1,484,817 matches
-
și poate că sînt chiar singurul care a văzut un lucru atît de neobișnuit, că au trecut treisprezece ani de cînd a început maratonul din Piața Universității. Și de cînd ea a devenit un loc privilegiat Dintr-un banal spațiu public, la fel ca multe altele din București și din țară, această piață s-a transformat peste noapte într-un perimetru al jertfei și al speranței. Aici, un regim alimentat din teroare și din crimă și-a demonstrat încă o dată vocația
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
comunismului, incriminate grafic precum într-un ritual magic, au fost înlocuite simbolic cu însemnele regale, iar în opoziție cu numele și cu imaginile guvernanților zilei au fost puse cele ce reprezentau alternativa. Lupta politică, acreditarea și discreditaea ideilor și personalităților publice s-au manifestat, poate mai pregnant decît în realitatea nemijlocită, în realitatea simbolică a imaginii, a textului, a gestului și a ceremonialului. Însă toate aceste fenomene au rămas undeva la periferia atenției noastre, atît în momentele fierbinți, cît după ce lucrurile
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
sînt permanent trecute în anexă. Atunci cînd explozia era în plină manifestare, nu erau văzute din pricina temperaturii evenimentelor, iar după ce mișcările s-au stins și toate efectele spectaculare au trecut, aceste forme de grafitti, de instalație, de intervenție în spațiul public au intrat, într-un fel, în categoria faptelor de la sine înțelese. Ele s-au banalizat prin uz, au ajuns simple repere ambientale și au sfîrșit prin a fi invizibile. Dar toate acestea nu sînt decît o primă componentă, cea involuntară
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
sinistre, dar și al unui portret în linii sigure: "Femeia asta voinică, masivă, aducînd a jandarm, dreaptă, trufașă, îmbrăcată în catifea neagră, pe umeri cu o somptuoasă capă de hermină... iradia o forță singulară, pasionată, sălbatică."; nu e singura persoană publică care-și face intrarea în Ochiurile rețelei: numit în post "în virtutea convingerilor lui marxiste", "Iustinian Marina, deocheat, șmecher, bețiv și atavic hoț de cai, a devenit capul Bisericii române." ( știm astăzi că patriarhul Iustinian îl adăpostise pe Gheorghiu-Dej pe cînd
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
Cronicar Gherasim Luca, inventator al iubirii Un foarte atractiv și util studiu publică, în TRIBUNA de la Cluj, nr. 15, dl Ion Pop. Titlul este acela pe care-l folosim în nota noastră. "Eroul" studiului este un poet român suprarealist mai puțin cunoscut, care a emigrat după al doilea război în Franța, devenind, ca
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
Debutul adevărat al poetului binecunoscut mai tîrziu este semnalat acum pentru întîia oară. l Scrisori inedite către Caragiale de la Delavrancea (11 aprilie 1858 - 29 aprilie 1918, așadar se împlinesc 145, respectiv 85), de la Marye, soția lui și de la juna Cella publică AXIOMA de la Ploiești, singura revistă culturală din țară care tipărește o rubrică (foarte bună!) de șah. În nr. 4 pe care-l avem sub ochi, în rubrica de șah cu pricina, a dlui Florin Voiculescu, este reprodusă o frumoasă poezie
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
cîmpenești pentru parțialele din țară". Iar în subtitlu vin explicațiile pentru eventuala întrebare dacă toate astea nu sînt din banii partidului de guvernămînt: "Eugen Nicolăescu, purtător de cuvînt al PNL, acuză partidul de guvernămînt că s-a folosit de banul public pentru a-și face campanie la alegerile locale". Pe aceeași temă au apărut variațiuni în mai toate ziarele centrale. Televiziunile și radioul public au avut alte preocupări. l Institutul Astronomic, informează Cotidianul, protestează împotriva amplasării Catedralei Neamului în Parcul Carol
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
Eugen Nicolăescu, purtător de cuvînt al PNL, acuză partidul de guvernămînt că s-a folosit de banul public pentru a-și face campanie la alegerile locale". Pe aceeași temă au apărut variațiuni în mai toate ziarele centrale. Televiziunile și radioul public au avut alte preocupări. l Institutul Astronomic, informează Cotidianul, protestează împotriva amplasării Catedralei Neamului în Parcul Carol deoarece aceasta ar putea deveni o sursă de poluare luminoasă pentru Observatorul Astronomic din același parc. Cronicarul nu vrea să pară cinic, dar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
