113,996 matches
-
acest episod misterios din tinerețea exuberantă a lui N. Steinhardt. Ioan Pintea, deținătorul arhivei personale de la Rohia a călugărului Nicolae, tipărește în 2004 un jurnal de o sută de pagini, intitulat chiar de autor Eseu romanțat asupra neizbânzii. Dacă în răspunsul de mai sus afirmă că avea douăzeci de ani, înseamnă că evenimentele s-au petrecut prin 1932, când N. Steinhardt era student la Drept. Jurnalul începe chiar cu imaginea iubitei Adina, cu brațele încărcate de flori de liliac, la începutul
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
superior PC-ului tău." Neputînd, spune Carmen Mușat, scăpa de ideologie, sînt de evitat măcar extremele. În fine, Sorin Vieru, aduce în discuție aceeași nevoie de conștientizare a ideologiei care, oricum, căptușește cultura. Ce facem cu ea? Iată o întrebare... Răspunsuri (hors concours) mai vin și dinspre Observator cultural, numărul 11: interviul (o, tempora...) cu Andrei Pleșu și articolele scrise de alumneci la zece ani de la înființarea New Europe College (NEC). Locul întîlnirilor de miercuri capătă, în "memoriile" bursierilor de altădată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
juvenile") e punctată de întrebări reportericești cam naive: "Totuși, cum putem regăsi cordialitatea, cum putem să depășim aceste dispute între grupuri?" Sau "Credeți că revista Observator cultural l-a întîmpinat cu răutate și cu o ostilitate programatică pe Horia-Roman Patapievici?" Răspunsul e...lămuritor: "Dacă Observator cultural menține această linie după directoratul lui Bogdan Lefter, eu nu înțeleg de ce omul a fost schimbat." La final, discuția revine la Colegiul Noua Europă, "largul" unde mai poți spera să găsești, cum speră, pentru sine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
ironizată acum, în 1967, în ton cu recenta frondă antirusească a regimului de la București". în timp ce țăranul tradițional, Ilie Moromete, a devenit "un bătrîn care nu mai înțelege nimic", iluminarea vine din partea îndoctrinatului Niculae Moromete, "omul nou", care scoate din buzunar răspunsuri la toate întrebările, fiind o simplă "mașinărie de reprodus lozincile învățămîntului politico-ideologic". în acest roman figurează și o revoltă a țăranilor "de pe arie" împotriva împilării noilor ciocoi care sînt politrucii. Dar sub condeiul lui Preda, evenimentul apare minimalizat, deturnat într-
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
care credem, de multe ori, că o putem îndepărta întorcînd, simplu, capul. Ruxandra Cesereanu are înțelepciunea, dacă o putem numi așa, de-a nu impune un singur "fir" al discursului despre, pînă la urmă, neliniștitoarea diferență, de-a nu aștepta "răspunsuri" standard. Cu toată libertatea care, aparent, le este lăsată, micile contes de vie se încheagă într-o structură de puzzle bine îmbinat. Un efort, de fapt, de-a da un nume unor realități ignobile, cu bestii și bestiole, dar totuși
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
cu o gaură pe măsură, un fel de tablou vivant pentru final. Soții Ceaușescu ne privesc, dintr-o altă lumea. Cum le părem? Ce văd ei? Ce vedem noi? Eu cred că merită să mergeți și să găsiți, fiecare, un răspuns. Sau măcar să-l căutați. Fără patimi. Ca Tocilescu. La ieșire, întîrziind în holul Teatrului Mic, m-am amestecat pe stradă cu artiștii din cor. Ficțiunea în care joacă a fost realitatea în care am trăit.
