1,802 matches
-
localităților rurale și slaba dezvoltare a orașelor s-a oglindit pe deplin în structura socială a noii provincii, fiind consemnate un număr de 14.992 familii de țărani, față de 22 familii de boieri, 175 de mazili, 149 de șleahtnici (sau răzeși), 501 de preoți, 285 de slujbași administrativ-judecătorești (58 de umblători, 26 de arnăuți, 104 de barani, 97 de călărași), 45 de negustori, 58 de armeni, 526 de evrei și 294 de familii de țigani nomazi 70. În urma stabilirii definitive a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
zile de clacă pe an. Pentru prestațiile parohilor se stabileau anumite taxe, care se plăteau în funcție de situația social-economică a populației, împărțită în trei clase. În prima clasă intrau boierii, mazilii, negustorii și meșteșugarii înstăriți, în a doua șleahticii, ruptașii și răzeșii, ca și meșteșugarii cu venituri mijlocii 116. Cea de a treia clasă era rezervată țăranilor și celor cu venituri modeste. Prin aceste măsuri se crea pentru preoții ortodocși bucovineni, la fel ca pentru cei din Banat 117, posibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lor fiind concentrate în vestul monarhiei, împotriva lui Napoleon. Ca urmare, căpitanul districtului a luat măsuri de a înarma țăranii din zona de nord a Bucovinei, din zona Ceremușului și de pe valea Prutului, ca și pe nobili, ruptași, șleahtnici și răzeși. Din rândul acestora a alcătuit, pe bază de voluntariat, o trupă de cavalerie și una de infanterie. Această trupă de voluntari, împreună cu trupele habsburgice existente în provincie au fost amplasate, în principal, în spațiul dintre satele Dobronăuți, Toporăuți și Boian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
202 au atacat în direcția satului Dobronăuți, iar cei de sub conducerea lui Ilinski amenințau Boianul 203. În fața pericolului ca linia slabă de apărare a voluntarilor și a trupelor habsburgice să fie străpunsă, căpitanul Bucovinei a acționat cu promptitudine, cerându-i răzeșului Ienachi Istrătuță, din Stănești, să facă recrutări voluntare în rândul țăranilor de pe valea Prutului. În ordinele date răzeșului Istrătuță, polonezii sunt prezenți drept "acei rătăciți și tâlhari de leși" care, "cu mâna înarmată caută să treacă în Galiția"204. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ca linia slabă de apărare a voluntarilor și a trupelor habsburgice să fie străpunsă, căpitanul Bucovinei a acționat cu promptitudine, cerându-i răzeșului Ienachi Istrătuță, din Stănești, să facă recrutări voluntare în rândul țăranilor de pe valea Prutului. În ordinele date răzeșului Istrătuță, polonezii sunt prezenți drept "acei rătăciți și tâlhari de leși" care, "cu mâna înarmată caută să treacă în Galiția"204. Pentru reușita recrutării voluntare, Istrătuță urma să promită țăranilor și nobililor ce se angajau în armată că vor primi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lacul), personajele care au venit în contact cu familia Căminarului, istoria bisericii, întâmplări din viață care, într-un chip sau altul, se pot regăsi în ficțiunile lui Eminescu (de pildă, fuga unei frumoase vieneze, pripășită la Ipotești, cu un aprig răzeș local) etc. Excurs pozitivist, cercetare documentară, încercarea de a depista în operă semnele realului? Toate la un loc, cu scopul, neascuns, de a defini spațiul germinativ, cum ar fi spus Noica, primordial. Valentin Coșereanu reușește să-l determine, folosind cercetările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a schimbat cu Catamar pentru Șerbouți 6. Satul era stăpânit, în jurul anului 1400, de un anume Ipatie, de la care așa cum s-a văzut i se trage și numele. Moșia era împărțită în cinci părți și a fost vândută mai apoi răzeșilor veniți din părțile Bucovinei. În legătură cu aceasta, informații amănunțite și clare se găsesc în nota la scrisoarea lui Doxachi Hurmuzachi către postelnicul Manoil Manul datată 1817, aprilie 2, Cernăuca -, în care îi propune cumpărarea părților moșiei Ipotești, aflate la acea dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului Ipatie (de unde Ipoteștii) care ar fi făcut bisericuța, mai târziu a familiei Eminovici 8. Trecută în documente când Ipotești când Epotești, moșia a constituit obiectul râvnei multora, din moment ce răzeșii ipoteșteni sunt într-o necurmată luptă cu vecinii. Ca rezultat al acestor neînțelegeri au rămas până astăzi numeroase informații, nici una de neglijat: nume ale proprietarilor, vânzări-cumpărări, date și ani. Se știe astfel că la Iordache Murguleț era casa documentelor Ipoteștilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
