2,941 matches
-
structurale specifice „programelor instituționale” clasice. Statul-leviathan aplică politici și decizii de sus în jos, analiza socială este structurală, explicația mecanismelor funcționării sociale se face prin invocarea structurilor, cunoașterea este distribuită asimetric între experți și novici. În al doilea rând, distingem raționalitatea reflexivă, care-i opusul raționalității structurale, în măsura în care structurile sunt pe atât de evanescente și flexibile, pe cât sunt produse ale indivizilor autonomi și reflexivi. În al treilea rând, invocăm acea raționalitate comună a actorilor individuali reflexivi care este concretizată de premisele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Statul-leviathan aplică politici și decizii de sus în jos, analiza socială este structurală, explicația mecanismelor funcționării sociale se face prin invocarea structurilor, cunoașterea este distribuită asimetric între experți și novici. În al doilea rând, distingem raționalitatea reflexivă, care-i opusul raționalității structurale, în măsura în care structurile sunt pe atât de evanescente și flexibile, pe cât sunt produse ale indivizilor autonomi și reflexivi. În al treilea rând, invocăm acea raționalitate comună a actorilor individuali reflexivi care este concretizată de premisele, cristalizările și modelele culturale ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asimetric între experți și novici. În al doilea rând, distingem raționalitatea reflexivă, care-i opusul raționalității structurale, în măsura în care structurile sunt pe atât de evanescente și flexibile, pe cât sunt produse ale indivizilor autonomi și reflexivi. În al treilea rând, invocăm acea raționalitate comună a actorilor individuali reflexivi care este concretizată de premisele, cristalizările și modelele culturale ale vieții, adică de acele enunțuri, norme sau reguli derivate din și aplicate în experimentele trăite ale vieții. Cele trei raționalități se află în prezent în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al treilea rând, invocăm acea raționalitate comună a actorilor individuali reflexivi care este concretizată de premisele, cristalizările și modelele culturale ale vieții, adică de acele enunțuri, norme sau reguli derivate din și aplicate în experimentele trăite ale vieții. Cele trei raționalități se află în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în aplicarea și evaluarea lor. Raționalitatea structurală este considerată de mulți singura raționalitate tehnico-științifică: pe cât ar fi de omniscientă și omnipotentă, pe atât este de puțin receptivă față de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modelele culturale ale vieții, adică de acele enunțuri, norme sau reguli derivate din și aplicate în experimentele trăite ale vieții. Cele trei raționalități se află în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în aplicarea și evaluarea lor. Raționalitatea structurală este considerată de mulți singura raționalitate tehnico-științifică: pe cât ar fi de omniscientă și omnipotentă, pe atât este de puțin receptivă față de propriile eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
enunțuri, norme sau reguli derivate din și aplicate în experimentele trăite ale vieții. Cele trei raționalități se află în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în aplicarea și evaluarea lor. Raționalitatea structurală este considerată de mulți singura raționalitate tehnico-științifică: pe cât ar fi de omniscientă și omnipotentă, pe atât este de puțin receptivă față de propriile eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în aplicarea și evaluarea lor. Raționalitatea structurală este considerată de mulți singura raționalitate tehnico-științifică: pe cât ar fi de omniscientă și omnipotentă, pe atât este de puțin receptivă față de propriile eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar fi de omniscientă și omnipotentă, pe atât este de puțin receptivă față de propriile eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe atât este de puțin receptivă față de propriile eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
eșecuri. Raționalitatea reflexivă asimilează relativismul și scepticismul în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca actori asociați tuturor raționalităților sociale, indiferent de tipul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în repertoriul de strategii promovate, concomitent cu adoptarea de proceduri sociale ale promovării și cu criteriile etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca actori asociați tuturor raționalităților sociale, indiferent de tipul lor. În raționalitatea structurală tehnico-științifică, distincția dintre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
