6,888 matches
-
reverii peisagistice, confesiuni lirice citadine), din categoria literaturii evazioniste, repede însă condamnate. Poezia publicată de A. E. Baconsky, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Petre Stoica sau Aurel Rău în revista "Steaua" (după 1954) este supusă unui veritabil proces, purtat în regim publicistic. Evazionismul însuși apare ca o dezertare de la "lupta" oficială, chiar ca o formă incipientă de subversivitate. Eliberarea "gândirii captive" de sub teroarea sensului unic, de celebrare necondiționată a comunismului, se produce greu, treptat, prin eforturi stilistice de subtilitate, care cer complicitatea
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
nu e prea comică. Iar cînd victimele sînt elevi de liceu - principalii vizați - care nu vor trece printr-o facultate de profil (și chiar dacă trec...), tant pis. "...realitatea noastră sovietică" Un interviu cu Boris Strugațki este în sine o performanță publicistică. Cronicarul îl felicită, pentru ea, pe Florin Dan Prodan, care l-a realizat și l-a oferit cititorilor SUPLIMENTULUI DE CULTUR| (felicitările colegiale adresate revistei se subînțeleg). Foarte interesant este răspunsul celebrului scriitor din binomul Strugațki la întrebarea următoare, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
Simuț Andrei Bodiu, poet, prozator și cri-tic bine cunoscut, decanul Facultății de Litere din Brașov, a creat un eve-ni-ment al vieții universitare românești: Colocviul Național Universitar de Literatură Română Contemporană, aflat în acest an la a patra ediție. Consemnându-l publicistic, îmi fac datoria de martor și participant. Merită semnalat ca atare în presa culturală, pentru că el înseamnă un prilej de comunicare a vieții academice (de obicei, închistată și imobilă, conservatoare în sens rău) cu actualitatea cea mai vie și mai
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
Al. Săndulescu Veche și distinsă cercetătoare a fenomenului literar românesc și străin, căreia îi datorăm o serie de volume bine primite de critică, precum micromonografia Mihail Sebastian (urmată de o masivă ediție a publicisticii scriitorului, Jurnal de epocă), Momente ale romanului, G. Călinescu sau "Seriozitatea glumei estetice", Traiectorii, Cornelia Ștefănescu a publicat recent a doua ediție a unui alt studiu întru totul remarcabil, Destinul unei întâlniri: , apărut la Editura Elion (2008). Să notez că
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
Ei, toți scriitorii preferă asta, dar numai unii și-o pot permite... Revizuiri Pe ultima pagină a revistei Cultura (nr. 15/ 17 aprilie 2008), Cătălin Sturza publică, sub titlul explicit Criticii spoler-i, un incitant articol referitor la una dintre maniile publicistice ale anilor din urmă. Repovestirea esențializată în câteva fraze a unui întreg tăvălug de intrigi și de sincope narative duce, în viziunea lui Sturza, la "stricarea" plăcerii de lectură adevărate în favoarea unui snobism unanim al conversației ușoare. Cronicarul nu poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
cărturar și redutabilul polemist să nu fi optat pentru ultima variantă. Nu de alta, dar există toate șansele ca peste 50 de ani marile sale dezvăluiri să nu mai intereseze pe nimeni. Câte dintre numele vedetelor de astăzi din domeniile publicistic, literar, politic vor mai spune ceva publicului de peste o jumătate de secol, în contextul dinamicii tot mai accelerate a lumii contemporane? Când autorul Istoriei secrete a literaturii române este profesorul Cornel Ungureanu este limpede că nu la o astfel de
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
a literaturii române este o carte de învățătură care își captivează cititorii de la prima pagină. Comparațiile cu actualitatea imediată (fostul ministru al educației Hârdău este pomenit, ironic, în contextul Școlii Ardelene, despre Neagu Djuvara se spune că se împotrivește editării publicisticii lui Eminescu pentru că un strămoș de-al său apare într-unul dintre articole ca Ťun biet omușor din Brăilať, care vrea să facă la Viena politică socialistă"), erudiția relaxată a autorului, permanenta contextualizare politică și geografică reușesc să dea un
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
un scriitor genial", "de o rectitudine morală extraordinară", și Mihai Ungheanu care, ca redactor-șef al Luceafărului precursor, i-ar fi procurat publicației aservite ideologic "o doză mare de curaj cetățenesc". Edgar Papu nu rămîne dator, tămîindu-l pe noul pontif publicistic C.V.T., ale cărui stihuri sunt comparate cu cele ale lui Arghezi. Dar autorul Cuvintelor potrivite îi apare depășit, deoarece "în Miorița lui Corneliu Vadim Tudor (...) blestemele se situează într-un perfect acord tonal cu revolta poetului, revoltă, la rîndul ei
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
Dincoace stătea tata, dincolo locuia (șoma) mama. Nu între ei am optat însă, ci pentru Janina și pentru tocmai născuta noastră fiică, Maria, pe care o alintam Mașa, concepută fiind la Leningrad. Am început să predau estetica, în românește. În publicistică, am pendulat un timp între maghiară și română. Pe urmă am luat decizia necesară: la București, într-o familie vorbind româna (locuiam, înghesuiți, la socrii mei), la începutul unei cariere universitare românești, nu puteam prelungi dedublarea, în curând schizoidă. Am
