5,384 matches
-
Ăsta mic ieșise mulatru, oacheș cum s-ar zice, dar avea în cap o claie de păr, deasă și încâlcită, de nu intra pieptănul în ea. Din cauza asta, bietul Hapciurică era mai tot timpul tuns scurt, indiferent de anotimp și răcea fercvent, poate și din cauza genelor, nerezistente la frig, ale tatălui său. Așa că mai tot timpul anului copilului îi curgeau mucii, răgușea și strănuta, de ziceai că-i sar ochii din cap. De aici și porecla. Afaceristu’ era unicul copil al
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
avut noroc, mare noroc. Eu am operat-o. Alexandru s-a întors cu fața și a început să-i sărute picioarele soției. Aceasta îl mângâia pe creștet ca pe-un copil. − Mulțumesc, Cristina. Mulțumesc, mulțumesc... − Ia halatul meu, să nu răcești. Cum ai venit așa în cămașă? Uite telefonul fetei, să i-l dai. Eu plec, mai am o urgență. Să ai grijă de ea, spuse doctorița descuind ușa. Soțul se uită în ochii soției. Parcă niciodată nu a fost atât
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
totalizând 164.000 de militari. La acea dată, Comandamentul Armatei a 3-a Române se găsea în Caucaz, unde conducea operațiile trupelor române din zonă.” Cele trăite de-aproape coincid cu cele văzute din distanța timpului. Ioan Patca: „Pe măsură ce se răcea vremea, ne plângeam la șefi pentru două lucruri: îmbrăcămintea și mâncarea”. Iulian Patca (extras din jurnalul generalului Constantin Sănătescu): „Vremea s-a stricat, vântul rece bate de 24 de ore, vai de bieții oameni din linia întâi care au numai
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
auzit fără să-l vadă, ar fi putut crede că e un halterofil. De data aceasta, doamna Brodiciche își repetă urarea, dar nevastă-sa preciză: Du-te și ia-ți o batistă din sertarul de jos, nu vezi că ai răcit dracului!? A doua zi dimineața, Leopold se sculă cu ochii roșii și umflați, declară că n-a dormit mai deloc, că îl doare capul și că ar face bine să rămână acasă o zi, două. - Ai înebunit? îl luă în
SĂNĂTATE ŞI NOROC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367063_a_368392]
-
pornise. Plecase primăvara și iată că s-a făcut deja toamnă. Din fericire, mai este până la iarnă. „Să vii și mâine” adună în poeme o iubire vaporoasă, pierdută, radiantă, consumată în libertatea idealului, sentimente calde într-un mediu care se răcește tot mai tare. „Clepsidra [e] plină de fiori...” alături cu elementarul purității: crin, lacrimă, rouă, frig, foc și prospețimile dimineții din vremurile bune sau acum plăsmuite. Versul este de o emisiune lirică intensă, dar cu un bob epic în ea
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
lor, care nu aveau nimic în comun în afară de dorința de a ajunge mai repede și fără probleme la destinație. Până când fără să vreau, am strănutat tare și am pronunțat pe nas: - Ei, fire-ar să fie, se pare că am răcit... Bărbatul cel gras care ocupa un loc lângă fereastră a constatat firesc: - A început sezonul. Cum ajungi acasă, dragă domnule, bagă-te sub plapumă, ia vreo doua aspirine și bea mult ceai verde, chinezesc... - De ce verde și de ce chinezesc? Femeia
LEACUIRI PENTRU RĂCEALĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367069_a_368398]
-
interveni un bărbat uscățiv care părea a fi un fost militar de carieră, socot că nimic nu ajută mai repede și mai bine decât un pahar de vin fiert cu scorțișoară. Ba chiar mai multe pahare, dacă crezi că ai răcit mai tare. Vinul te face să uiți de toate simptomele și, după ce tragi un pui de somn corespunzător, te trezești absolut sănătos și cu nasul roșu, dar uscat. - Poate că e bun și tratamentul cu vin și scorțișoară, confirmă un
LEACUIRI PENTRU RĂCEALĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367069_a_368398]
-
să plece cu un autocar, negociind cu șoferul și șeful de grup un loc până la Košice, pentru a scăpa de oboseala mersului cu trenul și schimbarea lui în trei stații, în țări diferite. De la acea dată, relațiile noastre s-au răcit, fără ca vreunul dintre noi să dorească asta. Ea își petrecea vacanțele în Austria, unde eu nu aveam posibilitatea să o însoțesc, iar România devenise neinteresantă, probabil, pentru ea. Din când în când, ne mai trimeteam câte o ilustrată de pe unde
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