etice ale evaluării. Raționalitatea comună este modelată conform cu dominarea raționalității structurale sau a celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca actori asociați tuturor raționalităților sociale, indiferent de tipul lor. În raționalitatea structurală tehnico-științifică, distincția dintre experți și novici este tranșantă și ierarhică. În opinia și abordarea elitei științifice, publicul este în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
celei reflexive. Este o raționalitate de conformare ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca actori asociați tuturor raționalităților sociale, indiferent de tipul lor. În raționalitatea structurală tehnico-științifică, distincția dintre experți și novici este tranșantă și ierarhică. În opinia și abordarea elitei științifice, publicul este în majoritate ignorant, chiar irațional. Dacă rezistența la aplicare, eșecurile aplicării sau criticile formulate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce evidențiază însă dominarea raționalității din care derivă, tot așa cum construiește și conservă dominarea. Pentru a ilustra jocul competitiv al raționalităților menționate, să considerăm relația dintre experți și novici ca actori asociați tuturor raționalităților sociale, indiferent de tipul lor. În raționalitatea structurală tehnico-științifică, distincția dintre experți și novici este tranșantă și ierarhică. În opinia și abordarea elitei științifice, publicul este în majoritate ignorant, chiar irațional. Dacă rezistența la aplicare, eșecurile aplicării sau criticile formulate sunt puse pe seama ignoranței, atunci o informare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
criticate sau chestionate, discursul rezultat este pe cât de depărtat de realitatea trăirii efective a consecințelor, pe atât de sofisticat din punct de vedere tehnic. Realitatea trăită este distorsionată discursiv și bazată pe o percepere falsă a pretinsei ignoranțe a publicului. Raționalitatea structurală eșuează în critica iraționalității sau a ignoranței publicului și este viciată de incapacitatea sa de a evalua eficient și rezonabil propriile eșecuri în „lupta cu natura”, în asigurarea „progresului” nelimitat și mai ales în generarea „efectelor colaterale” ce multiplică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
eficient și rezonabil propriile eșecuri în „lupta cu natura”, în asigurarea „progresului” nelimitat și mai ales în generarea „efectelor colaterale” ce multiplică pericolele și riscurile tehnologice de genul poluării, al afectării sănătății, al morții plantelor, animalelor și chiar a oamenilor. Raționalitatea reflexivă este menită să corecteze astfel de neajunsuri prin demistificarea științei, prin introducerea criteriilor etice ale evaluării produselor ei și prin stimularea reflexivității individuale bazate pe mecanismele culturale și cognitive ale raționalității comune. Societatea și natura, structura și individul nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al morții plantelor, animalelor și chiar a oamenilor. Raționalitatea reflexivă este menită să corecteze astfel de neajunsuri prin demistificarea științei, prin introducerea criteriilor etice ale evaluării produselor ei și prin stimularea reflexivității individuale bazate pe mecanismele culturale și cognitive ale raționalității comune. Societatea și natura, structura și individul nu mai sunt puse în antiteză, așa cum se întâmpla în prima modernitate și în modernitatea organizată. Problemele mediului, educației, sănătății și vieții sociale încetează să mai fie simple efecte colaterale, neintenționate și deci
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acestea, se ivesc ambiguități și incertitudini, căutări și asertări, divorțuri și repetate căsătorii, familii monoparentale și familii consensuale, asociații ale femeilor, dar și ale bărbaților, mișcări feministe și reconsiderări masculine. Lupta a fost declanșată, configurările se fac și se refac. Raționalitatea tradițională a familiei este în disoluție, iar modernitatea ei începe să devină dinamică și reflexivă. Trebuie remarcat însă că această schimbare nu solicită o regresie către acea structură instituțională a societății industriale care punea unul dintre partenerii relației de gen