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
sale aveau calitatea rară de a fi și exacte: George Pruteanu evita cu inteligență indignările improvizate și falsele reguli pe care unii le avansează cu prea mare ușurință în domeniul limbii - pentru că, evident, cunoștea foarte bine lucrurile despre care vorbea. Publicistica în domeniul limbii merge adeseori pe căi bătute; George Pruteanu era atent la evoluțiile limbii și punea diagnostice foarte corecte. A identificat în limbajul actual - mai ales al presei - stilul hiperbolic și catastrofic, stilul telegrafic, vulgaritatea agresivă, dar și prețiozitatea
Doar o vorbă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8606_a_9931]
-
fi solicitat numirea sa pe un loc vacant la Școala de limbi orientale din Paris. Siguranța trimite la Ministerul Educației un raport detaliat despre cel în cauză, corect întocmit, la prima vedere foarte obiectiv, conținând inclusiv citate mai delicate din publicistica uneori contondentă a autorului. Este drept că Ionescu poate fi încadrat, din perspectiva dramaturgiei sale în limba franceză, la capitolul avangardă, dar nu sunt foarte convins că locul său era în acest volum în care liantul de fond este relația
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
miză a cărții o demonstrează cu asupra de măsură excelentul studiu introductiv al lui Stelian Tănase și toate celelalte dosare aduse în discuție. Or, Ionescu nu a dat niciodată probe irefutabile ale unei eventuale simpatii pentru ideile comuniste. Dimpotrivă. Toată publicistica sa franceză demonstrează mai degrabă contrariul. Iar faimoasa sa piesă Rinocerii îi pune în situația de a se simți cu musca pe căciulă, deopotrivă pe comuniști și pe fasciști. În pofida acestui fapt, în chip inexplicabil, realmente fără vină, Ionescu s-
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
Norman Manea - mi se pare, francamente vorbind, nedreaptă. În ansamblu, cartea Magdei Ursache e reconfortantă ca orice demers critic tranșant care, bizuit pe o percepție corectă și penetrantă, ascute spiritul critic al cititorilor. Mărturisesc că nu prea multe pagini ale publicisticii noastre actuale mi se par atît de atracțioase prin aerul lor inteligent-justițiar, prin neobosita lor vervă personalizată precum cele ale autoarei ieșene.
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
pentru partid. Să mai amintim cazul nefericit al lui G. Călinescu, dat afară din postul de profesor universitar la Facultatea de Litere, ca un element "nociv" (idealist, estetizant, formalist și chiar antisemit), după ce servise regimul "democrat popular" cu o bogată publicistică angajată, ce ni se pare astăzi aiuritoare? Comunismul îi privește cu superioritate și dispreț pe intelectuali, o spusese, știm, Paul Zarifopol. în compensație, societatea actuală ar trebui să dea Cezarului ce este al Cezarului, adică să-i acorde respectul valorii
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
poate spune așa ceva fără a face apel la vreun sofism? Mă tem că da. Atâta vreme cât o sintagmă care îi atribuie liderului comunist rolul de critic literar a putut fi lansată pe piața ideilor și a putut face o interesantă carieră publicistică, aproape orice asemenea etichetă de gen se justifică, mai devreme sau mai târziu. Exact cum își dorise el însuși cândva, Nicolae Ceaușescu are șansa de a deveni - peste noapte & pe sub mână - și critic, și istoric literar, și autor, și grafician
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
părerea gata formată. Caragiale este el însuși prin cîteva titluri. Între ele nu sînt Reminiscențe-le pe care Flacăra le publică în 1915, după ce apăruseră în Calendarul Dacia, mai vechi cu vreo două decenii. Notițe care dau de înțeles că publicistica e, la Caragiale, nu calvarul, ci atelierul. Foste personaje de comedie, niciodată ieșite cu totul din cărți, își simplifică trăsăturile, pe spațiu mic, îngăduindu-le să apară, din ele, personajelor de schiță. Un vodă nemulțumit, întocmai ca orice isprăvnicel, prefect
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
Weg, Viața studențească, Scânteia tineretului, Flacăra (fenomenul cenaclului cu vedetele sale), dar mai ales din almanahuri: volume de sute de pagini, cu puțin spațiu propagandistic și mult spațiu pentru divertisment, din care muzica își tăia partea leului. Acest segment al publicisticii de profil, care a marcat profund viața unei importante părți a tineretului acelor vremuri, are trăsături extrem de interesante - sociale, morale, politice, economice - și merită o tratare separată. Desigur, au fost tipărite și câteva volume cu caracter muzical, dar cu circulație
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (I) by Florin - Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83956_a_85281]
-
