20,576 matches
-
Munteanu, publicat în Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017. În grădina amorțită, Cu zăpadă-acoperită, Doarme-n pat, de vânticel Legănat, un zărzărel. Lângă el un măr bătrân Somnoros și-ntinde ramul. E țâfnos că-l prinde anul Nesăpat la rădăcini. Soarele-i atinge blând, Mugurașii le-ncălzește. Tulburat de-atâta soare, Zărzărelul se trezește. „Nene măr, văzut-ai poate Cin ne-a mângâiat pe spate? C-am simțit îmbrățișarea Mamei mele, primăvara.” Mărul nu privi defel Către micul zărzărel. Spuse
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
creanga: „I-auzi? Cică..primăvara?! Și se-ntoarse-n amorțire ... Citește mai mult În grădina amorțită,Cu zăpadă-acoperită,Doarme-n pat, de vânticelLegănat, un zărzărel.Lângă el un măr bătrânSomnoros și-ntinde ramul.E țâfnos că-l prinde anulNesăpat la rădăcini.Soarele-i atinge blând,Mugurașii le-ncălzește.Tulburat de-atâta soare,Zărzărelul se trezește.„ Nene măr, văzut-ai poateCin ne-a mângâiat pe spate?C-am simțit îmbrățișarea Mamei mele, primăvara.” Mărul nu privi defelCătre micul zărzărel.Spuse răsucindu-și
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
cer, l-am chemat bătând din palme, El m-a mușcat de umăr, a spus, am revenit, nebunatic trubadur, Dar ce vei face? Mă paște timpul ca pe iarbă, copacii mor începând cu frunzele, Renasc cu frunzele, eu cum renasc? Rădăcinile gem sub greutatea cerului. Un asin calcă pietrele filosofale, ele plâng, când o cireașă cade în iarbă, Furnicile se bucură. Vorbele mele cad și ele. Stau pe o veche cutie de gramofon, înăuntru morții cântă. Iar dinamita visează și ea
TRĂDAREA TRĂDĂRII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383688_a_385017]
-
Mi-a adresat calm, cu răceală, În zece ani, zece cuvinte ... Poți să fii tu cu două clase Sau chiar un renumit savant, Căci toată viața vei rămâne Atâta doar: un emigrant. Inima îți va fi departe, Acolo unde-ai rădăcini ... Degeaba ai mașini și vile, Dacă în suflet ai doar spini! De-aceea vreau să vin acasă, La blocurile dărâmate Și la șoselele ce-așteaptă Zadarnic să fie pavate, La câinii noștri de pe stradă Tânjind după-un codru de pâine
DOR DE ŢARĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383708_a_385037]
-
V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1205 din 19 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Era cândva țara o vatră de cântec, de cuget, de rugăciune, de monumente din piatră și vii...! Tinerimea ei era oștimea apărării graiului și creației de la rădăcină românească. Spunându-i-se de către Adrian Păunescu „generația în blugi”, ea era de fapt generația îmbrăcată în ultima haină de sărbătoare a unui neam care după 1989 avea să-și răstoarne totul la vale, pe apa sâmbetei zisă democrație. Muzica
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
obrazul cu lacrimile lor. am privit în jurul nostru. brazi tineri tăiați de vii. am înțeles. am tăcut. i-am sărutat scoarța. am tăcut amândoi. ca un clovn căzut în dizgrația conurilor. m-am retras pășind încet pe mușchiul umed de pe rădăcinile cuvintelor risipite. el mi-a mulțumit. pădurea a foșnit scurt. ploua când am plecat. în Brașov e soare acum. 20 iulie 2016 -------------------- să simți cum curge prin tine verticalitatea unui brad bătrân să te așezi în poziția fătului pe covorul
VERTICALITATEA COPACILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383761_a_385090]
-
mi-a mulțumit. pădurea a foșnit scurt. ploua când am plecat. în Brașov e soare acum. 20 iulie 2016 -------------------- să simți cum curge prin tine verticalitatea unui brad bătrân să te așezi în poziția fătului pe covorul de frunze de la rădăcina lui după ce l-ai îmbrățișat și i-ai sărutat scoarța mulțumindu-i iată bucuria bucuriilor dincolo de clipa aceea în care mamă fiind simți pentru prima oară cum colostrul țâșnește spre buzele înfometate și însetate ale puiului tău devii pe rând
VERTICALITATEA COPACILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383761_a_385090]
-
și forțează schimbarea, dar nu în bine, ci în rău, conștient sau inconștient? De ce vor cu tot dinadinsul să fie „originali”? E de înțeles că trebuie să existe o analiză, o judecată și în judecată să se țină seama de rădăcini, de obiceiurile împământenite care au urmat îndelungatei experiențe trăite, la bază având și gândirea marilor filozofi ai lumii și învățăturii pe care ne-a dat-o Cel ce a venit să ne arate drumul vieții ce trebuie urmat pentru binele
INSOLENŢA VS. BUNACUVIINŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383741_a_385070]
-
