KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...53 >

1,318 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

inaugureaz? � �n apartamentul s?u � �n aprilie 1826, �n fă?a c�torva auditori, printre care fizicianul Carnot, lingvistul Humboldt, viitorul bancher de Eichthal, matematicianul Poinsot. Dup? trei ?edin?e, �nv???m�ntul a fost �ntrerupt ca urmare a surmen?rîi profesorului care a stat internat �ntr-o cas? de s?n?țațe timp de c�teva luni. �n ianuarie 1829, Comte �?i reia conferin?ele (care vor fi 72 �n total, ultimele zece trat�nd �fizică social?�) a c?ror divulgare

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
starea pozitiv?, spiritul uman recunosc�nd imposibilitatea ob?inerii no?iunilor absolute, renun?? s? mai caute originea ?i destina?ia universului ?i s? afle cauzele intime ale fenomenelor, pentru a se dedica descoperirii, prin folosirea bine combinat? a ra?ion?rîi ?i observa?iei, a legilor lor efective, adic? a rela?iilor invariabile de succesiune ?i de similitudine.( (Cours de philosophie positive (1842), Ed. Schleicher, Paris, 1908, tomul 1, p. 3(. Dup? Comte, savantul nu are de cucerit noi teritorii, ci

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
celelalte fenomene naturale � cer observa?ie, experimentare ?i, cu prioritate, un demers de tip cauzal. Lecturile sale, numeroase ?i variate, �l �ndeamn?, �ntre altele, s? cunune �nv???mintele din Smith (marele economist clasic) cu cele din Lamarck (naturalistul, teoreticianul transform?rîi speciilor ?i al eredit??îi caracteristicilor dob�ndite) ?i s? formuleze o doctrin? evolu?ionist? care trece drept una dintre cele mai coerențe pe care ?tiin?a social? le-a furnizat vreodat? (?i care a fost adesea copiat?). De la Lamarck

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
existen?? ?i �n selec?ia natural? care duc la supunerea ?i c�teodat? la eliminarea celor mai pu?în eficien?i de c?tre cei mai ap?i. Aceast? evolu?ie fiind ireductibil?, ar fi inutil s? vrem �mpiedicarea edific?rîi societ??îi moderne pe care Spencer o vede egalitar? ?i pa?nic?, fondat? nu pe reglarea de c?tre stat, ci pe �nflorirea membrilor s?i cei mai dota?i ?i pe liberul joc al rela?iilor interindividuale. Mai mult

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
introduc? �n studiul ?tiin?elor morale metodă ?tiin?elor fizice ?i naturale. Dintr-un anume punct de vedere, ace?ți oameni ap?reau drept continuatorii aritmeticii politice engleze care �ncerca s? arate, �n secolul al XVII-lea, c? (problemele guvern?rîi pot fi tratate dup? legile obi?nuite ale aritmeticii( (William Petty, 1690). Grijulie s? regleze mai �nt�i problemele demografice, aceast? aritmetic? se deschide rapid ?i c?tre alte subiecte, precum studiul cre?terii economice, al bog??iei statului � prin

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
culese, el �mparte populă?ia dup? sex, v�rst?, situa?ie profesional?, natura ?i locul delictului. Public? rezultatele sub forma Observa?iilor asupra moralit??îi �n Fran?a (1786) ?i formuleaz? concluzia c? expansiunea urban? este cauza principal? a prolifer?rîi actelor criminale, odat? cu �nceputurile industrializ?rîi ?i cu cortegiul s?u de nenorociri sociale, precum exodul rural, lenea, spargerea celulei familiale sau disolu?ia moravurilor; cel pu?în sub acest unghi erau �nf??i?ațe atunci schimb?rile sociale

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
v�rst?, situa?ie profesional?, natura ?i locul delictului. Public? rezultatele sub forma Observa?iilor asupra moralit??îi �n Fran?a (1786) ?i formuleaz? concluzia c? expansiunea urban? este cauza principal? a prolifer?rîi actelor criminale, odat? cu �nceputurile industrializ?rîi ?i cu cortegiul s?u de nenorociri sociale, precum exodul rural, lenea, spargerea celulei familiale sau disolu?ia moravurilor; cel pu?în sub acest unghi erau �nf??i?ațe atunci schimb?rile sociale, ceea ce f?cea s? creasc? nel?muririle

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
unor teme privitoare la populă?ie ?i s?n?țațe, s?racii f?c�nd obiectul unei aten?îi speciale. De la simplă observa?ie se trecea la voin?a de a interveni asupra faptelor �nse?i, cu speran?a amelior?rîi condi?iei sociale a celor mai defavoriza?i ?i, f?r? �ndoial?, pentru a-i ?ine mai bine sub control. �n acest scop este lansat?, �n 1857, o asocia?ie (The Național Association for the Promotion of Social Science) care

