2,475 matches
-
mințile, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... Câteva surse și referințe bibliografice: 1. Petre, Néctaire (Nicolae) Hiéromoine - Le sacrement de la pénitence - l’histoire du rite en Roumanie et sa théologie dans l’Eglise Orthodoxe (trad. „Taina Spovedaniei - istoria rânduielii în România și teologia sa în Biserica Ortodoxă”), teză de doctorat, Institutul de Teologie Saint-Serge, Paris (2012). 2. Ozoline, Nikolai, Tradiție și creativitate în arta creștină. Spovedania - o taină în criză, Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2009. 3. Nicodim Aghioritul et Neofit
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
lor, metafore ale periodizării, care periodizare înseamnă regulă, lege, și, de aici, da, și claritate (deci, nu numai lumină fizică, ci și iluminare, și limpezime). Și iată-ne în „eclatantul” (la orice oră) mileniu al scoaterii din uz a cuviincioaselor rânduieli, în mileniul declarării drept norme a perversiunilor (contorsiuni ale normalului), a faptelor contra naturii (contra naturii umane, evident). Ziua aceasta a legii a degenerat și în fuga de răspundere. Nu vezi, nu simți, nu (vrei să) știi - într-o atitudine
MI – KA – EL (CINE E CA DUMNEZEU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340427_a_341756]
-
viață. Și este o perioada optimă când trebuie tăiați. Dacă îi lași, după aceea nu-i mai poți folosi la nimic. Nici dacă-i tăi prea devreme nu-i bine. Dar, din păcate, s-a tăiat prost și fără nicio rânduială și s-a tăiat în principal de la marginea drumului, de unde s-a putut mai ușor. Nu s-au mai făcut drumuri... Acuma s-a mai rezolvat, s-au mai închis gaterele. Reporter: Nu mai sunt gatere? Augustin Zegrean: Foarte puține
Judecătorul CCR, Augustin Zegrean, despre abuzul în serviciu, la News.ro () [Corola-blog/BlogPost/338672_a_340001]
-
dacă pricepi... Îți recomandăm Povestea că viața. De căte feluri sunt vorbele Au trecut 15 ani până să pricep. 15 ani de îndoieli, de experimente, de eșecuri, de împliniri, de gândiri și de răzgândiri. Sărbătorile bătrânilor, „Adietul”, erau așezate pe Rânduiala Cosmică. De Sâmții pe vechi (22 martie pe calendarul actual), imediat după echinocțiul de primăvară, începea Anul. Noaptea (iarnă), întruchipata de Dochia, îngheța, înșelată de zi (vară). Acum, la Sâmți, începeau să fete oile (după ce berbecii fuseseră introduși în turmă
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
pre(ten)țios am ales! Aș fi putut spune de durată, persistența, sau, și mai simplu, încrederea. Când spun „servire”, nu mă refer doar la relațiile comerciale, ci și la cele sociale, de bună-vecinătate, de conduită (inclusiv în trafic), de rânduială temeinică, de sprijin pentru semeni. Pe scurt, mă refer la a fi cumsecade, în sensul de a acționa „potrivit”. Dar știți ceva? Nu e o conspirație! E o complicitate. Ne complacem într-o piață a prețurilor mici, a lucrurilor, serviciilor
„Customer experience” în România: Am cerut pește la un restaurant pescăresc, chelnerul mi-a propus rață pe varză, iar sub varză ce credeți că am găsit? () [Corola-blog/BlogPost/338467_a_339796]
-
și m-am născut dintr-un neam de campioni. Cel puțin așa i-am simțit mereu pe ai mei, de generații și generații. Oameni simpli, care au luptat la poalele Munților Făgărașului pentru credința lor, pentru demnitate, pentru rostul și rânduiala firească a lumii pe care au moștenit-o și pe care au încercat să o lase copiilor lor mai bună și mai frumoasă. Am trăit cei mai importanți ani acasă, în satul Mândra, într-o familie de români care au
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport () [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
făceau firesc, natural. Noi recreăm acel mod de educație, devenit alternativ acum. Îi învățăm pe copii să mixeze jocul, cu meșteșugul, cu poveștile și cu un soi de antreprenoriat, cu responsabilitatea și respectul față de lucrul bine făcut, cu rost și rânduială. Le creăm cadrul potrivit în care să înțeleagă ce înseamnă autentic, românesc, ce înseamnă un meșteșug-indiferent că e cusut, țesut, tâmplărit, pictat, jucat sau povestit (pentru că e o artă să știi să povestești) Și apoi îi lăsăm să facă ce
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport () [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
din care fac parte. De ce nu am face lucrurile așa, spre bine, de ce nu am construi în loc să dărâmăm? N-am un răspuns concret la această întrebare. Știu doar că totul trebuie ras din temelie și reconstruit pas cu pas, păstrând rânduiala veche, specifică locului și neamului acesta și adaptând la contemporan. 7. Cum ne aduce cultura împreună, ca ființe umane, din punctul tău de vedere? Oamenii sunt făcuți să trăiască armonios, împreună, să se susțină, să crească, să creeze comunități. Cultura
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport () [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
