1,208 matches
-
de zile, cu săptămâni în care nu acostează la niciun țărm. Spațiul interior trebuia mărit, pentru locuire și depozitare, iar arborada și velatura au devenit mai complicate, mai flexibile și mai eficiente. Bordurile s-au înălțat, au apărut suprastructuri la pupa și prova, pentru cabine, s-a ivit bompresul (catargul orizontal de deasupra etravei), velele au fost puse pe vergi transversale, s-au prevăzut catargele cu gabii (așa-numitele cuiburi de cioară), pentru veghe și observație de la înălțime. Tipul corăbiilor de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
marele velier. Repartiția spațiilor și detaliile arhitecturale principale se vor transmite vaselor din epocile următoare, menținând paradigma de construcție până târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-au răspândit vasele cu aburi și motor. Cabinele ofițerilor erau la pupa, sub dunetă, spațiul mare din mijloc era destinat echipajului, iar sub el mai putea exista o punte, înainte de santină, folosită ca magazie. Unii bocaporți de acces dedesubtul punții erau, de fapt, mari grătare din lemn, rabatabile, care permiteau aerului și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de deasupra etravei, spălat natural de apa mării, sau, îndeosebi de către ofițeri, tradiționalele oale de noapte, golite periodic de steward. Bărcile și șalupele erau așezate la mijloc, direct pe punte, lansate la apă cu ajutorul unor palancuri rezistente. Ciocul etravei și pupa erau bogat decorate cu stucaturi și colorate viu, ca semn al statutului și puterii proprietarului. Cabinele de la pupa puteau avea balcoane și balustrade fin lucrate, iar sub bompres se plasa o sculptură ce reprezenta numele vasului. Galionul de luptă era
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de steward. Bărcile și șalupele erau așezate la mijloc, direct pe punte, lansate la apă cu ajutorul unor palancuri rezistente. Ciocul etravei și pupa erau bogat decorate cu stucaturi și colorate viu, ca semn al statutului și puterii proprietarului. Cabinele de la pupa puteau avea balcoane și balustrade fin lucrate, iar sub bompres se plasa o sculptură ce reprezenta numele vasului. Galionul de luptă era mai suplu (deși păstra curbura mare a santinei, pierdea din lățime și câștiga în lungime), folosea tunurile ca
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
vergii). Velatura era dispusă, în principal, pe trei etaje, pe primii doi arbori, trinchetul și catargul central : începând de sus - zburătorul, gabierul și vela mare. Doar artimonul, de obicei mai scund, avea doar gabierul și randa. Castelele de la prova și pupa și-au redus înălțimea sau au dispărut, de-a dreptul, lățimea corpului a mai pierdut în favoarea lungimii, partea din spate n-a mai fost așa de îngustată, lucruri care au conferit navelor o formă mai frumoasă și mai pronunțat hidrodinamică
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
navelor o formă mai frumoasă și mai pronunțat hidrodinamică. Pana cârmei, mișcată odinioară greoi, prin două pârghii plasate sub dunetă, a fost manevrată, începând cu secolul al XVIII-lea, prin timonă - o roată cu cavile, situată deasupra, pe punte, la pupa, care transmitea mișcarea rotită echei prin troțe și scripeți. Gabiile s-au făcut drept unghiulare, au apărut deasupra etravei ferestrele mari, de la sufrageria căpitanului, cu ancadramente și stucaturi pretențioase, precum și alte geamuri laterale, pentru lumină și mai mult confort (ele
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mari, de la sufrageria căpitanului, cu ancadramente și stucaturi pretențioase, precum și alte geamuri laterale, pentru lumină și mai mult confort (ele imitau marile ferestre din arhitectura; repere : cel puțin două catarge ; bompresul, cu propria-i vergă ; suprastructurile înalte la prova și pupa ; gabia rotundă, pe catarge ; vele mari, pătrate și triunghiulare ; cârma cu pană și eche interioară ; prezența ciocului alungit, deasupra etravei, și a balconului, la etambou - obligatorii la galioane. Galion spaniol (repere : prezența unor punți, sub cea principală ; tunurile scoase prin
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
catarge ; vele mari, pătrate și triunghiulare ; cârma cu pană și eche interioară ; prezența ciocului alungit, deasupra etravei, și a balconului, la etambou - obligatorii la galioane. Galion spaniol (repere : prezența unor punți, sub cea principală ; tunurile scoase prin saborduri ;duneta la pupa, înălțată în trepte, destinate cabinelor ofițerilor ; teuga înaltă, la prova, pentru echipaj și bucătărie ; patru catarge, fixate în tălpi, la bază, pe chilă, două cu vele pătrate, două cu latine ; balcon, sub dunetă, la pupa ; ciocul alungit) ; dreapta, Golden Hind
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