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
dintre cercet?tori s�nt pe c�ț de intense, pe at�ț de numeroase. �n s�nul acestei comunit??i v?d lumina zilei �ns? trei sensibilit??i. Mai �nt�i politehni?ții, care se dedic? �n special vulgariz?rîi aritmeticii politice, problemelor economice ?i cu prioritate a celor ap?rute odat? cu industrializarea. Al?turi de ei, medicii ?i igieni?ții se plaseaz? pe terenul utilit??îi imediate atunci c�nd se arăt? preocupă?i de demografie ?i de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ie (termen utilizat �n epoc?) pe care voiau s?-l extind? la faptele din societate. Pe de alt? parte, �n cel?lalt model de referin??, al matematicilor ?i fizicii, asupra c?ruia se apleac? ?i Cournot �n economie, grija formaliz?rîi este mai net?: de a stabili ?i de a interpreta medii statistice, de a reflecta asupra semnifică?iei leg?turilor de succesiune �ntre fenomene, asupra rela?iilor cauzale care �ncep s? fie distinse de simplele covaria?îi. Altfel spus, dincolo de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
acestor critici apar �ns? mai multe �ntreb?ri c?rora, nici o șut? cincizeci de ani mai ț�rziu, nu li se afl? r?spuns. Studiul societ??ilor umane cere cu necesitate analiza patologiei lor? Ce loc trebuie f?cut cuantific?rîi ?i logicii matematice �n ?tiin?ele umane? Faptele sociale vorbesc de la sine, sau trebuie luminate de teoriile care le �nglobeaz?? �n orice caz, un num?r de autori refuz? s? considere ?tiin?a social? n?sc�nd? că pe o

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
caracteristic? major? a societ??ilor europene sau, ?i mai pu?în, ca finalitatea pozitiv? a destinului lor istoric. Ea se �nscrie, dimpotriv?, �ntr-un proces de civilizare mai amplu c?ruia trebuie s? i se afle geneză ?i legile func?ion?rîi. Societatea contemporan? nu mai este v?zut? că rupt? de un trecut regretat (de c?tre tradi?ionali?ți) sau recuzat (de saint-simonieni); schimb?rile s�nt relativizate, fiindc? s�nt considerate �n dimensiunea lor istoric? lung?. �ntreb?rile cele

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Marx filosof, economist, om politic ?i sindicalist. Că sociolog, originalitatea să rezid? mai �nt�i �n faptul c? reu?e?te s? fac? din lupta claselor, pe care el o teoretizeaz? mai bine dec�ț contemporanii s?i, motorul schimb?rîi istorice. El declar? �n Manifestul comunist (1848), scris �n colaborare cu Friedrich Engels, c? �istoria oric?rei societ??i p�n? �n zilele noastre este istoria luptei claselor�. Ele rezult? dintr-un mecanism foarte general al diviziunii muncii, care s-

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
anumite limite pe care le impune starea �for?elor productive�, care ?ine de nivelul resurselor naturale ?i al tehnicilor, ca ?i de diviziunea muncii atins? de c?tre o societate dat?. S? re?inem c? Marx, reflect�nd asupra dezvolt?rîi progresive a for?elor productive ?i leg�nd aceast? dezvoltare de structură diviziunii muncii, de proprietate, de clase, sf�r?e?te prin a insista asupra succesiunii istorice a modurilor de produc?ie (principale fiind modurile de produc?ie patriarhal

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
te pentru a interzice muncitorilor orice manifestare public? a insatisfac?iei lor. Dar se bucur? de putere deoarece muncitorii, diviza?i ?i neorganiza?i, n-au sesizat �nc? adev?ratele cauze ale aservirii lor, cu toate c? erau victimele exploat?rîi. A fortiori, ei nu erau �nc? �n m?sur? s?-i combat?. �n consecin??, pentru că membrii unui grup muncitoresc s? constituie o adev?raț? clas? social?, trebuia nu numai că ei s? se confrunte cu aceea?i situa?ie economic

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
un substitut al sociologiei pe care pretindea c? o �nglobeaz? dac? nu c? o �nlocuie?te cu succes. Astfel r?m�ne de discutat denumirea de �sociologie marxist?� deoarece marxismul viza s? fie el singur sociologie. La cap?tul lectur?rîi acestei panorame merit? s? fie tras? o prim? concluzie. �nainte că sociologia � că disciplin? academic? recunoscut? � s? se impun? la sf�r?ițul secolului al�XIX-lea, curentele care i-au dat na?tere ap?reau foarte diverse prin inspiră

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Luis Bonaparte (1852); Capitalul (1867-1894). Cu Engels F.: Manifestul comunist (1848). NECKER Jacques (1732-1804): Despre legisla?ie ?i comer?ul cu semin?e (1775) PROUDHON Pierre Joseph (1809-1865): Filosofia mizeriei (1846) Quetelet Adolphe (1796-1874): Fizică social? sau Eseu asupra dezvolt?rîi facult??ilor omului (1838) SAINT-SIMON Claude H. (1760-1825): Scrisoarea unui locuitor al Genevei c?tre contemporanii s?i (1803); Industria (1826-1818): Despre sistemul industrial (1820-1822); Catehismul industria?ilor (1823-1824); Noul cre?tinism( 1825) SPENCER Herbert (1820-1903): Statistică social? (1852); Studii

