1,124 matches
-
se aleagă o vreme - cum se spune - și pe urmă om vedea noi ce-i de făcut. Cu aceste vorbe, Cotman a pus mâna pe clanța ușii, gata să plece. Ioane, i-a căciula asta, că după cum ai spus o rămas fără căciulă bietul de el. Stai să caut și niște mănuși și colțuni de lână, că îi iarnă grea nu șagă... Cu trăistuța dată de Dochița sub braț și cu baltagul în mână, a pornit să înfrune nămeții și noaptea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Șufăru a rămas și el fără casă, de fapt, o cocioabă gata oricând să se năruiască, dar din sat nu a plecat. S-a pripășit la un vecin al mamei fraților Tălparu, la început numai pentru o noapte, apoi bun rămas a fost. Eu plec în oraș, să duc mașina, o las la județeană... Spune-i mamei că peste două-trei ore mă întorc. Să știe că vom sta câteva zile la Iași, că ne-am luat un rest din concediu... ia
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
și să rezistăm arșiței verii. Du-te la cărțile tale, la celelalte flori - flori ale sufletului, scrise și menite oamenilor pentru a-i face mai înțelepți și mai buni... Primesc cu plăcere mulțumirile lor, le mai arunc o privire de rămas bun și, cu inima bucurată, mă îndrept spre masa de lucru pentru a-mi așterne pe hârtie gândurile și simțămintele care mă asaltează. Cine iubește copiii, florile și soarele iubește viața! Bobiță Așa se numește un cățel care aparține unei
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
o stricat-o ce fel de om, de criminal de aista, îi aista pe fața pământului. Violeta izbucni violent în plâns. Numai eu am știut de durerea ei, de chinurile ei, și-o rămas un copchil și io-ti o rămas pe drumuri, o rămas. Da... Continua să plângă cu suspine, iar femeile din jur îi țineau isonul. Da’ ce frumoasă era, subțire și gospodină, ah, și-o râs de ochii ei verzi și de obrazul ei ca laptele de curat
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
fel de om, de criminal de aista, îi aista pe fața pământului. Violeta izbucni violent în plâns. Numai eu am știut de durerea ei, de chinurile ei, și-o rămas un copchil și io-ti o rămas pe drumuri, o rămas. Da... Continua să plângă cu suspine, iar femeile din jur îi țineau isonul. Da’ ce frumoasă era, subțire și gospodină, ah, și-o râs de ochii ei verzi și de obrazul ei ca laptele de curat.... - Doamnă, interveni din nou
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ambasadorilor ia sfârșit, remiterea scrisorilor de rechemare se face foarte simplu. Era cândva obiceiul ca ambasadorii, în momentul în care își încheiau misiunea, să primească daruri magnifice. În Franța, de pildă, atunci când ambasadorul Veneției s-a prezentat la audiența de rămas bun, regele i-a pus la brâu spada lui și l-a îmbrățișat. I-a mai făcut și alte cadouri constând în veselă din argint, precum și portretul său, încrustat cu diamante. Pretutindeni se considera foarte gravă impolitețea de a nu
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
da, acel cineva simt că are nevoie de mine. Sper, sper. Implor speranța: să nu fie prea târziu... XXVI. Și... a fost prea târziu... Prea târziu pentru iertări, pentru îmbrățișări, cuvinte, pentru promisiuni repetate la infinit, pentru... Pentru un bun rămas. Pentru un ultim sărut, la porțile acestei lumi care, în ceea ce ne privește, nu a fost tocmai dreaptă. Dimpotrivă. Ne-a jucat destinele la ruletă, fără ca noi să putem face nimic. Nimic mai mult decât ni s-a îngăduit, printr-
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de mulți ani... Își simți palmele umede, iar gândul lui o striga pe Odette. Unde era oare Odette? În ce parte sobră a acestui labirint se ascundea? Îi era frică și ei? Victor își mușcă buza până-i dădu sângele... Rămas singur, Ion se uită visător la tablourile ce reînviau vremurile când el și Victor se jucau cu alți copii, când adolescenta Celia fugărea găinile, când el cu Celia se aflau într-un parc, în ziua nunții... De asemenea, un alt
ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
Fiecare epocă își face calculele ei; fiecare având Fiarele, ...având Fiara ei specifică. * * * Cifra apocaliptică fascinează azi pe căutătorii de Absolut, secretul căruia, tenebrous, fiind cum se va despărți definitiv omenirea de întreaga ei istorie, cum își va lua ea rămas bun - dacă va mai avea răgazul s-o facă, ori s-o priceapă, - de la tot ce-a fost, de la... A FI SAU A NU FI, ACEASTA-I ÎNTREBAREA, până la Nu credeam să-nvăț a muri vreodată, ... de la Abia atingi covorul
