș Relații cu părinții Niciodată sau rar Adesea sau totdeauna Calme 68% 32% Tensionate 45% 55% Foarte tensionate 24% 76% CONTEXT FAMILIAL: ABORDĂRI PSIHOPATOLOGICE ȘI INTERACȚIUNI FAMILIALE După aceste precizări epidemiologice, să revenim la o analiză clinică. Din punct de vedere psihodinamic, este important să distingem diferitele simptomatologii clinice. În situația existenței unei „stări depresive”, părinții trebuie mai ales să respecte travaliul psihic normal
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fără să-i blocheze aspectul evolutiv printr-o „criză parentală” care ar interfera și ar amplifica starea de proastă dispoziție, de plictiseală sau de așteptare a adolescentului. În schimb, în caz de „depresie” sau în patologia legată de depresivitate, caracteristicile psihopatologice ale părinților sunt considerate de unii autori ca făcând parte din contextul etiopatogenic. Reacția anxio-depresivă a adolescentului poate fi amplificată de propriile reacții anxioase ale părinților ce fixează adolescentul într-un comportament ale cărui efecte secundare nu sunt de neglijat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
astfel urmăriți până la adolescență. Reamintim că acest studiu a fost efectuat pe un număr de șaptesprezece copii cu vârste între 5 și 11 ani prezentând o stare depresivă gravă. Autorul concluzionează că depresiile grave ale copilului corespund unor organizări structurale psihopatologice care pot fi diferite: depresia nu constituie decât un ansamblu semiologic care nu prejudiciază structura subiacentă. Totuși, o problematică depresivă durabilă ar constitui, după autor, principalul factor organizator al structurilor patologice care apar ca tot atâtea sistematizări defensive față de această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiv. Începând cu vârsta de 12-13 ani, apar comportamentele delincvente, odată cu schimbarea aspectului lui Pascal: chiar și afectele depresive nu mai par a fi în primul plan, fiind mascate de o negare masivă. Comportamentele apar ca martor al unei organizări psihopatologice dominate de poziția depresivă și de mecanismele de apărare psihică care sunt trecerea la act, mai ales, și negarea, proiecția, omnipotența defensivă. Trebuie notat faptul că, în ceea ce privește familia, nu știm dacă părinții și, mai ales, mama au recunoscut depresia copilului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]