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Omul �mpotriva statului (1854) STĂ�L Germaine, baroana (1766-1817); Consideră?îi asupra principalelor evenimente ale Revolu?iei franceze (1818) TOCQUEVILLE Alexis de (1805-1859): Despre democra?ia din America (1835-1840): Vechiul Regim ?i Revolu?ia (1856) VILLERM� Louis (1782-1863): Tabloul st?rîi fizice ?i morale a lucr?torilor din manufacturile de bumbac, l�n? ?i m?tase (1840). ÎI. Sociologie sau ?tiin??(e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) La sf�r?ițul anului 1850, Comte apoi Tocqueville

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de reforme �ntreprinse de c?tre statul republican ?i c?rora nu le afl?m echivalent nic?ieri. Superioritatea� Fran?ei �n acei ani are a?adar un caracter paradoxal, fiindc? dinamismul g�ndirii franceze nu datoreaz? nimic institu?ionaliz?rîi sociologiei, care este foarte deficient?. Universitatea ?i veleit??ile reformatoare ale statului imperial Universitatea napoleonian? � cu facult??ile ?i ?colile sale � n-a fost abolit? sub Restaura?ie ?i ea a r?mas organizat?, la mijlocul secolului al XIX-lea, dup

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
O idee nou? pe care Fran?a nu pare prea bine plasat? pentru a o promova, fiindc? ea dispune de un sistem de formare care ?i-a pierdut str?lucirea dup? ce ?i-a consacrat for?ele, restr�nse, acord?rîi gradelor (precum bacalaureatul). Universitatea a devenit o institu?ie f?r? o func?ie adev?raț?, oferind, �n cel mai bun caz, o cultur? perimat?. Or, �n fă?a unei concuren?e internă?ionale tot mai vii �n domeniul intelectual

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
dat? ?colii. S? ad?ug?m c? al?turi de cele trei sec?iuni consacrate ?tiin?elor exacte, a fost f?cut loc ?i istoriei ?i filosofiei (sec?iunea a 4-a). Duruy a �nf??i?at ?i ideea cre?rîi unui departament pentru ?tiin?ele economice ?i administrative, dar datorit? anumitor �mprejur?ri, acesta a v?zut lumina zilei 80 de ani mai ț�rziu. Demisia ministrului �n 1869, apoi pr?bu?irea Imperiului la Sedan au dus la �nmorm

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
fiindc? erau rupte de adev?rata realitate a societ??îi franceze. Rezultatul a fost c? ?ara a r?mas �n urm? fă?? de principalii rivali europeni, poate mai pu?în pe plan industrial, c�ț mai ales �n planul form?rîi elitelor. Pentru a �ndrepta situa?ia, deciden?îi trebuiau s? se adreseze for?elor vii, �claselor �n ascensiune�, de care vorbea Gambetta, oferindu-le un �nv???m�nt de �nalt nivel, deschis fă?? de necesit??ile timpului, bazat pe ?tiin

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
s? generalizeze ?i s? codifice �metodă observa?iei� �n jurul a trei mijloace principale de investiga?ie pe care le define?te astfel: �Primul const? �n a observa faptele, al doilea � �n a �ntreba muncitorul despre lucrurile care scap? observ?rîi directe, al treilea � �n a culege informa?îi de la persoanele din localitate care �i cunosc de mult timp familia, sau de la cele care �i influen?eaz? existen?a prin rela?îi patronale�. [Introductions sur la m�thode d'observation, 1862

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
intitulat? Leș ouvriers des deux mondes. Talentele organizatorice ale lui Le Play, care au avut ocazia s? se exprime la Expozi?ia universal? de la Paris �n 1867, au aflat prilejul de a servi din nou. Dup? Sedan, �n momentul lichid?rîi Comunei, el a redactat un manifest intitulat Pacea social? dup? dezastru (iunie 1871) �n care nu-?i exprim? doar groază pentru ce se �nt�mplase, ci proiecteaz? un ansamblu de reforme care urmau s? se bazeze pe re?eaua societ

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
diferitelor contexte. Le Play nu seam?n? deloc cu un cercet?tor �n accep?ia modern? a termenului. La el, cunoa?terea era pus? deschis �n slujba unui proiect ideologic: ��n mijlocul confuziei ideilor, a antagonismului claselor ?i a diviz?rîi p?r?ilor, nimic nu este mai urgent dec�ț �ntemeierea adev?rurilor esen?iale, sau refuzul erorilor funeste, pe o metod? la fel de fecund? prin rigoarea să că ?i procedeele cele mai exacte ale ?tiin?elor noastre.� [Annuaire de l

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]