3,405 matches
-
prin dorința de schimbare a societății. Din perspectiva sociologică, reforma reprezintă în același timp o metodă de acțiune și o mișcare socială. Politologic, semnifică "o transformare, reorganizare politică, economică, socială, cu caracter limitat sau structural"12. Deschiderea sensului politologic spre psihosocial conferă reformei o dimensiune generală și particulară în legătură cu dinamica grupurilor umane, cu procesul de introducere a noi valori și norme în colectivitate. Din punct de vedere psihologic, reforma implică "schimbarea atitudinilor, reorientarea celor individuale și de grup ca urmare a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
liturgică în celebrarea reconcilierii sacramentale; - pastorația adolescenților și a tinerilor și sacramentul reconcilierii; - clarificarea răspunsului cu privire la întrebarea dacă se optează sau nu pentru a respecta buna-credință a penitentului; - importanța și locul dialogului dintre penitent și confesor în cadrul sacramentului reconcilierii; - aspecte psihosociale și diferite tipuri de penitenți; etc. Consecințele care se pot observa în practica sacramentului reconcilierii, în urma parcurgerii unor asemenea programe de aprofundare, sunt evidente prin următoarele aspecte: a) universalitatea învățăturilor propuse (pentru ca să nu se întâlnească experiența în care unii confesori
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în "Psihologia clinică a intervențiilor cognitiv-comportamentale" în cadrul Universității "Charles de Gaulle" din Lille, Franța. Doctor în psihologie (2012) cu lucrarea Stresul traumatic secundar la cadrele medicale. Psihoterapeut format în psihoterapie "Ericksoniană". Participant la diverse proiecte europene de cercetare și intervenție psihosocială. Domenii de interes: psihologie clinică, psihologia sănătății, psihoterapie. Irina Crumpei, Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei (c) 2014 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care afectează relația medic-pacient. El susține că medicii nu au timpul sau disponibilitatea de a comunica eficient cu pacienții. Adeseori folosesc un limbaj prea tehnic și descriu problema pacientului fără a ține cont de context, necunoscând mai nimic din circumstanțele psihosociale implicate. Autorul subliniază în continuare importanța stabilirii unui bun raport cu pacientul pentru o îngirjire optimă. Tipul relației stabilite este determinat de obicei de trăsăturile de personalitate și așteptările celor doi actori ai interacțiunii. Contextul întâlnirii medicale nu permite de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
the rationale for antacid therapy, in S.J. Cohen (ed.). New Directions in Patient Compliance. Lexington, M.A.: Lexington Books. Rotter, J.B. (1966) Generalised Expectations for Internal versus External Control of Reinforcement, Psych Monograph.; 80. Rudică, T. & Costea, D. (1999) Aspecte psihosociale ale sărăciei, Polirom, Iași. Saakvitne, K. W. & Pearlman, L. A. (1996) Transforming the pain: A workbook on vicarious traumatization. New York: Norton. Sadeghi-Nejad, A.; Marquardt, M.M. (1992) Medical school applicants and the appeal of medicine as a career. The American Journal of
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
tema amarului destin al criticului literar obligat să-și câștige pâinea ca vidanjă a mizeriilor hiperetalate de literatura la zi, de la noi și de aiurea. O literatură alergică la normalitate, la tot ce ține de firescul sentimentelor, valorile tradiționale, patrimoniul psihosocial, pe scurt: de suflet și forță reflexivă - și aprig nesățioasă întru slujirea cultului devianței: erezie, abjecție, patologic. Unde întorci pagina, dai de copii abuzați, sinucigași, felații, lesbianism, fetișism, narcomanie, alcoolism, transsexualitate, demonism, necrofilie. Când ai, de peste zece ani, obligația să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
anii ’80, o nevoie disperată de frumusețe, evadări pe verticală, supape cvasimistice, fantazare cât cuprinde. Pentru alții - cei care știu ce sume imense varsă-n industria culturii lumea luminată -, totul se traduce financiar, ca investiție strategică, (geo)politică, de inginerie psihosocială etc. N-are-a face! Fapt este că gem de lume galeriile, sălile de teatru, conferințe și muzică, ba chiar și unele librării. Că-ți vezi mai fiecare zi din agendă copleșită de trei, patru evenimente la care-i musai să fii
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Psihocriminologie Suport de curs INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Introducere / 7 Capitolul 1: Etiologia comportamentului deviant. factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial / 11 1.1. De la predelincvență la delincvență / 14 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
antisocial Sistemul axiologic actual este extrem de labil și fluctuant, iar incertitudinea unei grile de valori autentice are efecte nefaste și stagnante pentru evoluția subiectului individual, astfel există riscul de a dezvolta diferite reacții de inadaptare. Cauzele psihopatologice pălesc în fața celor psihosociale, corelate cu un amplu complex cauzal. În acest tablou social este lesne de intuit o creștere semnificativă a tendinței spre comportamente antisociale, cu diferite forme și grade. Cunoașterea acestora, precum și a factorilor "predispozanți" reprezintă un prim pas pe linia prevenirii
