2,050 matches
-
Lucică, dragul meu, știu că ai tras cu urechea, așa că nu mă mai obosesc să repet. Ce crezi că trebuie să facem pentru a-i aduce pe nesimțiți la dreapta cale? - Mărite Părinte al meu, e ca și rezolvată... Petru răsuflă ușurat, iar Domnul îl privi cu drag. Ce bine este să ai sfetnici credincioși, dar și mai bine este să ai și sfetnici capabili de orice pentru a-ți îndeplini voia. Domnul se calmă și le mulțumi celor doi. - Mergeți
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
-l. - De unde l-ai cumpărat? La întrebarea lui furioasă, ridicase din umeri, cu un zâmbet straniu în coltul buzelor, un zâmbet pe care nu i-l cunoștea. Simțea că se depărtează de el cu fiecare zi care trecea. La început, răsuflase ușurat că dobândise mai multă libertate de mișcare. Nu îl mai suna să îl întrebe când se întoarce acasă, nu îl admonesta că stătea mai mult cu prietenii la o bere decât cu ea și nici nu mai avea pretențiile
TABLOUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376391_a_377720]
-
cu ață din cânepa luminii. Destinul meu ca o cremene încă nemișcată din loc privește trecerea asemenea apei șipotind între curbele valurilor. O ceață cu fața pătată și aspră, copaci aproape desfrunziți și desculți uitând să se ascundă după colțuri răsuflă ușurați ecoul unui tunet. Asimetric și oblic cad ploile până se obosesc și plâng tot mai subțiate de obsesii, de mi se clatină și înclină scrisul. Atunci să vii și tu destrămând din mine întunericul, apele limpezindu-le împărțind darul
ATUNCI SĂ VII ŞI TU de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376411_a_377740]
-
dormise puțin apoi tot acel șoc al fricii îl trezise simțea că trebuie să iasă din acel loc. Așteptară un sfert de oră până ce tăcerea se așternu peste șantier și ieșiră din nou în stradă, odată ajuns în stradă Mișu răsuflă ușurat acum dacă îl oprea poliția putea spune tot ce voia însă dacă îl găsea în subsol era groaznic, se liniștise puțin mergând în tăcere, Ciprian spuse ceva dar el nu-i răspunse era pe gânduri într-un târziu spuse
NOPTI CHINUITOARE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376419_a_377748]
-
cu ață din cânepa luminii. Destinul meu ca o cremene încă nemișcată din loc privește trecerea asemenea apei șipotind între curbele valurilor. O ceață cu fața pătată și aspră, copaci aproape desfrunziți și desculți uitând să se ascundă după colțuri răsuflă ușurați ecoul unui tunet. Asimetric și oblic cad ploile până se obosesc și plâng tot mai subțiate de obsesii, de mi se clatină și înclină scrisul. Atunci să vii și tu destrămând din mine întunericul, apele limpezindu-le împărțind darul
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
care n-am știut. De mine se lovește sentiment Așa cum valul se sparge de mal. De tot ce am acum sunt conștient Și nimănui eu nu-i voi fi vasal. Prin mozaic de umbre și lumini Am rătăcit. Acuma mă răsuflu ! Și peste suflet eu a tras cortini Să nu mă vadă alții că-mi trag suflu. Căci visul neștiut e-un stol de păsări Pierdut în cenușiul ireal. Al cerului. De care nu te aperi ! Decât stupid dar și în
VIS NEȘTIUT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375879_a_377208]
-
alături de tine! Își luă și Mioara rămas bun și cu ochii grei de lacrimi o lăsă pe femeie în prag urmărind-o și pe ea cu privirea. La gândul că fetele ei erau de-acum departe de orice pericol, bucătăreasa răsuflă mai ușurată. Nu apucă însă să se bucure destul că în fața casei se trezi cu stăpânul său: - Unde ți-s fetele, femeie? De ce nu mi-ai ascultat porunca? Oamenii care îl însoțeau răvășiră toată casa, dar nu găsiră urmă de
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
își făcu apariția la o sută de metri de dig. Atunci mi-am dat seama că, de fapt, am fost lângă intrarea în golf, însă am întors spre Venus. Din nou am inversat cursul bărcii. Peste puțin timp, obosit, dar răsuflând ușurat, am intrat în golf și am tras barca la mal, acolo unde câțiva colegi sosiseră, iar alții erau așteptați. O barcă cu motor rătăcea, căutând să ajungă la intrarea în portul comercial, parcurgând toată distanța pe lângă diguri. Când ne-
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CASA PĂRINTEASCĂ Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Pierdută în tăcere și nemișcare, Trăia și răsufla ca înainte. Razele lunii jucau închipuiri, Feste ciudate și pentru imaginația unui visător. Cum stăteam pierdută în tăcere și nemișcare Puteam să jur că nu era goală, Casa trăia și răsufla la fel ca înainte. Ferestrele erau luminate, Perdelele fâlfâiau