unul plin de durere pentru cele patru fetițe ale Fanei Nechifor, Valentina, de șaisprezece ani, Eleonora, de patrusprezece, Maria și Ana, de câte zece ani. Vor rămâne orfane de tată. Vasile, în urma unei ploi torențiale ce la surprins pe munte, răcește și se pricopsește cu o congestie pulmonară de toată frumusețea. Oricât s-au tot străduit medicii spitalului din Câmpina să-l pună pe picioare, nu au reușit. Cum era încăpățânat din fire, credea că se va vindeca la începutul răcelii
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
sufletul și rămânea privind în gol fără să scoată un cuvânt, caută în minte cu febrilitate un mod de a-i distrage atenția. Deșire părea atât de absorbita de propriile neliniști că uitase să guste cel puțin din cafeaua cese răcise în ceașcă, dealtminteri uitase parcă și de ele două, prietenele din fața să. Nu era deloc bine și ea gândi că acesta e momentul potrivit ,de a o face să reacționeze. O va îndemna să iși descarce sufletul de o povară
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
se părea, aceasta pornise de ani de zile, în încercarea de a cuceri imposibilul; iubirea mamei sale. Un gust amar și cunoscut îi invadă gura încleștată într-un surâs fad și întinse imediat mâna, după ceașca de ceai. Deja se răcise și avea un gust ce-i părea leșios. Înghiți cu noduri. - Îmi cer scuze, v-am răpit atâta timp... măcar am putut și eu să spun cuiva toate astea - auzi din nou tonul acela aparent vesel, cu care Dana se
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
Mulțumesc vieții că te-a adus înaintea mea! Iubesc totul la tine! Felul în care mă privești ștrengărește când ies din dus , cum îmi ștergi spatele cu prosopul și privirea , felul în care îmi pui șosetele , speriat că aș putea răci. Iubesc vocea ta chiar și atunci când îmi cântă " te iubesc când fugi cu cardul că leopardul " ! Când îmi șoptește cuvinte tandre care ma mângâie până în stomac ! Iubesc felul în care adormi , mereu cu pernă în brațe și lipit de mine
TE IUBESC ! de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368638_a_369967]
-
și ninsori, că e vremea odihnei... „Tu să nu te sperii, la Primăvară ne vor crește iarăși frunze!”m-a liniștit el. A mai trecut o vreme, timp în care vedeam cum se desfrunzește pădurea, cum pleacă păsările, cum se răcesc nopțile... Până când, într-o zi, am picat și eu alături de frunzele căzute înaintea mea. Ele m-au acoperit cu grijă, ferindu-mă de frig și legănându-mi somnul. A fost un somn lung, în timpul căruia a nins, iar eu am
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
în spate. Și Tudor se trezi cu acel junghi în spinare. Deschise ochii și privi prin cameră. -Ce-ai, mă, de ți-a luat Dumnezeu somnul?- îl întrebă nevasta când îl văzu în capul oaselor. -N-am nimic, mă dor șalele, am răcit pe la grajduri! Și-am visat și-un vis... -Mai dă-le-ncolo de vise! Tudor se sculă, se îmbrăcă și ieși afară. Soarele mija spre răsărit peste buza dealului, încercând să urce pe cer ca o uriașă roată încinsă . De
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
seară A tot venit, o noapte n-a omis, Cu toate că știam de prima oară, Eu tot uitam mereu geamul deschis; Acuma vremea s-a mai răcorit, Iar noaptea este rece, și-ncă bine, Că de vreo două nopți am cam răcit ... Îl tot aștept la geam și nu mai vine! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Viol / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1104, Anul IV, 08 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VIOL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363764_a_365093]
-
mulțumesc! Ne întâlnim dincolo, în comuna „B”. Să iei și înregistrarea... Da, foarte bine... La revedere! Până la intrarea în comună nu s‑a auzit în mașină decât foșnetul aproape uniform al anvelopelor. Ziua se apropia de noapte și aerul se răcise ușor. După traversarea localității, comisarul s‑a răsucit pe scaun pentru a‑l putea privi pe Gabriel. I‑a analizat figura aproape un minut. Suporta privirea aproape fără să clipească. Avea umerii lăsați și părea trist. Trist și îngrijorat. Dar
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
cuprindea oboseala! Probabil era mai ințelept să plece acasă. Cine era acest JJ și ce dorea de la ea? Era un tip atrăgător ... îhm ... Nu pierde ocazia, dragă!”ar fii spus Beaulah-Beatrice. Probabil, lucrurile trebuie să-și urmeze cursul. - Să nu răcești, Carol! auzi vocea cu inflexiuni joase. Își încrucișă mâinile la piept și se intoarse către el. Nu-i vedea fața. Lumina ii bătea în spate. Stătea cu mâinile în buzunare. Ciudat om. - Nu sunt lămurită. De ce m-ai adus aici