moșiile vecine, ajungând la următorul rezultat: Cucorăni (în partea înglobată de la Ipotești moșia Manu) și Cătămărăștii pe de lături, iar Teișoara și Hrișcanii la capete. După aceasta au delimitat și "stâlpit" jumătatea din Ipotești, cuvenită Eufrosinei Petrino, desigur, cu acordul răzeșilor care stăpâneau cealaltă jumătate. În octombrie 1847, când s-a făcut hotărnicia Ipoteștilor, moșia era împărțită Eufrosinei Petrino, fraților Isăcești și lui Nicolae Albotă, după cum urmează: Eufrosina Petrino, născută Hurmuzachi, stăpânea jumătate (două pătrimi) din Ipotești, moșie pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în cauză Elizei Moritz (grafiată adesea în acte Maurice), cu dobânda de 10% pe an, iar pentru a asigura creditul, aceasta a ipotecat partea sa de Ipotești 32. Precizăm că e vorba de pătrimea din Ipotești care fusese stăpânită de răzeșii reprezentați de pitarul Nicolae Albotă. Dintre aceștia, au ajuns să stăpânească această parte numai Agripina, născută Albotă, soția lui Iorgu Mavrodin și Elena, născută Arapu, soția lui Vasile Petrovici. Aceasta din urmă cumpărase și părțile celorlalți succesori: Constantin Arapu, Pavel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acordată epocii lui Ștefan cel Mare, care, pentru o jumătate de veac a constituit o etapă de maximă înflorire economică, politică, spirituală și de strălucite eforturi pentru neatârnarea Moldovei și apărarea românilor împotriva primejdiei otomane. Sala tronului cu scena înnobilării răzeșilor viteji, cu prezența lui Ștefan, a doamnei sale și a principalilor sfetnici trebuia să sugereze unul din secretele succeselor sale (deși în zilele de după realizarea ei, vocile unor "cârcotași", analizând scena, au evaluat-o ca o proiecție a prezentului asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pârghiilor de conducere a vieții economice, sistemului financiar-bancar, comerțului și industriei, anularea privilegiilor și libertăților tradiționale ale mazililor din 52 de sate de pe văile Ceremusului, Nistrului și Prutului, marele conflict social al administrației imperiale desfășurat între anii 1791-1871 cu țărani răzeși din fostele sate aparținătoare de ocolul domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc, sunt dovezi ale abuzurilor stăpânirii austriece, care nu pot constitui un "model" de ordine și drept. Când țăranii din fostul ocol domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc se plângeau la Viena că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nu-și găsește pereche de-atâta nedreptate, în vastele provincii ale Austriei, ba chiar în toată lumea civilizată" împăratul Franz Iosif se vede silit el însuși să aplaneze acest uriaș conflict extins și prelungit de-a lungul a trei generații, redând răzeșilor circa 40.000 iugăre de teren acaparat abuziv. Integrarea Bucovinei la imperiu s-a făcut și prin menținerea românilor în situația cvasitotală de agricultori, în timp ce, dintre coloniști și imigranți, germanii și evreii ocupau principalele sectoare de activitate aducătoare de venituri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după caz: "obște de moșneni", "obște de răzeși", "composesorat", "păduri grănicerești", alte asociații și forme asociative cu denumirea localității respective. ... ---------- Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 28 al art. I, Titlul VI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
603 din 20 mai 2008 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 15 iulie 2008. (3) Titlul de proprietate va fi însoțit de o schiță de amplasament a suprafeței de teren forestier care a aparținut obștii de moșneni, obștii de răzeși, composesoratului și altora asemenea, ce urmează a fi restituit. ... ---------- Alin. (3) al art. 26 a fost modificat de pct. 28 al art. I, Titlul VI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
comune, orașe, municipii); ... c) fondul forestier proprietate privată a unităților de cult (parohii, schituri, mănăstiri), a instituțiilor de învățământ, Academiei Române sau a altor persoane de drept privat; ... d) fondul forestier proprietate privată indiviza a persoanelor fizice (foști composesori, moșneni și răzeși sau moștenitori ai acestora); ... e) fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice. ... ------------- **) Legea nr. 26/1996 - Codul silvic a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996. ------------- Litera c) a art. 3 a
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 678 din 26 septembrie 2003. Secțiunea a 2-a Administrarea fondului forestier proprietate publică a comunelor, orașelor și municipiilor și a celui proprietate privată indiviza (foști composesori, moșneni, răzeși sau moștenitorii acestora) Articolul 12 (1) Pădurile proprietate publică aparținând comunelor, orașelor și municipiilor, precum și cele proprietate privată indiviza sau a asociațiilor formate de acestea se administrează de către proprietari, prin structuri silvice proprii autorizate, similare cu cele ale statului sau
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