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
oportunitatea, chiar necesitatea unui serios examen de conștiință, preconizat de mulți intelectuali de frunte, ca Octavian Paler, Ana Blandiana și alții, nu prin vînătoarea de vrăjitoare, ci prin elucidarea atîtor întrebări ale trecutului mai îndepărtat sau mai recent rămase fără răspuns, și expunerea în plină lumină a unor adevăruri ținute sub obroc, acești guvernanți nu făceau decît să mențină domnia kitsch-ului. După cum la fel de kitsch mi se pare confundarea țării ca atare cu un partid, un guvern, un regim sau o
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
obișnuit este acela de pierdere a frâului sau neputința de a stăpâni pornirile anarhice ale trupului 12. Asupra acestei probleme și-au îndreptat privirile Sfinții Părinți ai Bisericii, care, potrivit învățăturii Mântuitorului Iisus Hristos și Sfintei Scripturi, au dat un răspuns vehement acesteia. După avva Evagrie Ponticul, desfrânarea este: dorința după felurite trupuri 13, iar în viziunea Sfântului Nil Ascetul, este cea mai de pe urmă rușine 14. Sfântul Grigorie Sinaitul, vorbind despre această patimă, o consideră ca ceva ce crește mai
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
la Facere, omilia XVIII, III, traducere, introducere, indici și note de Pr. Dumitru Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 213. 25 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, Edit. Humanitas, 1999, p. 30. 26 Ibidem, răspunsul 61, pp. 312-313. 27 Idem, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 17, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, 1999, p. 71. 28 Sf. Ioan Casian
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 213. 25 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, Edit. Humanitas, 1999, p. 30. 26 Ibidem, răspunsul 61, pp. 312-313. 27 Idem, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 17, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, 1999, p. 71. 28 Sf. Ioan Casian, Despre cele 8 gânduri ale răutății, în Filocalia..., vol. I, p. 117. 4 blestemată
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
climă temperată. În țările cu climă caldă, întrebuințarea vinului este asemenea o necesitate. Diavolul însă îl silește pe om să bea vin și pentru desfătare și din poftă. După acest semn se cunoaște prezența și lucrarea 79 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, p. 30. 80 Ibidem, p. 34. 81Calist Patriarhul, Capete care au lipsit, în Filocalia..., vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, p. 370. 82 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, în Filocalia..., vol. II, p.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Daniel Cristea-Enache, Liviu Antonesei, Tania Radu și Horea Poenar. Întrebările anchetei se referă la schimbările de canon de după 1990 și cer numele a cinci autori afirmați în ultimii ani pentru fiecare gen literar: poezie, proză, jurnal, eseu, critică literară. Deși răspunsurile celor invitați (vor urma și alții) nu sunt deloc lipsite de idei, Cronicarului îi e clar că discuția despre canon nu va duce prea departe nici de data aceasta. Multe chestiuni nu vor fi lămurite niciodată. Paradoxuri, prejudecăți, inconsecvențe, parti-pris-uri
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
înlocuire." Nu altceva spune și Sanda Cordoș, care consideră că ierarhia stabilită de criticii literari de până în 1989 nu se modifică esențial: Ies din prim plan acei prozatori de succes ai lumii totalitare care au dat, în epocă, mai ales răspunsuri civice importante (făcând, în ficțiune, un fel de gazetărie mascată, cărțile lor fiind așteptate cu frenezia cu care se cumpără ziarul în zile cu evenimente dramatice) și se consolidează opera acelor scriitori care, pe lângă sensibilitatea la tema vremii lor, au
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
evaluare și predispozițiile subiective argumentate. Cum, la noi, în 2005, nu există așa ceva, a vorbi despre canonul care s-a schimbat (cine îl face, cine îl susține, cine și-l asumă?) e pură pierdere de vreme." La întrebările din paranteză răspunsurile sunt, în fond, chiar numele prezente în această anchetă. Suma subiectivităților criticilor ar trebui să fie o obiectivitate suficientă. Asta până nu se găsește cineva să cloneze vreo doi critici considerați cât mai aproape de o matrice perfectă. Paul Cernat se
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
teatru al limbii. Cu cît mai consistentă lumea, cu atît mai iluzorie lumea. Realul e depășit doar prin excesul de real. Limbajul, prin pulverizarea comunicării. Dincolo de aceste excese să se găsească, oare, adevărul?! Dacă adevăr înseamnă conștiință euforică a iluziei, răspunsul e afirmativ. Oricum, adevărul nu e un dat, ci o continuă experiență (experiență a ratării lui) și un permanent exercițiu. În nici un caz, însă, adevărul nu implică o experiență dureroasă: Caragiale scrie dintr-un impuls ludic, pentru a seduce printr-
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
nimic, eșuează, se îmbolnăvesc, Altzheimer, osteoporoză, cad în șold, mănîncă numai rahat, cică n-au bani. Ratarea ? Progresia evoluției intelectuale? Un crap. Întrebările pe care și le pun, de tip cine sînt, de unde vin și unde se duc, sînt antisociale, răspuns nemeritînd decît ultima. Specia lor e mult prea veche. Tot în septembrie se vor împlini fix 65 de ani de la descoperirea picturilor de la Lascaux. S-a întîmplat grație cîinelui unui domn, care a căzut în peșteră. Locul avea să fie