scoase prin saborduri ;duneta la pupa, înălțată în trepte, destinate cabinelor ofițerilor ; teuga înaltă, la prova, pentru echipaj și bucătărie ; patru catarge, fixate în tălpi, la bază, pe chilă, două cu vele pătrate, două cu latine ; balcon, sub dunetă, la pupa ; ciocul alungit) ; dreapta, Golden Hind a lui Francis Drake, la scară reală (commons.wikimedia.org) saloanelor de pe uscat). Bărcile, uneori suspendate de gruie în afara punții, lateral sau la pupa, au lăsat mai mult loc de mișcare, pentru echipaj. Modernizarea aparatelor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
două cu vele pătrate, două cu latine ; balcon, sub dunetă, la pupa ; ciocul alungit) ; dreapta, Golden Hind a lui Francis Drake, la scară reală (commons.wikimedia.org) saloanelor de pe uscat). Bărcile, uneori suspendate de gruie în afara punții, lateral sau la pupa, au lăsat mai mult loc de mișcare, pentru echipaj. Modernizarea aparatelor de navigație și desenarea hărților detaliate, pe măsura noilor descoperiri geografice, au repere : dispariția suprastructurilor înalte ; vela randă trapezoidală, pe artimon, cu vergile ghiu și pic ; prezența focurilor, pe
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
velastraiurilor, între catarge ;gabiile pătrate. Vas britanic din secolul al XVII-lea (Charles Galley, cu 32 de tunuri, construit în 1676, pentru luptele cu pirații din Mediterana), fragment dintr-un tablou al lui Willem van de Velde cel Tânăr (repere : pupa decorată cu stucaturi bogate, în jurul ferestrelor de la cabinele ofițerilor ; tunurile scoase prin saborduri cu trape ; coborârea suprastructurilor, la teugă și dunetă ; forma elegantă, suplă ; gabiile rotunde ; vela latină pe artimon ; arboret cu pânză, pe vârful bompresului ; ciocul din etravă micșorat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
acestea rămân multă vreme ca propulsoare suplimentare, cu ajutorul vântului. În construc ția corpului navelor începe să se folosească fierul ; cabinele devin niște blocuri compacte, paralelipipedice, montate pe punte, din care se ivește, adesea, câte un coș de evacuare a fumului ; pupa se rotunjește, pierde stucaturile frumoase și ferestrele pătrate, încadrate în rame rafinat lucrate ; geamurile sunt puține, de formă rotundă (hublou), dispuse de-a lungul carenei ; prova pierde ciocul ; pana cârmei face loc elicei ; velele capătă o suprafață mai mică și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
acestea rămân multă vreme ca propulsoare suplimentare, cu ajutorul vântului. În construc ția corpului navelor începe să se folosească fierul ; cabinele devin niște blocuri compacte, paralelipipedice, montate pe punte, din care se ivește, adesea, câte un coș de evacuare a fumului ; pupa se rotunjește, pierde stucaturile frumoase și ferestrele pătrate, încadrate în rame rafinat lucrate ; geamurile sunt puține, de formă rotundă (hublou), dispuse de-a lungul carenei ; prova pierde ciocul ; pana cârmei face loc elicei ; velele capătă o suprafață mai mică și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
experiență și abilități, rangurile erau respectate și între pirați, căci și între ei găsim comandant, secund, șef de echipaj, tunar, tâmplar, bucătar sau mus. În funcție de acestea se desfășura bună parte din viața la bord. Cabina largă, mobilată și luminată, de la pupa, era a căpitanului, ea servea ca salon de reuniune a ofițerilor, cameră a hărților, a instrumentelor de navigație și a obiectelor de valoare. Secundul și alți ofițeri puteau avea cușete separate, minuscule, cu mobilier rudimentar, dacă dimensiunea navei le permitea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
hamacele, tunul scos prin sabord, felinarele, grinzile carenei) ; ciocul de deasupra etravei, la prova (se zăresc grătarul de protecție, bompresul, cavilele pentru agățat parâme, toboganul de lemn folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la pupa, servind drept careu al ofițerilor (masă comună, cufere, dulapuri, ferestrele pupei, parâmele cârmei, pe tavan) ; dunetă, pupa (se zăresc tambuchiurile de acces dedesubt, cu grătare, timona, ghiul randei, câteva parâme, un felinar) (commons.wikimedia.org). în rândul tâlharilor de mare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
etravei, la prova (se zăresc grătarul de protecție, bompresul, cavilele pentru agățat parâme, toboganul de lemn folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la pupa, servind drept careu al ofițerilor (masă comună, cufere, dulapuri, ferestrele pupei, parâmele cârmei, pe tavan) ; dunetă, pupa (se zăresc tambuchiurile de acces dedesubt, cu grătare, timona, ghiul randei, câteva parâme, un felinar) (commons.wikimedia.org). în rândul tâlharilor de mare, dispuși, adesea, să-și riște libertatea sau viața pentru mărunțișuri accesibile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de protecție, bompresul, cavilele pentru agățat parâme, toboganul de lemn folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la pupa, servind drept careu al ofițerilor (masă comună, cufere, dulapuri, ferestrele pupei, parâmele cârmei, pe tavan) ; dunetă, pupa (se zăresc tambuchiurile de acces dedesubt, cu grătare, timona, ghiul randei, câteva parâme, un felinar) (commons.wikimedia.org). în rândul tâlharilor de mare, dispuși, adesea, să-și riște libertatea sau viața pentru mărunțișuri accesibile și sigure, iar nu pentru valori
