4,867 matches
-
camerei 131. Ușa s-a deschis. Eu stau încă pe jos, cu Helen și Patrick în brațe, morți, ușa se deschide; e bătrânul polițist irlandez cu părul sur. Dom’ sergent. Și eu zic vă rog. Vă rog, băgați-mă la pușcărie. O să pledez vinovat pentru toate. Mi-am omorât soția. Mi-am omorât copilașul. Eu sunt Waltraud Wagner, Îngerul Morții. Omorâți-mă, ca să pot fi cu Helen din nou. Si dom’ sergent zice: — Trebuie să ne grăbim. Se duce la dulăpiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
tata a venit la Iași pe furiș și mi-a spus c-o să fie arestat, că vor căuta adeverința în arhiva liceului, dar să nu mă opresc din drum; să merg mai departe la facultate, că el o să iasă din pușcărie... Ei da, se apropie Mihai de Maria, cît să-i poată șopti printre dinți, lovind-o ușor cu vîrful degetului în piept ai în fața ta un spărgător de elită. Noaptea am intrat în secretariatul școlii și-am descuiat toate fișetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Sau, așa cum o îndeamnă liderii sindicali: „Să punem mâna pe bâtă și să le dăm la cap guvernanților! Pe ei, pe ei, pe mama lor!”. După părerea mea, vremea pusului mâinii pe bâtă a apus. Miron Cozma scrie versuri în pușcărie. „Jos comuniștii! Murim, luptăm, Brașovul apărăm!” s-a scandat luni sub Tâmpa. Dar atacă cineva Brașovul? Recursul la lozincile anticomuniste, la gloria luptei brașovenilor din ’87 împotriva regimului ceaușist nu arată astăzi decât confuzie și neputință. În ’87, răsculații luptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
nu cu zisa Securitate, au slujit în modul cel mai zelos, scârbos și bănos regimul comunist. Sunt inși care și-au vorbit la Securitate colegi de breaslă cu scopul precis de a le face rău, de a-i băga în pușcărie, de a-i termina, inși care n-au angajament, nici note, nici dosar de informator. Apoi, sunt alții care au făcut același lucru și în scris, dar ale căror dosare au fost, în 14 ani de vânzoleală pe la arhive, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ca ziarist, a îmbrăcat maioul morții. Cu toții vor descoperi, cu ușurare și recunoștință, ce bun, ce deștept, ce frumos e ziaristul o dată mierlit. Dar pentru că mai sunt și lipsuri - până acum s-a realizat doar băgarea ziariștilor în spital și pușcărie, nu încă direct la morgă -, Puterea n-a mai avut răbdare să aștepte o înmormântare și a inventat Ziua Presei. Literatură domestică și literatură sălbatictc "Literatur\ domestic\ [i literatur\ s\lbatic\" Nu știu cum aș putea citi un rând literar pe ecranul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
creier de om... Heroina Ceaușescutc "Heroina Ceau[escu" Ani de-a rândul, sub presiunea lui Ceaușescu, am fugit, am evadat care încotro. În lipsa heroinei, refugii în fața vocii lui hârâite de la televizor au fost cartea, alcoolul, teatrul, casetele video, sexul, Occidentul. Pușcăria cea mai grea era realitatea zilei. Ființa în cel mai înalt grad reală, chiar dacă monstruoasă, din România, era Ceaușescu. Noi, ceilalți, păream niște umbre chinezești pe lângă el și ea. Astăzi însă, la trei cincinale după transformarea lui în umbră, iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Și aceasta, tot cu program. Când ni se părea că libertatea e pe aproape, atunci apăreau în uși, pe neașteptate, călăii care își consumau nervii, energia, în cumplite bătăi [...] Această formulă blestemată (reeducarea) a pornit de la Suceava, dintr-o sinistră pușcărie extrem de cruntă. Au fost trei colonei trimiși în Rusia pentru a se instrui după modelele lui Pavlov și Makarenko. Propagandistul Alexandru Bogdanovici a dovedit un zel ieșit din comun, a influiențat tineri inocenți, onești, facându-i prozeliți ai metodelor bestiale. Reeducatorul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Când mii de funcționari ai statului sunt complici și beneficiari ai unei hoții, și alte câteva mii, care ar putea să curețe cangrena, se fac și ei că plouă, asta nu se numește conspirație? Și când „toți acești salvați de pușcărie sunt puși să arbitreze o altă posibilă conspirație, ce șanse credeți că avem să aflăm adevărul și să vedem pe cineva după gratii? Și când directori de televiziuni sau ziare cumpără de la stat pe mai nimic vile la Neptun sau
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