angajați așa cum ar fi normal. Cu ce se deosebesc ei de mine? Cu superioritatea ce o afișează pe la colț de uliță? Eu sunt mai bine decât ei. Simt pământul țării sub picioare. Eu nu părăsesc locul din care îmi adăp rădăcina. Fără rădăcină sunt un nimeni, sunt o frunză desprinsă de pe ram care nu-și mai găsește copacul”. De fapt, Sera, abia acum cade în plasa păianjenului, țesută cu sârg. Acesta o va devora, fără milă. Însuși Malu, conștient de trădarea
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
ar fi normal. Cu ce se deosebesc ei de mine? Cu superioritatea ce o afișează pe la colț de uliță? Eu sunt mai bine decât ei. Simt pământul țării sub picioare. Eu nu părăsesc locul din care îmi adăp rădăcina. Fără rădăcină sunt un nimeni, sunt o frunză desprinsă de pe ram care nu-și mai găsește copacul”. De fapt, Sera, abia acum cade în plasa păianjenului, țesută cu sârg. Acesta o va devora, fără milă. Însuși Malu, conștient de trădarea prietenului și
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
ad-hoc, îl acompaniază și îl ajută. În final, la căpătâiul românului ce odihnește în cimitirul din Mariestad, în Suedia, va veghea o cruce ortodoxă, tăiată în marmură de meșteri argeșeni, foștii săi consăteni: “Nu se poate să-ți tai toate rădăcinile cu pământul strămoșesc...Rămân (emigranții, n. n.)...cu sufletul tras când într-o parte, când într-alta, etnicitatea e un resort ce nu poate fi dezamorsat”. Un al doilea vector ideatic, așa-zicând teza, vizează necesitatea racordării organice, firești, la ritmurile
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
atunci când sunteți dispus să compuneți muzică? Maestro Eugen Doga: Afecțiunea mă” paște” mereu, o am când scriu, atunci când compun muzică, sau chiar atunci când stau cu cineva la discuție. Dar mereu mă preocupă ceva... căci, deseori încep să caut muzicalitatea, caut rădăcina sonoră a cuvântului cutare ori a frazei muzicale, și atunci” anatomizez” gândul ori idea exprimată încă la început de expunere, dar instantaneu o asociez sunetelor aferente. Fac aceasta pentru a scăpa de asocieri comune, de stampe, de canoane, sau banalități
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
până când sfera Ta de foc mă va cuprinde și fi-vor arse demult întregi sisteme de lesturi necuprinse-acum în mine pe câte căi să mai aleg eu pasul să mi-l aștern pe drumul sfânt spre Tine și-n câte rădăcini pierdută-mi e privirea să prind sămânța putrezită în voința cu care văd tac râd și plâng pe la răspântii cu dor din dar în dor prin dor cântarea palmei de abur s-o aud cum scrie în sunete chemarea într-
SĂMÂNŢĂ-N SOARE CRUD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383821_a_385150]
-
ai pierdut / s-o tai nebun peste arătură și să mergi / să tot mergi / din zori / pân’ ce soarele ostenește / fără să știi măcar încotro / înspre cine / înspre ce...” („Insolență”). Dar poetul nu se socotește un dezrădăcinat, fiindcă, susține el, rădăcinile i-ai rămas aici, în solul natal, doar trunchiul i s-a strămutat pe alte meleaguri, însă, refuzând să-și tragă seva din glie străină, trebuie să revină mereu la matcă pentru revigorare și pentru a-și rosti, numai aici
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
aici, rugăciunile deprinse în lumea familiară a datinilor strămoșești: „mai greu e de înțeles / ce pleacă odată cu tine / dacă pleacă / iar odată plecat / porți pe veci în tine slăbiciunea /de a-ți fi strămutat / de bună voie / trunchiul / căci ele / rădăcinile / rămân / murmurând / la utrenie / la fiecare vecernie” (idem) Ce găsește la revenire, notează poetul, aducându-ne aminte de evocările lirice ale lui Goga, în textul Însingurare, dedicat memoriei mamei sale: „ Ograda casei / e de-acum pustie / nici măcar greieri singuratici / nu
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
Pe scurt, Corupția ( adică dăruirea pe căi ascunse de bani, favoruri sau prin relații de rudenie ori prietenie pentru avantaje) predomină ca motor (mecanism) al realizării unei vieți îndestulate. Desigur, în detrimentul unor tineri capabili, serioși, talentați și harnici. CORUPȚIA are rădăcini istorice milenare. Chiar i s-au găsit o conotație moral-religioasă. Ba chiar mulți biologi suțin prezența unei corupții rudimentare la mamifere, demostrată la cimpanzei. Nu știm decât puțin despre viața hominizilor, dar în Antichitate, Evul Mediu și Renaștere, corupția a
CORUPȚIA, UN MOTOR AL SOCIETĂȚII UMANE ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380102_a_381431]
-