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
simți că tremură din tot trupul. - Departe de țara asta blestemată. Am bani și un pașaport. - Dar... Lucian... Miriam nu-și putu stăpâni maxilarul și dinții începură să-i clănțăne. îngăimă: - Mamă... - Da sau nu. Trebuie să-mi dai un răspuns. - Unde ai fost? își ridică ochii spre el. Vocea ei speriată deveni rugătoare. Lucian îi tăiase calea ca un tâlhar. - Am fost la Varșovia. Am vândut bijuteriile. Ne ducem la Lemberg și apoi la Paris. Acolo o să ne căsătorim. Miriam-Lieba
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
imn), Andrei Mureșanu (trei poeme mai mult politice decât religioase), Grigore Alexandrescu (două poeme) și Dimitrie Bolintineanu (trei), în total 50 de pagini. Ce discuții comportă această secvență istorică? Prima controversă este suscitată de întrebarea unde începe poezia noastră religioasă. Răspunsul clasic și indiscutabil ar fi Dosoftei. Poate ea începe înainte de literatura în limba română? Însă aproape toți antologatorii noștri de poezie religioasă caută, în mod paradoxal, puncte de sprijin mai devreme. Florentin Popescu nu merge totuși mai departe de Petru
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
modeste. E posibil ca în culise lucrurile să stea mai bine - nu știu. Să nu uităm însă că cea mai sigură metodă de a îngropa un regim este secretomania. Aparenta schimbare de caracter a lui Traian Băsescu pare a fi răspunsul dat criticilor, și nu suporterilor săi. În general, e o tactică inteligentă să te adresezi celor care te contestă, și mai puțin celor care te susțin, oricum. Dar nu neapărat și una care să-ți aducă beneficii pe termen lung
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
Dimpotrivă. În monografia lui Iorgu Iordan dedicată profesorului și mentorului Al. I. Philippide, apare un episod semnificativ. Întrebîndu-și îndrumătorul lucrării de doctorat de ce tocmai un partizan atît de bătăios al ortografiei fonetice face excepție în cazul propriului nume, lingvistul primește răspunsul printr-o glumă cu destul substrat: "Scriindu-mi numele așa cum știi, arăt lumii că mă cheamă ca pe... Alexandru cel Mare, care era și el Alexandru Philippide, adică Alexandru, fiul lui Philippos". Devine util a spune acum că printre "autobiografiile
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
produs? Cum gîndesc și cum se exprimă ei, în ce măsură își regretă viața anterioară, din ce este compus sistemul lor de valori? Întrebări fundamentale, la care Eugen Istodor nu răspunde direct. El lasă fiecărui cititor șansa de a-și da singur răspunsurile după ce ascultă confesiunile complete ale celor în cauză. Firește, multe dintre afirmațiile "viețașilor" sînt nerelavante. Altele sînt incoerente, prolixe și plicticoase - cu greu s-ar putea spune că această carte te ține cu sufletul la gură - dar ele oferă cel
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
Amorul magic în care fusese parte, un fel de fief a doi "retrași", în stare să se înțeleagă (și să se povestească) doar unul pe altul se termină și el, sau se transformă în reluata "hăituire" a unui tată-himeră: "singurul răspuns care mă frămînta deocamdată era dacă mai trăiești sau nu. Nici dragostea pentru copil, nici moartea lui Abel, de care deseori mă simțeam vinovată, nu mă puteau opri. Căutările mele începeau în nopțile de veghe, cînd eram înfiorată de dorința
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
numi acest fenomen muzica zilelor noastre. Cealaltă - ce rămâne - ar fi muzica "independentă" sau poate mai corect - muzică. Așadar, se poate încerca o mică discuție despre grațioasa relație dintre muzica zilelor noastre și muzică punând ceva întrebări și încercând ceva răspunsuri. 1) Cine păstorește, cine face muzica zilelor noastre? 2) Cine păstorește, cine face muzică? 1) Muzica zilelor noastre este legănată în brațele efeminate ale noii pseudo - elite, este hrănită și crește din sânul ei ce excretă năvalnic, argintiul. Noua pseudo
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
Cristian Teodorescu Am dat un telefon la radioul public să aflu ce salariu are președintele acestei instituții, Dragoș Șeuleanu. E confidențial, mi s-a spus. Am încercat pe mai multe canale, toate oficiale. Același răspuns, iar o doamnă mai temperamentală m-a repezit, că nu știu atîta lucru ca ziarist. În radioul public salariile sunt confidențiale. Dau un telefon și la TVR. La fel. Așa se prevede în regulamentele celor două instituții. Dar de cînd
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]
-
au legătură cu Maiorescu este aproape imposibil de găsit formula sintetică prin care să fie definită personalitatea junimistului. Înainte de a se întreba "ce rămîne din Maiorescu?", Alexandru Dobrescu se întreabă, pe bună dreptate, "cine este, în fond, Titu Maiorescu?" Iar răspunsul este un șir nesfîrșit de întrebări retorice: "Ideologul susținător al progresului prin forțe proprii, ori practicianul căutînd modele de organizare în Occidentul anglo-saxon? Neîmpăcatul dușman al formelor goale sau funcționarul public care ocupă poziții însemnate în structura acestora? Teoreticianul criticii
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]