descurcat până acum... Mâhnit, Takamura porni cu buldozerul înspre sediul firmei de la care îl închiriase. Vișină rânji triumfător și își aprinse un Carpați. - Și dacă te mai prind că îți bagi nasul unde nu-ți fierbe oala, te bag în pușcărie! urlă în urma japonezului. Mă auzi? Te bag în pușcărie!!! În acel moment se produse pana de curent. * * * Pe aeroportul Otopeni se adunase un puhoi de lume, de parcă naționala de fotbal s-ar fi întors triumfătoare din Macedonia sau chiar Islanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
sediul firmei de la care îl închiriase. Vișină rânji triumfător și își aprinse un Carpați. - Și dacă te mai prind că îți bagi nasul unde nu-ți fierbe oala, te bag în pușcărie! urlă în urma japonezului. Mă auzi? Te bag în pușcărie!!! În acel moment se produse pana de curent. * * * Pe aeroportul Otopeni se adunase un puhoi de lume, de parcă naționala de fotbal s-ar fi întors triumfătoare din Macedonia sau chiar Islanda. De fapt, oamenii veniseră să-l petreacă pe Takamura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de mătase cu fir de aur. 21-22 august 2004 UIMITOAREA AVENTURĂ A LUI GIAN-GIACOMO REPTIGLI Era ora 5 dimineața când la radio fu transmisă următoarea știre: „Radu Mâzgâlici, un sul de carton condamnat la moarte pentru incultură, a evadat din pușcărie împușcând 34 de paznici“. Gândacul de Colorado Gian-Giacomo Reptigli, tetraciclist din tată-n fiu, încarcă cu muci mitraliera cu muci și porni la vânătoare. Era cel mai mișto vânător de evadați cu putință: în afară de susnumita mitralieră, mai poseda un bibelou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
nouăzeci. Mușchi. Creier. Buze subțiri, surâs robotic, privire inteligentă, ultravioletă. Știa, îmi era clar. Știa ce făcusem cu cadavrul, știa unde este arma, știa ce gândesc și de ce, știa ce marcă de cafea prefer și ce țigări fumez. Voi înfunda pușcăria, mă gândii. Ce-mi trebuia să-mi omor gagica tocmai în Suedia? Ne așezarăm, aprinserăm țigări, îi oferii un whisky, pe care, spre mirarea - mai exact: stupoarea - mea, îl acceptă. Scoase dintr-un buzunar niște hârtii ce conțineau declarația pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
da, îmi amintii. Patinoarul. Da, gheața o vom importa din Groenlanda. Între cei doi mesteceni de-acolo va fi poșta, mai sus pe drum pescăria, chiar vizavi de poteră. Pe deal vom amplasa bineînțeles o piscină, și fabrica de pisici, pușcăria, un pâlc de palmieri... PULA FERMECATĂ Muzica: Smashing Pumpkins, David Bowie, Kraftwerk, Suede 1. Era duminică dimineață și îmi făceam clătite când a sunat telefonul. Am pus polonicul pe care tocmai îl umplusem cu aluat înapoi în oală, am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
interminabile din Aagd, în duminicile la Petkwo, în petrecerile de la Palatul Sidro. Chipul unei fete cu păr negru tăiat scurt și fața prelungă apăruse pentru o clipă din valiza Iui Ponko, imediat ascuns de el sub o cămașă ca de pușcărie. În camera de la cucurigu, care până acum fusese camera mea și avea să fie a lui de-acum înainte, Ponko își scotea lucrurile și le așeza în sertarele pe care eu le golisem. Îl priveam în tăcere, așezat pe valiza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
domnița parfumată îmi dă o bancnotă de 100 de coroane ca s-o las singură cu deținutul. Joia, cele 100 de coroane s-au dus toate pe bere. Când s-a terminat ora de vizită, domnița iese cu putoarea de pușcărie pe hainele ei elegante, iar deținutul se-ntoarce în celulă cu parfumul domniței pe hainele de pușcăriaș. Eu, în schimb, rămân cu mirosul de bere. Viața nu e altceva decât un schimb reciproc de mirosuri. Aș spune că viața e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ca și din nenorociri. Trecutul e ca un limbric tot mai lung, pe care-l port în mine, răsucit; nu-și pierde inelele, oricâte eforturi aș face să-mi golesc intestinele în toate closetele europene sau turcești, în hârdaiele din pușcării, în oalele de la spitale sau în gropile de la marginea cantonamentelor, sau pur și simplu în tufișuri, uitându-mă atent înainte, să nu apară vreun șarpe, cum mi s-a întâmplat o dată în Venezuela. Trecutul nu ți-l poți schimba, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