CASA PĂRINTEASCĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376114_a_377443]
-
Articolele Autorului Pierdută în tăcere și nemișcare, Trăia și răsufla ca înainte. Razele lunii jucau închipuiri, Feste ciudate și pentru imaginația unui visător. Cum stăteam pierdută în tăcere și nemișcare Puteam să jur că nu era goală, Casa trăia și răsufla la fel ca înainte. Ferestrele erau luminate, Perdelele fâlfâiau lin în noapte, În bibliotecă ușa întredeschisă, Uitați pe birou ochelarii mei, Alături de vasul plin cu trandafiri tomnatici. Un nor nevăzut până atunci Acoperi luna, oprindu-se o clipă, O mână
CASA PĂRINTEASCĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376114_a_377443]
-
despre Hrușcă, dar învățase demult lecția că nu se poate pune cu tinerii cu cercei în sprâncene. Și-ar fi schimbat locul, dar piața se umpluse deja de oameni și era prea târziu pentru a mai găsi un loc bun. Răsuflă resemnat și se concentră pe scena scăldată în luminile albastre, liniștitoare, ale reflectoarelor. În sfârșit, după ce ascultă binevoitor cele șapte coruri ale cultelor, care cântară în deschiderea concertului, nenea Duca se putu bucura de apariția idolului său. Cât îi era
FANUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376698_a_378027]
-
pe bărbii. Pâinea scoasă proaspăt din cuptor se îmbiba rapid cu sosul gros ce li se prelingea pe degete. Murăturile lui Buna erau divine și pocneau între dinți ca niște petarde în miniatură. De când nu mai mâncase în halul acesta? Răsuflă greu, cu degetele de la ambele mâini răsfirate pe burtă. Mâncase ca un porc și băuse ca un porc. Rânji. Puteau chiar să-i spună începând de mâine Ghiță, că altul nu mai aveau în curte cu numele acesta. - Lasă, că
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
-ndreptă de sale gata să plece cu plasa pe umăr, undita în mână cutia cu momeală în stânga nu i-a mai rămas nimic de făcut nimic remarcabil sunetul pașilor săi zdrobi scoici moarte și se pierdu în depărtare pinctada maximă răsuflă ușurată Apoi se întoarse spre sine să-și îngrijească perla ascunsă FISHERMAN all the words have been said some unrepeatable the mystery unveiled no sacredness remained after the oysters hâd been all collected some split on the spot open others
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
ei doi într-o armonie perfectă,atât de minunată. Și el simte la fel ,mișcarea ei continuă îi trezește toate simțurile . Și el ar vrea să nu se termine,doar că momentele plăcute din viață,nu țin atât de mult. Răsuflă amândoi prelung și mulțumiți fiindcă totul s-a terminat așa cum și-au dorit. Tina se ridică încet, unduindu-se în mișcări de dans provocator,latino-american, și se îndreaptă către baie. Îi urmărește atent fundul și parcă nu mai sesizează atât
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
corpul se rigidiza, sângele își mărea presiunea iar inima duduia ca o pompă în plină activitate. - Gata, nu mai ai niciun firicel, garantez pentru asta, poftim dă-mi și tu mie și insistă să se spele și soluția antisolară. Ana răsuflând ușurată că a scăpat de senzația transmisă de mângâierile colegei de cameră, a luat buretele și schimbând locul cu noua sa amică, o încerca o stare de jenă, nu avea curajul să-i mângâie umerii, spatele și mai ales poponețul
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
în slavă: Când aș iubi, / mi-aș întinde spre cer toate mările / ca niște vânjoase, sălbatice brațe fierbinți, / spre cer / să-l cuprind, / mijlocul să-i frâng / să-i sărut sclipitoarele stele, vor putea înțelege secretele Bibliei și vor putea răsufla fericiți de găsirea păcatului tainic al firii: Când aș urî, / aș zdrobi sub picioarele mele de stâncă / bieți sori / călători / și poate-aș zâmbi (Dați-mi un trup voi munților). Suntem surprinși de făcutul existențial, ca rezultat al iubirii, o
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
își făcu apariția la o sută de metri de dig. Atunci mi-am dat seama că, de fapt, am fost lângă intrarea în golf, însă am întors spre Venus. Din nou am inversat cursul bărcii. Peste puțin timp, obosit, dar răsuflând ușurat, am intrat în golf și am tras barca la mal, acolo unde câțiva colegi sosiseră, iar alții erau așteptați. O barcă cu motor rătăcea, căutând să ajungă la intrarea în portul comercial, parcurgând toată distanța pe lângă diguri. Când ne-