încălcînd legea sub protecția lui Viorel Hrebenciuc. Povestea cu ghionții răzbate și în JURNALUL NA}IONAL și în ADEVĂRUL. Povestea cu șpaga la fel. Dar, pînă în prezent, acest Faraj e singurul care a construit sau construiește ceva pe domeniul public și care face o asemenea declarație - apropo de șpagă. În ceea ce îl privește, Băsescu nu e atît de prost încît să se lase pe mîna oricui, cerîndu-i șpagă, mai ales cînd știe că acesta ar fi protejatul lui Viorel Hrebenciuc
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
fost ales în acest scop. Dacă voiau un primar îndemînatic în luptele din piețe, bucureștenii l-ar fi ales pe Leonard Doroftei. Se pare însă că Traian Băsescu a devenit obiectul unei campanii prin care se încearcă stricarea imaginii sale publice, cu orice preț. Dacă nu e flota, sare la bătaie și dacă nu sare la bătaie, minte. Știind asta, primarul ar trebui să fie blindat împotriva oricăror acuzații, nu să se înghiontească, prin piețe, cu unul și cu altul.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
abandona. Ea ține în egală măsură de istoria noastră, ca și de igiena noastră interioară. Cînd știi că există o listă cu asemenea persoane la CNSAS nu se poate să nu faci tot ce poți pentru ca această listă să devină publică. E clar că autoritățile nu vor să audă de publicarea listei. Dar confruntate cu o presiune constantă, autoritățile vor fi silite să accepte asta. Teza atît de dragă unora dintre puternicii zilei că trebuie să lăsăm trecutul în pace pentru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
abandona. Ea ține în egală măsură de istoria noastră, ca și de igiena noastră interioară. Cînd știi că există o listă cu asemenea persoane la CNSAS nu se poate să nu faci tot ce poți pentru ca această listă să devină publică. E clar că autoritățile nu vor să audă de publicarea listei. Dar confruntate cu o presiune constantă, autoritățile vor fi silite să accepte asta. Teza atît de dragă unora dintre puternicii zilei că trebuie să lăsăm trecutul în pace pentru
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
la rîndul lor mediocre. Uita- ți-vă pe lista pe care o publicați săptămînal la rubrica intitulată Am primit la redacție și veți număra dv. înșivă destule. Mă refer la cărți care, în prostia sau eroarea lor, devin un pericol public. Iată: n-am văzut nicăieri (și eu citesc ori măcar răsfoiesc lunar vreo două duzini de reviste) comentată cartea d-nei Viorica Enăchiuc (știu cîte ceva despre autoare doar de pe clapa copertei volumului, ca și din "referatele" de la finele lui) Rohonczi
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
Dansului de la Paris, pe care vreau să îl creez cu artiști români, dar pentru care nu am găsit aici nici un spațiu disponibil pentru repetiții... Nu avem încă o locație proprie pentru spectacole și repetiții, în timp ce zeci de scene consumă bani publici menținînd în viață repertorii cu piese jenante... Centrul MAD are mari dificultăți și nu mai beneficiază de accesul la scena pe care o știați. Încă nu există nici un fel de sprijin și nici nu se întrevede curcubeul vreunei strategii culturale
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
tăvălit în sosurile râncede ale panseurilor emise acru de fălcile prim-ministeriale. Pe lângă bădărănia de substrat, astfel de manifestări indică încercarea disperată a pesedeului-șef de-a vorbi limbajul lumii în care trăiește. Majoritatea replicilor deocheate au fost emise în împrejurări publice, adică atunci când dl. Năstase avea un auditoriu însetat de astfel de perle de regulă, „activul de partid" pesedist. Mișcarea psihologică din spatele acestor jalnice manifestări lingvistice e limpede: premierul își scoate la suprafață veritabilele date ale caracterului atunci când se simte tare
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
de cinema, susținute de regizori prestigioși). Muzica filmelor lui Fellini de la Nino Rota la Nicola Piovani va îmbrăca sonor ediția, de la Palatul festivalului pînă la Cinematograful de pe plajă (unde, pe un ecran uriaș, plantat în mare, vor rula, pentru marele public "civil", tot filme de Fellini). Așadar, oricum ar fi să fie ediția viitoare, ea va rămîne în istorie cel puțin ca ediția "integralei Fellini". Afișul oficial al ediției e semnat de artista americană Jenny Holzer, care a conceput pentru festival
Info-Cannes by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13961_a_15286]
-
că intrasem în epoca sintezelor și că acumularea de material, texte și documente, deși departe de a fi mulțumitoare, cerea un instrument care să le structureze, care să ordoneze imensa cantitate de informație deja cunoscută sau aflată în arhive devenite publice. Acest instrument, primă acumulare sistematică de date și informații privitoare la literatura scrisă în exilul românilor de peste hotare, a apărut foarte recent: Enciclopedia exilului literar românesc ( 1945-1989) de Florin Manolescu, profesor la Universitatea din București și de zece ani la