n-a stat în viața ei la vreo coadă...”. Și femeile șușotesc în bucătărie, „Și ce-ai să faci acum? Unde să te duci, la cine să te duci? E periculos, dacă de prind. Nuța, săraca, n-a intrat în pușcărie? Și doctorul ăla... Mai bine lasă-l...”. - Ce e periculos, mamă? O palmă mi-a venit ca răspuns. M-am răzbunat și-am smuls coada vulpii, când nu era nimeni atent, am luat-o cu mine. Acum m-am relaxat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
tu buzunarele, doar de asta se duc toți în politică, da’ mai oprește-te, mai fă ceva și pentru nație... dar nu, că-s între ei... se știu, se-acoperă... și-s al dracului de gingași, i-apucă ulceru’ la pușcărie și tusea măgărească și bubele dulci, suferă săracii, le ies furuncule pe popou, n-au ei față să stea la bulău, îs finuți, trec prin granițe cu escortă, nu-i întreabă nimeni... da’ noi am fost proști, îndobitociți, ca soldatu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ce e adevărata sinceritate? Care-i adevăratul eu? Eu mai sunt eu când scriu? A, nu uita să zici, cât de des poți, că i-au persecutat comuniștii... Altfel, n-are nici un chichirez... - Și i-au persecutat? A făcut vreunul pușcărie? - Ei, Caransebeș... N-au făcut nimica... Da’ așa dă bine: în sufletul lor s-au opus întotdeauna, acolo erau frământările. N-au ieșit o dată la muncă patriotică, la tăiat gardurile verzi și la ridicat gunoaiele, în ograda lor și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
simbolul clasei muncitoare...”? Și n-a fugit dulăul și l-a căutat Petrache, că-l pârâse unu’ că-și bate joc de distincțiile și de decorațiile poporului. Noroc că nu s-a rupt sfoara și-a recuperat tinicheaua, că altfel pușcăria îl mânca. Și noroc că Iancu, șeful de post, era băiat de treabă: „Tre’ să te iau la secție și să-ți trag o bătaie, tu ai să zici că erai beat mort, ’tu-ți anafura cui te-o făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
poate! - Să-mi crape ochii! Acu’ fac și eu pe mine de râs când îți zic. Dilitu’... L-au luat la secție, l-au mai bătut până a doua zi și-a ciripit tot. Nu l-au mai băgat la pușcărie... Murea de râs cică aia chemată să traducă. „De ce-ați intrat?” „Săru’ mâna lu’ matale, domniță, pentru copilașii bolnavi, uitați de Dumnezeu, că-i roade canceru’, mititeii... și nu se uită nimeni la ei, n-are nimeni inimă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
din Insula Hood, omor la care fuseseră martori optzeci de marinari englezi, dintre care nici unul nu veni să depună mărturie. Suspectat, de asemenea, de nenumărate atrocități care nu putură fi dovedite, sentința dată fu Închisoarea pe viață, și intră În pușcărie așteptînd să compară În fața tribunalului singura persoană care putea depune mărturie Împotriva lui: Carmen de Ibarra. Închis Într-o temniță adîncă și Întunecoasă de doi metri pătrați, În care nici măcar nu se putea Întinde cu totul, rămase prin urmare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
casa ei, toată numai ruine arse. Evie e-n Cancún, poate. Scrisoarea către Evie zice: Către domnișoara Evelyn Cottrell, Manus zice că el m-a împușcat și că tu l-ai ajutat din cauza relației voastre mizerabile. Ca să nu ajungi la PUȘCĂRIE, te rog caută să rezolvi cât mai repede cu firma de asigurare procedurile de despăgubire pentru daunele suferite de casa și proprietatea ta. Transformă toți banii ăștia în valută americană, bancnote de zece și douăzeci, și trimite-mi-i prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
că nu mai are logodnic, fosta cea mai bună prietenă a ta, indiferent ce minciuni ți-ai spune singură. Trimite banii și voi considera problema încheiată și nu voi merge la poliție ca să te aresteze și să te trimită la PUȘCĂRIE, unde va trebui să te lupți zi și noapte pentru demnitatea și viața ta, pe care fără-ndoială că oricum le vei pierde. Da, și mi-am făcut deja o mare operație de chirurgie plastică, așa că arăt chiar mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
gata, intrigat și încîntat, Bîlbîie îl întrebă: "dar dumneavoastră ați fost? Vreau să zic, ați fost închis vreodată?" După cîte știa, Pangratty avusese o viață aventuroasă, prin Africa, prin Germania, în vremea războiului, poate atunci în Germania... "Propriu-zis, închis în pușcărie, n-am fost. Nici la arest. Eu nu am fost și nu sînt militar nici măcar cît domnul Georgescu. Dar știu exact cum este. Din zbor. Dacă stai singur în cabină, cu parbrizul tras, se întîmplă cîteodată să simți că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]