Sfârșitul lumii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5580_a_6905]
-
piatră scrisă/ nu știi dacă ești învinsul/ dacă te gîndești pe sine printre gîndurile/ care-ți aduc durerea să te doară/ și bucuria să te bucure// apoi intri din nou în grijile tale cu simțurile/ în expansiune și îți iei rămas bun/ de la zdrențele împărăției pămîntești/ făcînd cu ochiul rugului aprins al eurilor" (Piatra scrisă). Tendința de geometrizare sfîrșește prin a agasa creația ce se simte damnată aidoma ființei ce a produs-o, voindu-se desprinsă de tiparele falacioase, de un
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
de rezistență și îndrumarul de laborator. Toate aceste realizări deosebite, în loc să fie bine apreciate, au produs invidie și ura majorității. Gravă este consecința: conducerea institutului sibian a regizat sinuciderea prof. Sava și plecarea din Sibiu a colegilor din echipa mea. Rămas singur, pentru a supravetui, m-am pensionat. Grav e că în învățământ s-a generalizat adevarul-utilitate. Sunt căsătorit. Am două fețe, pe care am reușit să le dau la facultate în Germania, unde s-au căsătorit și au o stare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
pe care se afla el pictat, scanează figurile de gură-cască și negustori de asemenea zugrăvite-n decor și îl localizează, tocmai pe el, cu o intuiție de insectă oarbă, decupîndu-l din întregul univers disponibil. Și îi trimite, tocmai lui - singurul rămas colorat intens, smălțuit ca un soldat de plumb într-o lume de viduri, linii punctate și epure abstracte -, un zâmbet care-l îngheață. Și-i face, tocmai lui, un semn de chemare, imperceptibil aproape, dar imperios ca al unei zeițe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
supradoză, cîh!), și Nero câștiga binișor. Țoalele și lira lui s-au întors la comunitate. Ia să te văd din profil! Per Baco, amice, ai fi un Nero al naibii de șic!" Cocota masculină îl ciupi ușor de gușă în semn de rămas bun și ieși ea prima, sucind din șolduri, cu șerpii Gorgonei sâsâind surescitați pe platoșa de pe piept. Înainte de-a se-nvîrti totul cu el și de-a aluneca într-o întunecime acidă, din care n-avea să se trezească decât
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
împrejurarea în care, după ce nu a mai pomenit de Dumnezeul lui de mai bine de zece ani, Abatele se găsește să o facă exact astăzi, în aceeași zi cu veștile Alaanei? Quinții tăcură. Kasser dădu a lehamite din mână, conce-diindu-i. Rămas singur, se gândi la cât este de obosit și la durerile din ce în ce mai mari pe care le simțea când respira. Înghiți un alt analgezic, zâmbind gândului că, pentru el, perspectiva morții de foame era doar una teoretică. Dacă sintetizorul n-ar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
gest furișat. Femeile ieșiră din camera Abatelui și pe coridor se întîlniră cu quinții, care nici măcar nu încercară să mascheze faptul că le urmăreau. Își zâmbiră una alteia și se despărțiră. Maria porni spre camera ei iar Airam spre ieșire. Rămas singur, Abatele începu să murmure: - Și dacă ne-am înșelat? Dacă toată viața noastră a fost o înșiruire de decizii, în care Tu, Doamne, nu ai avut nici un cuvânt de spus? Cu cine vom împărți povara asta? Iartă-mă că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
rezervă ar trebui să poată efectua o încercuire perfectă în doar câteva minute. - Da, zise Bella. Chiar cred că e momentul să cresc moralul trupelor. Am să particip chiar eu la ultimul asalt, zise împăratul, îmbarcîndu-se într-un hoover ușor. Rămas singur, N'Gai Loon începu să privească monitoarele. Imaginile erau cu mult mai semnificative decât cele ale bătăliei pe orbită, care veniseră cu întîrziere. Zeții erau magnifici, Deși nu făceau decât să riposteze la atacurile furibunde ale clonelor, distrugerile pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