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
Teo aprobă, ca un copil cuminte, dar refuză sistematic să deschidă gura. Într-un final își trădează preferințele: “duduci”, cremwurști calzi. Suflă îndelung la fiecare îmbucătură și ne comunică și nouă: - Teo șuflă. - Nu mai sufla atât, că s-au răcit deja. Aici Teo ne dă dovada bogatelor lui cunoștințe: - A ‘ăcit ? Apciuu ! Plecăm să ne plimbăm. În privința deplasărilor, lucrurile au mers diferit de la o zi la alta. În prima seară Monica a decretat: - Mașina va zăcea în parcare. Am venit
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
totdeauna fusese plăpând și lingav, și de mult îl păștea o boală de piept. Era un băiat năltuț, dar firav, și avea un chip pe care ți-era drag să-l privești. Nu știu ce s-o fi întâmplat, se vede că răcise, dar doctorul, pe care mama îl chemase degrabă, i-a spus în taină că are ftizie galopantă și că atâta i-a fost sorocul, până în primăvară. Mama a început, biata, să plângă și să se roage de el, luându-l
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
eram cu mama la operație și stătea cu perfuzii și au descoperit-o și au dus-o în lift la control și i-au dat pătura la o parte. Am întrebat: de ce îi dai domnule pătura la o parte, pentru că răcește? Dar eu pentru ce sunt aici? - mi-a răspuns individul. I-am dat o sută de mii de lei și i-a pus pătura înapoi. Ce faceți cu ăsta părinte? Așa sunt toți. Și atunci vedeți, eu denunț lucrurile astea
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
nesimțit de felul său și obișnuit cu hazul de nestăvilit al distinsei sale consoarte, nu lua în seamă sporovăielile ei precum nici mirosul de transpirație, că doamna nu intra nici în apa mării și, firesc, nici sub duș pentru ca să nu răcească și să facă „menagită la cap” cum știa ea de la o vecină din bloc, una Zgabercea, care fusese agent sanitar în rural și știa câte-n lună și-n stele. Nu lua în seamă desigur nici mirosul de undelemn amestecat
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
invidie și frustrare fraților?!... La ce bun? La ce folos? Cui folosește cu adevărat toate acestea?!... Făcând și săvârșind noi toate acestea uităm, de fapt, că „defilăm separat și pierdem în comun”, că în fond, ne dezumanizăm ca persoane, ne răcim sufletele și ne împietrim inimile și „atunci când nu va mai fi cărare de la un vecin la altul se apropie sfârșitul” ... Și, deci, pentru ce toate acestea, când am putea trăi în pace, bună înțelegere, armonie socială, bună conviețuire și autentică
DREPT LA REPLICĂ. CE AVEM NOI A PIERDE SAU CE AVEM A CÂŞTIGA?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348586_a_349915]
-
de lângă noi. Întâmplări, portrete, reflecții" invitat fiind domnul Ciprian Voicilă - Sociolog la Muzeul Țăranului Român din București. 05 - 06 Iulie 2014 - am organizat o campanie de suflet pentru Parohia Ortodoxă Română din localitatea Vidacut, județul Harghita, condusă de către Părintele Horia Răcea, unde, la inițiativa Părintelui Marius Ștefan Suiugan, am dus și oferit diferite ajutoare, necesare bisericii și comunității românești de acolo. 15 Septembrie 2014 - seară duhovniceasca cu tema "Jertfă mucenicească a Sfinților Martiri Brâncoveni - pildă autentică spre dobândirea demnității, curajului și
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
ceva de zis? O așteptăm, să mâncăm ca de obicei. Numai să nu adorm pe scaun, a răspuns Tudor binevoitor. - Ei, lasă, că am eu grijă... Treci în sufragerie! Am să vin și eu, după ce aranjez aici să nu se răcească mâncarea asta... Au rămas aproape vreo jumătate de oră în fața televizorului, fără să urmărească vreo emisiune. Au vorbit de una de alta, au făcut niște socoteli, au mai glumit un pic, până când Tudor, ușor iritat, s-a ridicat de pe scaun
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
aminte... • Când ești necorespunzător în funcție, dacă ești mic te dă afară. Dacă ești mare, te avansează. Puțină decență nu strică nici când ne punem poalele în cap. Când nedreptatea devine dreptate, rezistența devine obligatorie (Berthold Brecht). • Cartoful fierbinte se răcește mai repede dacă e făcut piure. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 8 martie 2015 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (145/146) - PARFUM & INCREDIBIL / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1533, Anul V, 13 martie 2015. Drepturi
PARFUM & INCREDIBIL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348688_a_350017]