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a determinat elaborarea teoriei cauzalității multiple. Acest lucru poate fi demonstrat prin analiza efectuată în rândurile de mai sus (a se vedea argumentele privind interconexiunea factorilor socio-economo-demografici cu cei psihologici și culturali). 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) Delincvența, indiferent de nivelul și gravitatea sa, de vârsta făptuitorului poate fi evaluată drept o formă de "conflict cultural", care se datorează, conform opiniilor lui T. Sellin, antagonismului existent între normele de comportament și conduita diferitelor grupe sociale. Preluând
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cu o conduită inacceptabilă din punct de vedere socio-juridic, dezvoltându-se adevărate disonanțe cognitive. Mucchielli (1965 apud. V. Dragomirescu, 1976, p. 75), plecând de la conceptul de insuficientă dezvoltare socio-morală a unor indivizi, a elaborat teoria disocialității care subliniază importanța factorilor psihosociali în dezvoltarea delincvenței juvenile. Astfel că disocialitatea poate fi exprimată în: a. neacceptarea colectivității, a societății; b. falsa percepție socială a celor din jur; c. lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d. respingerea rolului social ce i
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
București, 1996, p. 22-23. Critica interbelică, în special prin reprezentanții ei postsimboliști (Tudor Vianu, Perpessicius ș.a., ei înșiși formați în asemenea medii), îi va califica drept „fantaziști” pe partizanii acestei arte antirealiste, evazioniste, marcate de voința insularizării ostentative. În plan psihosocial, tipologiile curente ale acestei identități destabilizate, scindate sînt: bovaricul, ratatul, arivistul snob, scăpătatul, boemul, ereticul, excentricul, dezabuzatul, alienatul, revoltatul... Există și afinități aparent paradoxale. Apropierea estetizanților Tudor Arghezi sau Ion Vinea de avocați ai artei sociale, precum relativ obscurii Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prin email și răspunsurile vor fi arhivate cu ajutorul unei metode în totalitate protejată și autonomă. Cine va fi contactat prin email va fi total liber să răspundă sau nu la chestionare. Instrumentele pentru cercetarea despre fericire în viața consacrată Chestionarul psihosocial Menit să sondeze unele informații referitoare la: - condiția anagrafică a subiectului; - condiția sa comunitară, serviciul pastoral, anii de profesiune... Întrebări referitoare la fericirea consacraților. Întrebări închise despre sensul vocațional al existenței și despre resursele individuale. Analiza calitativă a unor experiențe
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
Specificul activității de restratificare În organizarea C.D.E. este Încercarea de subordonare a problemei forței de muncă a populației evreiești nevoilor economiei de stat și În special celor ale industriei grele. Această Încercare nu ținea seama de doi factori fundamentali: structura psihosocială a populației evreiești, ce nu se potrivea cu munca În marea industrie, și reacția nefavorabilă a populației majoritare la Încadrarea evreilor. În perioada 1949-1951 au primit locuri de muncă 37.588 de evrei, din care 70% În administrație. Trebuie arătat
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ca sens de noțiunile de standard de viață, nivel de trai, chiar bunăstare materială și spirituală, stil de viață, calitatea vieții - pe care le cuprinde, dar la care nu se reduce - modul de viață<footnote Pantelimon Golu, Fenomene și procese psihosociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 142. footnote> exprimă latura vizibilă a ființării omului, îmbrăcând forma unor conduite de bază, observabile, care pot fi desemnate prin expresiile: ce fac, ce consumă, cu ce se ocupă oamenii, cum își cresc
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
situația în care, ulterior, apar unele costuri destul de mari pentru întreținere și reparații, sau în momentul în care după achiziție, nsumatorul constată că produsul/serviciul plătit de el a cunoscut o reducere de preț/tarif; d) Riscul de imagine (risc psihosocial)<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 116. footnote> - se manifestă atunci când, în urma consumării sau utilizării unui anumit bun economic, consumatorul resimte un sentiment de inferioritate în fața celorlalți, iar imaginea de sine este afectată; e) Riscul timpului pierdut - apare atunci când consumatorul conștientizează
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
F., 1982, Societate și religie, București, Editura Științifică și Enciclopedică Georgiu, G., 2001, Filosofia culturii, București, Facultatea de Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy” - SNSPA Gherasim, T., 1993, Microeconomie, vol. I, București, Editura Economică Golu, P., 1989, Fenomene și procese psihosociale, București, Editura Științifică și Enciclopedică Hayes, N., Orrell, S., 2003, Introducere în psihologie, București, Editura BIC ALL Hamat, C.-O., 2006, Economie generală, Timișoara, Editura Mirton Hălășan, G., 1971, Personalitatea umană, București, Editura Științifică și Enciclopedică Hill, E., O’Sullivan