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
pildă, referințele ocupă șase coloane cu literă mică pe trei pagini). Foarte numeroase sînt articolele în care Florin Manolescu produce detalii de biografie și de culise ale vieții literare, puțin sau deloc cunoscute publicului românesc, care explică atitudini cu ecou public ale cîte unei cărți, unui scandal literar, unui episod dramatic din viața unui scriitor, avînd de cele mai multe ori și consecințe directe pe un plan mai larg: Premiul Goncourt acordat și apoi retras lui Vintilă Horia, ca urmare a dezvăluirilor legate
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
cărțile cu amintiri despre scriitori nu plac. Dar Nadeau „trișează" inteligent, aproape de neobservat. Nu dărîmă statui, ci le îmblînzește dîndu-le, asemenea eroului din Narcis și Gură de aur, consistența vieții umane cunoscute îndeaproape. Povestește despre toți lucruri neștiute de marele public, neștiute chiar de istoricii literari, lucruri cît se poate de omenești, dar mitul rămîne mit. Vorbește despre om, fără a-l separa de scriitor, fără a-l pune pe acesta din urmă să pălească în umbra primului, nici măcar atunci cînd
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
izgonit. Nici măcar gardienii nu se oboseau cine știe ce să mai snopească vreo cîțiva prin hățișurile acelea, dacă nu avea loc cîte o crimă ce ducea prea vădit cu gîndul la golănime. Acel spațiu se afla undeva între proprietatea privată și proprietatea publică și puteai să-l asemui cu o pepinieră de traverse, cum numai bine se potrivea resturilor acelora de garduri și stîlpi folosiți la susținerea liniilor ferate. Nu-mi venea să cred cît de puțin se sinchiseau proprietarii de haimanalele ce
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
lui se citeau mai mult pe sub mână, numele său era ( din rațiuni de "corectitudine culturală") o veșnică paranteză necesară la cursurile de literatură universală, iar intervențiile politice ale dramaturgului - devenit membru al Academiei Franceze - împotriva ubuescului regim din România, făcute publice prin intermediul postului de radio "Europa Liberă", aveau în conștiințe forța unor lovituri de baros. Generații de români au găsit în Rinocerii satisfacția revanșei în fața unui regim irațional, care a adus o întreagă populație la starea de regn vegetal ( Ana Blandiana
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
Gabriel Dimisianu O rumoare negativă însoțește de la o vreme numele lui Nicolae Breban, ca ecou totuși previzibil al manifestărilor sale publice. După 1989, o perioadă, N. Breban a privit cu oarecare detașare, cel puțin aparentă, la ce se întâmpla în jurul său, în viața literară și în viața socială, în viața politică resuscitată, până ce, în ultimii ani, și-a schimbat atitudinea. A
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
concretă pătrunde acum în roman în mai mare măsură, cu formele și ritmurile ei, răsfrângând noile procese și noul climat social. Este o vreme a "carierelor fulgerătoare", a marilor averi făcute rapid, a "numelor noi ce urcă furtunos pe «cerul public»". Pus pe mari fapte, în contextul acesta de ebuliție, unul din eroii romanului remarcă surescitat: "Asta e viață sută la sută, dinamită socială, cum apare odată la o sută de ani". Asemănarea cu lumea lui Balzac i se impune ca
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
părut normală ierarhilor B.O.R., dar, din contra, ei au dorit s-o facă irealizabilă. Vă amintiți care a fost principala preocupare a preoților în lunile și în anii de imediat după căderea comunismului? O sfeștanie generală: de la clădiri publice la monumente de artă, de la guvern la primărie și de la școală la obor, totul a beneficiat de pămătuful muiat în apă sfințită. De curînd, un cotidian ne-a arătat pînă unde poate merge acest spirit de sfeștanie. Urmărind cu tenacitate
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
un secret între inițiați: magnați ai industriei, celebri playboys hîrbuiți, dictatori, neînduplecați, bătrîne stele de cinema, mari lideri sindicali căliți în luptă, cîntăreți veterani epuizați de solicitările excesive ale microfoanelor și reflectoarelor se eclipsau pentru un moment, dispăreau de pe scena publică vreo două-trei săptămîni și, înainte să se răspîndească tot felul de speculații în jurul absenței lor, erau din nou acolo, radiind de o energie regăsită ca prin farmec. A circulat chiar un zvon cum că însăși Sanctitatea Sa, îngrijorat de durerile care
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]