unei la fel de puțin plauzibile înrâuriri a creației scriitorului german asupra operei eminesciene. Goethe era un bun teoretician al conceptului de lectură universală și al celui de literatură ocazională: „Toate poeziile mele sunt poezii ocazionale, inspirate din realitate și avându-și rădăcina în realitate. Nu pun nici un preț pe poeziile plăsmuite”. Poetul 17 german acorda realității calitatea de cheie și de primum movens al lumii ficționale, incapacitatea de a te „supune la obiect” fiind o tară iar puterea de a răspunde impulsului
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
-
Numic nu se compară cu fericirea femeii care își regăsește căminul, bărbatul iubit. Cehov este un Kafka mai extins, dar a și trăit mai mult. Naționalismul, spunea Schopenhauer, este sentimentul compensator al individului slab. Cred că și elitismul are aceeași rădăcină. ... Citește mai mult Noah 4Câinii și caii merită un respect apropiat de cel față de om. O spun cu toată convingerea. Meritul lor în ultimele milenii este incontestabil. Cineva a ucis un copil pentru că nu putea dormi. Copilul plângea mult. Este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
Numic nu se compară cu fericirea femeii care își regăsește căminul, bărbatul iubit. Cehov este un Kafka mai extins, dar a și trăit mai mult. Naționalismul, spunea Schopenhauer, este sentimentul compensator al individului slab. Cred că și elitismul are aceeași rădăcină. ... XV. NEBUNIE, NEBUNIE, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 2063 din 24 august 2016. Nebunie, nebunie Mai bine nebun decât rău, Mai bine viu, decât surd, În nebunie lacătul nu este dustrus, Se schimbă doar cheia, Nebunii sunt mereu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
să prețuiască Spiritul poetic ce în veci nu moare. La doi ani de la trecere în veșnicie: Fie-i memoria păstrată! 16.04.2016 Autor Maria Filipoiu CUNUNĂ DE LACRIMI - In memoriam Nina Cassian - Se ofilește frunza-n copacul vieții, Când rădăcina nu poate să-l hrănească. Orfani de mamă vor fi de-acum, poeții, Că sufletul Ei plecat-a să renască! O ploaie de stele se revarsă-n ape, Când sufletu-i stingher se înalță la Cer. De îngeri și zei
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
duce în lume de mister! Cunună de lacrimi îi împletesc și eu, Măicuței ce-mi scria gândurile sale. Dar când încerc să o așez pe capul său, Se transformă-n vin de Sărbători Pascale. Vinul de lacrimi îl torn la rădăcina Copacului cu frunze îngălbenite. Din frunze ruginii încerc să scriu NINA. Dar vântul le duce în zări nesfârșite. Furtună de lacrimi din Cer se pornește, Să ude copacul cu veștede ramuri. De mană cerească se-nalță și crește... În El
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PE URMA URMELOR CAUT Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului Uneori îmi caut urmele scurse-n rădăcini, să le scriu în amintiri. Tăcerea împrumută vârsta înțeleaptă, mă căptușește pe interior golul, trecutul fuge singur înapoi nimeni nu-l vede, poartă câteva rămășițe sub aripi. Zilele se deapănă într-un singur sens, drumurile-s asemenea unor șerpi obosiți
PE URMA URMELOR CAUT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380173_a_381502]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > OMUL FĂRĂ RĂDĂCINI Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului În zilele noastre, asistăm neputincioși la crearea unui nou tip de om, universal, omul fără rădăcini. Societatea modernă are nevoie de oameni fără prejudecăți, care
OMUL FĂRĂ RĂDĂCINI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380219_a_381548]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > OMUL FĂRĂ RĂDĂCINI Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului În zilele noastre, asistăm neputincioși la crearea unui nou tip de om, universal, omul fără rădăcini. Societatea modernă are nevoie de oameni fără prejudecăți, care pot alege dacă vor fi barbați sau femei, oameni fără origini, fără istorie, fără tradiție, fără cultură și fără Dumnezeu, o umanitate globală decăzută, ușor de manipulat. Oriunde în lume, se
OMUL FĂRĂ RĂDĂCINI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380219_a_381548]
-
Așadar, se creează acum, pentru lumea supusă procesului globalizării și secularizării, un tip de om universal, omul care știe de toate și nu știe nimic, omul înstrăinat de neam și patrie, omul fără istorie, fără tradiție, fără Dumnezeu, omul fără rădăcini. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Omul fără rădăcini / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1678, Anul V, 05 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
OMUL FĂRĂ RĂDĂCINI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380219_a_381548]