șa de o lovitură de suliță. Waltan, după ce-și recuperă sabia, încercă să-i vină în ajutor, dar își văzu drumul barat de o bestie mai înaltă de șase picioare, din al cărui chip nu putea să vadă, în locul rămas liber între eșarfă și coif, decât ochii lucind de furia dorinței de a ucide. Războinicul izbea cu sabia cu forța unui baros, iar Waltan, ce reușea doar cu mare greutate să pareze loviturile, se văzu obligat să se retragă către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pot face altfel. Oricum, în afară de asta, până ce-o să fii răscumpărat, o să te bucuri de o mai mare libertate; dar, firește, dacă încerci să fugi, o să fii ucis pe loc. Dădu soldatului ordinele necesare și îi făcu lui Sebastianus un semn de rămas bun. Cu toate acestea, în vreme ce el, urmându-l pe războinic, se îndrepta spre ieșire, întinse un braț și-l reținu pentru o clipă. — Și ultimul lucru: marcomanul acela... Audbert; ce soartă a avut? Sebastianus se strânse ca un arici: — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
stradă numai pentru ca să apere statul de drept. Dar n-a fost să fie așa. Tânărul, neimplicat în evenimente, ucis din întâmplare a stricat puțin imaginea pe care ar fi putut să o facă domnul Petre Roman în fața viitorului său electorat. Rămas viu, acest student ar fi putut trece drept un golan oarecare și ar fi fost asimilat „pegrei”, dezavuate cu seninătate de distinsul om politic care este departe de a fi un învins. În fond, ce căuta el, tocmai în secunda
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
iarăși, în culcuș și toți trei i-a urat să se facă sănătos cât mai repede. Pe nesimțite, parcă, Puiu s-a făcut bine; rana i s-a închis, mănâncă și doarme normal, desigur, doar cu un singur ochi, cel rămas neatins. Atâta, numai că dintre toți puii de găină, el este cel mai urât. Ca să poată vedea ceea ce se întâmplă în stânga sa, adică exact partea cu ochiul lipsă, trebuie să-și sucească mult capul. Și nu întotdeauna reușește să se
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
IONEL Voi merge-n munți. CORUL PĂSTORILOR Rămâi Ionel! Rămâi Ionel! Gândește la iarna cu ger, ninsoare, Gândește la turma cea călătoare, Nu fii amăgit, Tovarăș iubit, De-a fetelor rele vorbe ușoare. IONEL Ea crede că n-o iubesc, Rămas bun, scumpă! - Singur Trăi-voi în crânguri, Cu vulturii, urșii, cu ciute ușoare Pîn'calea-i schimba-va pe cer sfântul soare. MARIA O Ionel, ce spui? Nicicând Asta s-o cer nu-mi venea în gând. IONEL De te
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acestea zice multe și mărunte Despre Bomilkar istețul, negustorul cel de frunte, Care-a șters-o din cetate dispărând ca în pământ. LAIS Îtr-ascuns ai părăsit-o? BOMILKAR Însă nu fără cuvânt. Se făcea prea mare zgomot de-mi luam rămasul bun; Am simțit că credincioșii mei prieteni se opun La plecarea-mi, că probabil m-ar fi pus și la-nchisoare Preferai deci largul mării și lumina cea de soare. LAIS Înțeleg. Niște prieteni fără milă și mândrie Cari [și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rău niciodată. Invers e posibil... Prin pocăință și credință în Dumnezeu - a comentat inginerul Cicoare reflecțiile lui Costăchel. Dacă încă nu ne-o dat afară din casă până la ceasul ista, eu rămân încredințat că inima lui Costache tot caldă o rămas - a insistat Petrache pe convigerile lui. Deși mor de curiozitate să aflu ce s-a întâmplat după acea revistă de front, eu am să plec acasă. E târziu și mai este și mâine o zi. Cred că mâine seară ar
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
În pământ. E șmecher. Te tot Împarte În triunghiuri din ce În ce mai mici. Rămâi fără țară căci În ultimul triunghi pe care ți-l lasă Motorină nu-ți Încape nici măcar călcâiul. Pe urmă mama lui Îl trimite să cumpere halva iar tu, rămas singur, scrii cu vârful cuțitului pe o scândură de la gard: Amintire de la mutare. Aveam treisprezece ani. Mai faci o inimă și te semnezi. Cu numele tău. Al treilea transport. Scaunele, masa, pernele și dulapul de bucătărie. E plin de sucitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
timizi. „Și după asta ce urmează?“, mă întrebam. „Vreau să spun, care e ordinea firească a acestor lucruri? Îmi doresc să fi fost mai atentă când îmi povestea Maria foiletoanele ei despre întâlniri dezastruoase de la primul sărut la sărutul de rămas bun. Oare Ed o să apară la mine acasă deseară cu un CD cu Barry White și prezervative cu arome? Să-mi pun cei mai buni chiloți pentru orice eventualitate?“ Am hotărât că nu voi sta acasă în seara respectivă, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]