situații, stări de fapt, o poveste care face, din haos, cosmos. Adică ordonează, reglementează. Parafrazând o lege din sociologie: dacă definești o situație ca fiind reală, ea devine reală prin consecințele ei. Mitologia românească a genezei lumii, implicând cosmogonia și rânduiala făcută apoi de Dumnezeu și Sf. Petru, e fascinantă și nu e de mirare că a fost aruncată la coșul de gunoi al religiei. Pentru că ea instituie modelul exemplar al unui Dumnezeu cu față umană. Să explic: Dumnezeu nu a
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
se poate mai bine, mai bun, mai altfel, ciobănașul reprezenta o amenințare la... stabilitate. Așa stând lucrurile, ”conștiința” îl sfătuiește pe ciobănaș să se ”răscoale”. În lumea ciobanilor, răscol înseamnă separare, ieșire din stână, din tovărășie, adică ruperea unei anumite rânduieli.) De data asta, pentru a se salva. Nu aflăm din baladă dacă o face sau nu, dacă scapă ori ba. Știm însă, din istorie, că rareori eșuează comploturile împotriva celor Aleși. Trăind într-o altă dimensiune, Aleșii au un nivel
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
Veșnicie!” - glosează și încheie apoteotic clopotarul cel mic, nu înainte de a-mi spune că “ar trebui să se tragă clopotul și în ziua lui Mihai Eminescu, de pildă, însă acest demers ține de Cultură, nu de cultul bisericesc, care are rânduielile lui!”. “Veșnicia este mâna lui Dumnezeu!” Caut un clopotar mai în vârstă, mai cu experiență, mai des trecut printre sunete de bronz și sunete de lemn. Îl aflu în continuă mișcare, trebăluind prin biserică și prin curtea bisericii, prin casa
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
respectuos și cumsecade, domnul Valentin Manoliu (isonarul/dascălul acestei biserici) îmi impune o stare de meditație echivalentă cu misterul. Zice că nu știe prea multe (așa zicea și Socrate, nu?), însă mă interesează spunându-mi că “folosirea/bătaia clopotului în rânduiala liturgică nu reprezintă altceva decât chemare și comunicare întru slava Divină! iar toaca este folosită în același sens, dar numai pentru anunțarea slujbelor religioase de rând!”...Scurt și cuprinzător, corect și limpede...un fel de nec plus ultra, cum ar
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
drumului, lipsa potecii către biserică, deja a început să nu mai fie cea adevărată, copiii nu mai sunt duși să se îngrijească, horele satului nu mai există, costumele populare nu mai sunt... Nu sunt absurd, nu-mi doresc să păstrăm rânduiala satului de odinioară, nu! Eu fac parte din categoria acelor indivizi care, umblând prin toată România, mi-ar face o mare plăcere, de pildă, să mă duc într-un sat, să bat într-o poartă, să mă recunoască țăranul respectiv
„Un popor căruia îi iei educaţia, îi iei sănătatea, îi iei încrederea în istoria lui e mai uşor manevrabil” () [Corola-blog/BlogPost/339983_a_341312]
-
patriei din fiecare localitate. Și, vai lor și vai nouă, tare repede s-a mai prins “planta” asta păguboasă numită lene! Cu sănătatea șubredă, părinții mei și ai unor dumneavoastră nu prea “credeau să-nvețe a muri vrodată” într-o rânduială a căpătuielii, a raptului și a indiferenței. Nu credeau... însă au continuat să îndrepte, să netezească obrazul țărânii... până la ultima lor suflare dumnezeiască. Timp și vreme în care proaspeții “capitaliști” s-au pus pe “tunuri” și pe crimă organizată, mai
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
de pilot și am avut astfel mai mult timp pentru a mă dedica teologiei. Teologia este un univers fascinant cu descoperiri și trăiri cu totul deosebite. Mi-am dat seama că răspunsul la numeroasele întrebări legate de credința noastră și rânduielile bisericii nu le puteam primi decât prin studiu și așa am ajuns să urmez cursurile Facultății de Teologie din București. Am făcut facultatea aceasta cu mare bucurie și plăcere. Nu m-a forțat nimic și nimeni (nu m-au trimis
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
Preoția și suferința umană „Tu ești preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec...„ (Evrei 5,6) Poate că te-ai întrebat, tânărul meu prieten, de ce tocmai eu m-am adresat ție și în numele cui îți vorbesc. Ce drept am la acest cuvânt care te tulbură și te obligă la întrebări neliniștitoare
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
acestea răzbat cu putere din viața câmpiei și pătrund înăuntrul omului, subjugându-l.” Dacă în primul volum „viața se scurge aici fără conflicte mari”, în volumul al doilea satul parcurge „marile zguduiri” de după război. Noul regim răvășește satul, răstoarnă vechile rânduieli, scoate în față pe sărăcanii satului, un Isosică, Tăbârgel, Plotoagă, Zdroncan, Bilă, Mantaroșie etc. De ce romanul s-a numit „Moromeții”? Mergând pe firul documentelor am găsit în „Însemnarea celor care se cunună” din anul 1834 că „s-au logodit și