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
personale și a celor familiale odată cu evitarea temerilor de instabilitate socială sau de blocare demografică induse de detradiționalizarea familiei nucleare. Realitatea familiei sau a conviețuirii de gen nu se mai suprapune de mult sau a încetat să se mai conformeze raționalității tradiționale a familiei nucleare. 4.5. În căutarea unei noi legitimități a familiei Inegalitățile dinte bărbați și femei, în cadrul și dincolo de granițele familiei, au fost constituite istoric și social. Conștiința inegalităților a survenit mult mai târziu decât realitatea existenței lor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acesteia. Opțiunea pentru universitate s-a bazat pe două rațiuni: una se referă la istoria organizării și a organizațiilor, cealaltă la învățare. Ambele rațiuni mi se par relevante pentru procesele modernității reflexive. Mai întâi, organizațiile, ca simboluri și produse ale raționalității specifice modernității organizate, au cunoscut cea mai puternică expansiune în această perioadă și au consacrat acea raționalizare ce a luat forma birocrației instrumentale. Către sfârșitul secolului XX, acest tip de raționalizare a încetat să mai fie dominantă, întrucât au apărut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unor epoci ulterioare, era pe atunci structurată atât în jurul modelului humboldtian de universitate, pentru care cercetarea și predarea erau două componente inseparabile în spațiul academic, cât și în jurul modelului școlilor superioare napoleoniene ce se racordaseră tot mai puternic la cerințele raționalității birocratice a statului modern. Intervine însă o schimbare importantă, pe care Max Weber o sesizează cu acuratețe: relațiile contractuale de muncă din universitate sunt aceleași cu cele din „întreprinderile «capitaliste de stat»”. De atunci, putem observa cum universitatea se schimbă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Dumnezeu” nu presupune regresia într-o formă autistă de raportare la lume, într-un sens apropiat de nostalgiile teocratice ale islamului contemporan. Propunerea comunitarienilor este o soluție, în genul celei schițate de Alisdair MacIntyre? Trebuie, dimpotrivă, forjat un concept de raționalitate universală, așa cum propune mai degrabă papa Benedict al XVI-lea în alocuțiunea recentă de la Regensburg (2007)? Cum poate oare gândirea politică să scape de ispita universalismului inchizitorial, fără a cădea în păcatul relativismului oportunist? Cum evită religiile Cărții să devină
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aparatul conceptual al teologiei de la Niceea. Pe scurt, sensul teologic al „întemeierii” trinitare nu poate fi contestat cu premisele antifundaționaliste contemporane. Ceea ce cade mai ușor pradă criticii contemporane este postulatul autorului, care propune un alt tip de inteligibilitate teologică - o raționalitate „care refuză să identifice temeiul în altceva decât însăși mișcarea Duhului, care se acordă spontan, după plac, în afara oricărui cadru instituțional imaginabil”. Reperele tradiționale ale creștinismului istoric (i.e., Scriptură, dogme, tradiția eclezială) nu pot furniza, deci, o terra ferma. În
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
legitim o avere mai mare decât aceea deținută de șase sute de milioane de oameni din cele mai sărace țări ale mapamondului? Chiar dacă această stare de lucruri are o istorie, sondarea unei cauzalități abisale trimite la teodicee și, prin urmare, la raționalitatea de tip teologic. În primul rând, cei care suferă absurditatea unui prezent continuu nu au acces la memorie. Pentru ca un popor să-și poată scrie istoria proprie, el are nevoie nu doar de un alfabet, de scribi și de sfintele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
manifestării - o revelație captată în fluxul noetico-noematic al conștiinței - nu este posibil fără numeroase precauții metodologice. Pot oare resursele de conceptualizare ale fenomenologiei restrânge libertatea de expresie a revelației înțeleasă în sens maximal? Poate fi gândită revelația din perspectiva unei raționalități filozofice deschise? Nici un demers speculativ nu poate epuiza conținutul unei revelații - și, cu atât mai puțin, conținutul revelației divine. Dacă metafizica s-a ocupat de întemeierea lucrurilor sub umbrela categoriei de necesitate, fenomenologia privilegiază posibilul par excellence. Pentru a ieși
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]