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
vedem ce se poate face. - Dați-mi adresa, doamna Romașcanu, vom vedea ce putem face... - Notați: Strada... nr... - ... Da, bine, am notat! Ajung în zece minute, maxim un sfert de oră. La revedere! - Vă aștept. La revedere! răspuse Emanuela și răsuflă ușurată, privind spre Simona care, cuminte, tăcută, a asistat la toată discuția. - Sistemul! Își poartă numele degeaba. Auzi, câtă laudă în denumire: “Instituția de Protejare a Intereselor Copilului”! Habar nu au de situațiile reale prin care trec acești copii. Urmăresc
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
Nu plânge! Ai să vezi că n-a murit cu-adevărat!ai s-o(să-l) vezi ridicându-se la sfarsit!"Și eu așteptăm aplauzele cu sufletul la gură,ca să-i văd, pe eroina sau pe erou, în picioare, si răsuflam ușurată. La 11 ani ,m-a luat la operă "Maeștrii Cântăreți din Nurenberg", și doar se știe cât de greu este Wagner!-și mi-a zis după opera: Dacă n-ai adormit la Maeștrii Cântăreți, să știi că ai viitor
DADU...ÎNTÂMPLĂRI AMUZANTE, GÂNDURI,CRÂMPEIE DE VIAȚĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373162_a_374491]
-
se zbătea ca o ființă neputincioasă în fața unui cataclism. Apoi a început ploaia, repede, cădea din cer potop, negură peste tot,mi s-a făcut frică...și am intrat în camera mea. A durat așa cam o oră apoi am răsuflat ușurată; ca prin minune marea s-a liniștit, cerul s-a înseninat, un senin de sticlă, răsăriseră stelele și luna...Ce miracole poartă luna în ea? Astrul iubirilor... Unde ești Ilie să-mi cânți la ureche melodia ta sub clar
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
timpul: Ascult cam aceleași expresii ca la celălalt cățel doar că acum ăsta este... Ziky! - Până când crezi că o să înregistrăm „Sus Ziky, jos Ziky, bun băiat Ziky...”, l-a repezit o voce nervoasă cu un vădit accent rusesc! Buzov a răsuflat adânc, apoi sigur de el, a răspuns destul de calm: - Cățelul are o cușcă extraordinară. Medicamentele sunt bune. Vă rog să-l tratați cum trebuie și să mă anunțați numai dacă mai are nevoie de ceva! La revedere! A strigat el
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
în care se găsea, simțise pielea fină a rucsacului undeva spre șoldul drept. Înfrângându-și orice teamă de întuneric și de întâmplarea recentă, desfăcuse pe dibuite rucsacul și aproape lăcrimă când își dădu seama că obiectul era întreg și funcțional. Răsuflând precipitat, acționă butonul și... se făcu lumină! Iepurașul era un radio portabil, cu o uriașă lanterna în loc de posterior. Înainte de călătorie tocmai îi schimbase bateriile; din experiență, știa că vor avea minim douăzeci și patru de ore lumină. Se-ntoarse pe-o parte
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
fondul curgerii vesele a apei. După ceva timp, ajunseră la ieșirea din minunatul sălaș de gheață. Trecerea se îngustă într-un alt coridor, însă și acesta luminat. Nu simțiră lipsa iepurașului, așa că Doc, speriat să nu fie tras la răspundere, răsuflă ușurat. Merseră cât merseră, încolonați, cu chipurile albastre de la lumina coridorului, dar și de la spaima nemărturisită, învăluiți în aburii propriilor răsuflări, aproape înghețați în hainele subțiri... Nu mai dădeau glas gândurilor, până și redutabilul duo Babacul-Papa tăcuse, pradă neliniștii. Încheind
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
și ușor îngrijorată,( cred că a exersat-o în oglindă). Băi, să-mi trag palme, mi-am uitat portmoneul la birou. Ce mă fac acum, că am și comandat?! -Stai liniștit, prietene, că achit eu! -Aaa!...rămân dator, zice el răsuflând „ ușurat”. Ne-a adus pițipoanca blondele cerute și ne-am așezat la taclale. Am discutat noi vrute și nevrute și, pe la al treilea rând de bere, am dat-o în politică. Nu m-am mirat prea mult, întrucât știam că omul e
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
versurile Cameliei Ardelean denotă o ușurință a versificației cum mai rar am întâlnit la alți poeți din generația ei. Sigură pe mânuirea condeiului, dar și pe regulile gramaticale ale limbii române, poeta are un discurs liric bine „ornat“ cu metafore: „Răsuflu tinerețea cu ardoare,/ Îmi văd neîncetat de al meu zbor,/ Mă-mbăt cu-a zilelor de vis savoare,/ Plutind, din când în când, pe câte-un nor.“ (Destin - pag.82) sau: „Dau buzna peste mine amintiri,/ Strivindu-mă cu goana
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]