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Și din trup sufletu-I scoase, Mare numai cât un deget, Iară sufletul i-l leagă Strâns și strașnic cu frânghia. Savitri merge pe urmele lui Yama, cuvântându-i despre valori morale ce gravitează în jurul a doi termeni cheie: “Legea/Rânduiala/Dreptatea” (dharma) și oamenii “buni/drepți” (șanț), exponenții și promotorii acesteia. Dharma este un concept fundamental în tradiția Indiană; el desemnează Ordinea universală, principiul care susține și reglementează totul, în plan religios, etic și socio-politic, la nivel general și, decurgând
Mirela Teodorescu: SAVITRI – Povestire din Mahabharata. Recenzie () [Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855]
-
țăranul român ne apare de o complexitate copleșitoare. Țăranul vechi, cel pe care l-am cunoscut în copilărie, este pentru omul de astăzi greu de definit, așa cum greu de înțeles sunt noțiunile de om cumsecade, noblețe, cinste, curaj, grijă, ascultare, rânduială, cuvânt dat. Sunt cuvinte pentru care merită să te bați. Gustul pentru trecător, pentru lucrul care nu durează... În același timp tot ce făceau era definitivul însuși. Civilizația țărănească nu cunoaște lupta pentru autodepășire. Este o calmă și bună exprimare
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
sau iau cam prea ușor ceea ce simțiți în acele momente? Doamna Silvia Urlih: - Nimic nu mă mai supără în viața asta, nici măcar răutățile celor din jur. Iau evenimentele exact așa cum vin ele. Nimic nu mi se mai pare coincidență, ci rânduială! Cred în reîntrupare, cred în viața veșnică, cred în iubire. Cred în evoluție spirituală, cred că doar suferind te înalți spiritual. Cred cu tărie în divinitate. Vezi că nu spun neapărat Dumnezeu... ci, DIVINITATE, pentru că unii îi spun Budha, alții
INVERVIU CU DOAMNA CE ÎŞI SFIDEAZĂ VÂRSTA, DOAMNA SILVIA URLIH de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341020_a_342349]
-
la Piatra Cetii, cabana și Cheile Întregalde, unde se mai întâlnește floarea de colț, Cabana Sloboda, la Ponorul de la Vânătare și la Peștera Huda lui Papară. În sfânta mănăstire Rîmeț se roagă și ostenesc măicuțe și surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească și muncesc la țesutul de covoare oltenești și persane, la tricotaj, broderie, în atelierul de pictură - icoane pe lemn și atelierul de croitorie pentru personalul mănăstiresc. Aici, în această vatră de credință ortodoxă și spiritualitate românească, privim cu venerație
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
unde măicuțele se străduiesc să sădească în mintea și inima acestor copii învățătura de carte, dragoste de Dumnezeu și iubirea de țară., iar câteva orfane sunt crescute și primesc o educație aleasă aici. La mănăstire, îmbinând rugăciunea cu munca, după rânduielile mănăstirești, a fost refăcut paraclisul, s-a adăugat arhondăria, stăreția, trapeza, s-au extins chiliile, s-a construit o școală nouă pentru copii, în cea veche deschizându-se o colecție muzeală, cu exponate variate, documente vechi în legătură cu istoricul mănăstirii, cărți
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
a sărutat-o pe gură tocmai când ea o deschidea să spună ceva! Surprinsă de gestul băiatului, Alina se lăsă în voia simțămintelor și, luându-i capul între palme, îl sărută la randu-i, atât cât se pricepu, fără nicio rânduială, pe obraji, pe nas, pe gură, pe frunte astfel încât Eugen, nu știu pe moment cum să reacționeze. La vederea acestei scene, Lucica s-a retras încetișor spre bucătărie zâmbind și frecându-și palmele mulțumită, după care si-a șters ochii
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
un membru al Bisericii este considerat a fi "îmbunătățit" dacă pentru cincizeci și una de săptămâni nu s-a apropiat de Sfântul Potir din cauza "nevredniciei" sale, iar atunci, în cea de-a cincizeci și doua săptămână, după ce a săvârșit câteva rânduieli, să treacă printr-o spovedanie de patru minute ca apoi să se reîntoarcă imediat după primirea împărtășaniei la "nevrednicia" sa. Este înspăimântător pentru că această situație respinge atât de evident ceea ce constituie adevăratul sens și, de asemenea, Crucea vieții creștine descoperită
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
Este înspăimântător pentru că această situație respinge atât de evident ceea ce constituie adevăratul sens și, de asemenea, Crucea vieții creștine descoperită nouă în Sfânta Euharistie: imposibilitatea de a adapta creștinismul la măsurile și capacitățile noastre; imposibilitatea de a-l primi după rânduielile lui Dumnezeu și nu ale noastre. Care sunt aceste rânduieli? Nicăieri nu le găsim mai bine exprimate decât în cuvintele pe care preotul le rostește în timp ce înalță Sfântul Disc și care în Biserica primară erau cuvintele invitației la primirea Sfintei
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]