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
ca sens de noțiunile de standard de viață, nivel de trai, chiar bunăstare materială și spirituală, stil de viață, calitatea vieții - pe care le cuprinde, dar la care nu se reduce - modul de viață<footnote Pantelimon Golu, Fenomene și procese psihosociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 142. footnote> exprimă latura vizibilă a ființării omului, îmbrăcând forma unor conduite de bază, observabile, care pot fi desemnate prin expresiile: ce fac, ce consumă, cu ce se ocupă oamenii, cum își cresc
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
situația în care, ulterior, apar unele costuri destul de mari pentru întreținere și reparații, sau în momentul în care după achiziție, nsumatorul constată că produsul/serviciul plătit de el a cunoscut o reducere de preț/tarif; d) Riscul de imagine (risc psihosocial)<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 116. footnote> - se manifestă atunci când, în urma consumării sau utilizării unui anumit bun economic, consumatorul resimte un sentiment de inferioritate în fața celorlalți, iar imaginea de sine este afectată; e) Riscul timpului pierdut - apare atunci când consumatorul conștientizează
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
F., 1982, Societate și religie, București, Editura Științifică și Enciclopedică Georgiu, G., 2001, Filosofia culturii, București, Facultatea de Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy” - SNSPA Gherasim, T., 1993, Microeconomie, vol. I, București, Editura Economică Golu, P., 1989, Fenomene și procese psihosociale, București, Editura Științifică și Enciclopedică Hayes, N., Orrell, S., 2003, Introducere în psihologie, București, Editura BIC ALL Hamat, C.-O., 2006, Economie generală, Timișoara, Editura Mirton Hălășan, G., 1971, Personalitatea umană, București, Editura Științifică și Enciclopedică Hill, E., O’Sullivan
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
de analistul de sisteme, sau de echipa de analiști, având ca misiune realizarea unei ADSE, prin intermediul calităților necesare unei astfel de „meserii”: cunoștințe multidisciplinare și transdisciplinare, un înalt grad de profesionalism, creativitate și inventivitate, abilități în modelarea și promovarea relațiilor psihosociale, inclusiv la nivel de grup. 1.3. Abordări, principii și tendințe în analiza sistemelor Analiza sistemelor, ca disciplină premergătoare a ADSE, a apărut în contextul fundamentării conceptului de sistem și a metodei abordării sistemice, odată cu rezultatele prezentate de Ludwig von
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
managementului clasei de elevi 36 1.4. Paradigme metodologice ale studiului managementului clasei de elevi 43 Bibliografie 47 Capitolul 2 Managementul clasei - orizonturi și perspective 51 2.1. Perspective de abordare a clasei de elevi 51 2.1.1. Perspectiva psihosocială 53 2.2. Factori determinanți ai managementului clasei de elevi 58 2.2.1. Recrutarea și selecția cadrelor didactice 58 2.2.2. Formarea cadrelor didactice 64 2.3. Managementul clasei de elevi și disciplina 66 2.4. Managementul clasei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
nu-l constituie analiza, nici măcar sumară, a conceptului de „didactică”, ci, mai ales, extensia semantică și pragmatică ori chiar forța de penetrare a acestui concept, vom aborda știința pedagogică a cărui părinte a fost Comenius mai mult dintr-o perspectivă psihosocială, interactivă și dinamică. Didactica tradițională a așezat profesorul în centrul universului educativ, stabilind o relație de autoritate și de dependență a elevilor de cadrul didacticși transformând comunicarea pedagogică într-un „dialog unilateral” ( G.Leroy). Se remarcă foarte clar însă existența
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prea absolut l-a făcut să adere uneori la acest puerocentrism facil. Primejdia la care s-a expus didactica modernă la începuturile sale a fost aceea a unui formalism exprimat în izolarea actului de învățare a elevilor de contextul său psihosocial. Recunoașterea caracterului unilateral al didacticii nu poate însemna numai critica învățământului tradițional care a conferit un rol exagerat intervențiilor pedagogice, ci și abordarea realistă a tendințelor extreme reprezentate de concepția potrivit căreia studiul făcut de elevi este suficient prin el
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mai sistematic interacțiunile dintre profesori și elevi în și prin grupul-clasă. Subliniem complementaritatea actului de predare - învățare, dar și dependența acestuia de modelele și de aportul mediului educativ, de interacțiunile ivite, într-un cuvânt, de ceea ce ar presupune o realitate psihosocială complexă: clasa de elevi. Încercând să sintetizăm informațiile prelucrate până acum, putem evidenția următoarele caracteristici ale procesului de învățământ: bilateralitatea, ca o complementaritate a procesului de predare - învățare; biunivocitatea: acțiune reciprocă a amândurora (cadru didactic și elev) într-un raport
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]