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
sau pedepsiți de proprii tovarăși. Nu erau puține ocaziile de-a muri absurd și fără posteritate, sub pedepsele unor căpitani alcoolici, dornici de spectacole macabre obținute prin pedepse ca biciurea până la leșin, spânzurarea de vergă, tragerea pe sub chilă, remorcarea la pupa, părăsirea pe o insulă, cu ceva provizii și un pistol. Multe dintre acestea nici măcar nu erau specifice piraților, ci se găseau în toată marina, fie ea comercială sau militară. Așadar, mulți dintre pirați au murit anonimi, în paturile lor, cum
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
undeva, aproape, țăcănitul pașilor și al bastonului personajului, mârâitul rău prevestitor al lui Bill. La fel de bine realizate sunt tabloul portului Bristol și al marinarilor în mișcare, înaintea plecării în călătorie ; stampa marină văzută pe geamurile deschise ale cabinei mari de la pupa Hispaniolei (luna sclipind în apă, dâra de spumă lăsată de vas) ; cadrul cu cei doi pirați morți și ajunși pe fundul apei, lângă corabia preluată de tânărul erou, în largul insulei. Fără îndoială, cel mai remarcabil caracter e cel întruchipat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
un schooner modificat în goeletă, o corabie cu două catarge, vele pătrate (transversale pe trinchet), aurice (trapezoidale -o randă, pe artimon) și latine (focurile și velastraiurile). Arhitectura ei implică, după descrierea naratorului, dunetă joasă, obținută prin înălțarea cabinelor originale de la pupa, pentru ofițeri, doctor și proprietar, și teugă, un loc mai larg pentru echipajul obișnuit. Insula unde Flint și-a îngropat comoara e menționată în roman cu numele Insula Scheletului, neidentificabilă în realitate, dar, conform direcției urmată de Hispaniola (S-S
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Mării Negre, e un capitol interesant îndeosebi prin puterea de schimbare pe care o aduc micile detalii : tipuri de pânză, de carenă, de capacitate. Până la perioada stăpânirii otomane, cel mai des întâlnit vas pe Marea Neagră a fost luntrea de comerț, cu pupa ridicată paralelipipedică sau arcuită și prova joasă, adesea ornamentată, cu o singură velă pătrată pe singurul catarg, cu o carenă largă și încăpătoare, cu pescaj mic, după model greco-roman sau baltic-mediteranean6. În reprezentările de la Nesebar (Bulgaria) și Bălinești (România, lângă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pătrată pe singurul catarg, cu o carenă largă și încăpătoare, cu pescaj mic, după model greco-roman sau baltic-mediteranean6. În reprezentările de la Nesebar (Bulgaria) și Bălinești (România, lângă Siret) apar caravele și carace, care aveau aceeași carenă rotundă, largă, suprastructuri la pupa și prova (teuga), gabie ca un coș în vârful arborelui mare, dar foloseau cel puțin două catarge și vela latină pe artimon, preluată de la mai vechii bizantini și de la felucile arabe. Caravelele și caracele au oferit, în secolul al XVI
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
galioane moschicești și șeici apar, de pildă, la Ion Neculce și Radu Greceanu 8). Ceea ce știm astăzi reprezintă reconstituiri moderne, după mărturii și desene precare, transpuse de pe fresce mănăstirești și din informațiile lui Asachi și Ciuchi. Prova înaltă și arcuită ; pupa dreaptă, terminată cu două excrescențe asemănătoare unor coarne ; puntea liniară, fără nicio suprastructură, dar cu bocaporți, pentru acces dedesubt, în magazie ; un catarg cu o velă mare, pătrată, învergată, pentru vânt din spate, și una triunghiulară, cu propria vergă mobilă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
domnitorului la Galați, Brăila sau Giurgiu. Caicele militare (așa-numitele caice brâncovenești) erau nepuntate, aveau 30-40 m lungime, carenă joasă, velatură simplă triunghiulară, pe un catarg scund, 14 perechi de rame, un tun și echipaj de 31 de oameni. La pupa exista o tendă, acoperită, pentru ofițeri, iar de-a lungul copastiei era prevăzută o perdea care să-i ferească pe vâslași de ochitori sau de priveliști nedorite ale ina micului. Un astfel de vas se putea împotrivi cu succes micilor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Mircea I, la Muzeul Marinei din Constanța (arhivă personală) ; la prima navă se poate observa linia specifică unei corăbii de început de secol al XIX-lea : formă suplă, velatură pătrată și triunghiulară, subarbă, la bompres, barcă susținută de gruie, în afara pupei, fără suprastructuri ; la a doua navă, arhitectura e tipică finalului de secol al XIX-lea, cu opera vie e acoperită cu plăci din metal, împotriva coroziunii apei, cu elicea motorului lângă echea cârmei, cu hublouri mici, pe carenă ; singura suprastructură
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]