decriptarea jocului scenic al personajelor lui Beckett, cel din Sfârșit de partidă ? Nu alta e situația câtorva - deloc puține - dintre cărțile profesorului Paul Cornea. Observația nu e numai-decât nouă. Ea se regăsește, infiltrată difuz sau notată explicit, în toate verdictele publicistice care au încercat, timid, în timp, să depășească faza obligatorie a conspectului. Restrictivul dosar de presă care însoțește, de pe ultima copertă, această ediție secundă din Originile romantismului românesc e o dovadă de necontestat. Mircea Anghelescu, Nicolae Manolescu, H.-R. Pata-pievici
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
1990 nu a existat o publicație românească de profil, axată pe temele muzicii ”ușoare” - tradițională, pop, folk, disco, rock sau jazz. Existau informații în rubricile câtorva publicații (“Contemporanul”, “Scânteia tineretului”, “Femeia”, “Săptamâna”), dar mai ales în almanahuri. Acest segment al publicisticii de profil a marcat profund viața unei importante părți a tineretului acelor vremuri și are trăsături extrem de interesante - sociale, morale, politice, economice meritând o expunere mai mare. Ne vom opri asupra publicațiilor cu caracter muzical care se lansau după 1990
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (II) by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84149_a_85474]
-
A&A Records și Soft Records - Laureat ex aequo A & A Records și Soft Records pentru numeroasele și valoroasele CD-uri produse și în anul trecut, ca și în anii precedenți, favorizând astfel promovarea valorilor autohtone de jazz. Premiul pentru publicistica: nominalizări - Alex Vasiliu - R. OSCHANITZKY, Ț. Pârvulescu - GARÂNA JAZZ, J. Bota - BLUESUL ȘI JAZZUL ÎN BANAT, Titel Popovici - BLUES PENTRU IA, Mugurel Scutăreanu - pentru cronici și reportaje la Radio Cluj-Napoca și M. Tiberian-INSIDE AUT - Laureați Premiul pentru cronici și reportaje
Gala Premiilor de jazz pe 2012 by A. ?IPA () [Corola-journal/Journalistic/84246_a_85571]
-
o plângere la CNCD, în care acuză Universitatea de Vest din Timișoara de discriminare. După ce a descoperit că Germania are datorii de 19 miliarde de euro către România, Radu Golban a fost eliminat de la UVT, pe motiv că activitatea sa publicistică ar "deranja" cea mai puternică economie a Europei. În plângerea adresată lui Asztalos Csaba Ferenc - președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării -, economistul cere "să se constate ca fiind discriminatorie Decizia Consiliului Facultății de Științe Politice din data de 23.10
Datoria istorică a Germaniei către România, pe masa CNCD by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77630_a_78955]
-
pentru Combaterea Discriminării -, economistul cere "să se constate ca fiind discriminatorie Decizia Consiliului Facultății de Științe Politice din data de 23.10.2012", prin care a fost înștiințat "că nu va mai putea susține cursuri în cadrul Universității, întrucât activitatea sa publicistică ar aduce atingeri Germaniei". Radu Golban preda de peste 11 ani la UVT, unde a susținut cursurile la disciplina "Economie mondială, Politicile UE, Negocieri și conflicte", departamentul Relații internaționale și studii europene, linia de predare în limba germană, din cadrul Facultății de
Datoria istorică a Germaniei către România, pe masa CNCD by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77630_a_78955]
-
Minimalizările culturii americane n-ar fi posibile dacă momentul zero al trimiterii în deriziune a celor mai importante nume de creatori nu și-ar avea originea chiar pe sol american. Ura de sine a intelectualității academice, masochismul atâtora dintre vedetele publicisticii, complexele de vinovăție induse de-o violent orchestrată ideologie a corectitudinii politice i-au pus pe americani într-o permanentă postură defensivă. E o lecție - tristă - din care se pot trage învățăminte. Mai ales în această lume populată, parcă, tot
De ce li se refuză scriitorilor americani Nobelul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7987_a_9312]
-
în loc de Istanbul) sau semne de punctuație aberante (un capitol se încheie cu semnul două puncte (":"). Fără a ști cu precizie dacă o carte precum Despre regi, saltimbanci și maimuțe de Cornel Ungureanu poate fi definită ca jurnal, memorialistică, ficțiune, eseistică, publicistică (are, cu siguranță, ceva din toate) un lucru este cert. Mărturie a atașamentului unui foarte rafinat intelectual pentru arta filmului, ea se citește cu folos de toți cei dispuși să înțeleagă rolul imens jucat de cinematografie în imaginarul colectiv al
Visurile de celuloid by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7995_a_9320]
-
sau că Lefter, care discerne prozaizanții de conceptualizanți și de orgolioșii moraliști), acum se mulțumesc să reșapeze categorii datate. Dintr-o dată, începe să reintre în actualitate expresionismul, cu toate derivatele sale târzii. (Desigur, o referință nelipsita e Munch). Falsă resurecție. Publicistica descoperă gustul conservanților. Parcă dinadins, pentru a arunca și el o mână de vreascuri pe acest foc de paie, Aurel Pântea își publică, într-un format unitar, două din ultimele trei volume de poezie. Negru pe negru (1993) și Negru
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]