respectarea regimului silvic este preluată de administrator. Pentru gospodărirea pădurilor prin structuri silvice proprii, deținătorii menționați mai sus angajează personal de specialitate, autorizat în condițiile legii. ... (2) Pentru realizarea prevederilor menționate la alin. (1) persoanele fizice, foști composesori, moșneni și răzeși sau moștenitorii acestora, se vor constitui, în prealabil, în mod obligatoriu, în asociații cu personalitate juridică, potrivit legii. ... (3) Structurile silvice prevăzute la alin. (1) îndeplinesc, în condițiile legii, atribuții de serviciu public cu specific silvic. ... (4) Structurile silvice proprii
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
păduri sistematic amenajate, cu mari și importante investiții din fondurile publice ale statului. e) În demonstrarea neconstituționalității art. 26 și următoarele din lege, care "se ocupă de așa-zisele forme asociative precum: composesoratele, obști de moșneni în devălmășie, obști de răzeși în indiviziune, păduri grănicerești și de moștenitori ai acestora", autorii obiecției susțin că prin această reglementare "Legea greșește grav, permitandu-și să creeze aberant forme și structuri anacronice de proprietate funciară și care nu au nimic comun cu concepția modernă
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
sesizare asigura realizarea unui imperativ legat de prevederile cuprinse în legea pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar, si anume definirea regimului juridic al terenurilor și cel al titularilor dreptului de proprietate pentru terenurile ce fuseseră în proprietatea foștilor composesori, răzeși și moșneni. Pe de altă parte - arată președintele Senatului -, art. 37 din Constituție se referă la asocierea în scop social-politic sau cultural, astfel cum rezultă și din art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; în
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
juridice; ... c) Pădurile pe cari Statul, instituțiunile, fundațiunile și persoanele prevăzute la alin. a și b ale acestui articol le stapanesc în indiviziune cu asemenea instituțiuni și persoane sau cu ori-ce alt proprietar particular; ... d) Pădurile pe cari moșnenii sau răzeșii le stapanesc în devălmășie; ... e) Pădurile particulare situate pe vîrfurile, crestele și coastele munților, precum și pe dealurile regiunilor muntoase; ... f) Pădurile particulare zise de protecție, adică acelea cari se găsesc în bazinele de recepție ale torenților, acelea a caror existența
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
unui regulament de exploatare aprobat prin decret regal. Amenajamentul este obligatoriu: a) La pădurile enumerate a art. 1, alin. a, b, c și d. ... El se va face, pentru Stat, de silvicultorii săi, iar pentru celelalte instituțiuni și moșneni sau răzeși de către agenții lor silvici sau de către silvicultorii recunoscuți conform legei de față. Toți acești agenți silvici sînt îndreptățiți că, cu ocazia intocmirei amenajamentului, să poată face și hotărnicia padurei, conformându-se regulamentului de hotărnicia izlazurilor comunale: b) La celelalte păduri
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
anumit studiu, făcut de minister pe bazele cari se vor determina prin regulamentul de aplicare a acestei legi și ținându-se seama de principiile stabilite prin art. 3. Prin acest regulament se va prevedea, in ce priveste pădurile moșnenilor sau răzeșilor, și depunerea de către exploatatori a cauțiunei pentru împăduririle prevăzute la art. 3. Articolul 7 Persoanele juridice menționate la art. 1, alin. a și b, precum și proprietarii pădurilor particulare supuse regimului silvic cînd își exploatează pădurile lor fără amenajament sau regulament
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
baza unor asemenea titluri executorii nu se vor putea execută decat după trei ani dela transcrierea lor și prin derogație dela art. 500 pr. civ., nu se perima decat după patru ani dela transcrierea lor. În ceea ce privește însă pe moșnenii sau răzeșii cari și-au vandut pădurile spre exploatare, cheltuelile de împădurire și prin urmare cauțiunea de depus în acest scop, vă privi numai pe exploatatori. Ea va fi pînă la 60 lei de hectar și se va putea consemna în efecte
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
de depus în acest scop, vă privi numai pe exploatatori. Ea va fi pînă la 60 lei de hectar și se va putea consemna în efecte publice pe cursul zilei. Pe lîngă această cauțiune, care privește pe exploatatori, moșnenii sau răzeșii, sînt datori, pentru lucrările de împădurire și de întreținere, să presteze munca lor în natură în limita ce se va fixă prin regulamentul de aplicarea acestei legi; iar îndeplinirea acestei obligațiuni din parte-le se va executa în același mod
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]