1,328 matches
-
are menirea de a înlesni administrarea orașului și desfășurarea vieții economice și politice a poporului muncitor de pe teritoriul său. Articolul 7 Raionul este o unitate teritorială, operativă din punct de vedere economic, politic și administrativ, alcătuit din orașe de subordonare raională și comune. Localitatea de reședință a Sfatului Popular al raionului este centru raional. Raionul este subordonat direct regiunii. Articolul 8 Comuna este o unitate administrativă economică, delimitată teritorial, alcătuită din unul sau mai multe sate apropiate. Satul în care își
LEGE nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220636_a_221965]
-
a poporului muncitor de pe teritoriul său. Articolul 7 Raionul este o unitate teritorială, operativă din punct de vedere economic, politic și administrativ, alcătuit din orașe de subordonare raională și comune. Localitatea de reședință a Sfatului Popular al raionului este centru raional. Raionul este subordonat direct regiunii. Articolul 8 Comuna este o unitate administrativă economică, delimitată teritorial, alcătuită din unul sau mai multe sate apropiate. Satul în care își are reședința Sfatul Popular al comunei este centru comunal. Comuna este subordonată direct
LEGE nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220636_a_221965]
-
Sibiu. 24. Stalin cu capitala Stalin. 25. Suceava cu capitala Câmpulung-Moldovenesc. 26. Teleorman cu capitala Roșiorii-de-Vede. 27. Timișoara cu capitala Timișoara. 28. Vâlcea cu capitala Râmnicul-Vâlcea. Articolul 10 Numărul, denumirea și delimitarea unităților administrative ale Republicii Populare Române, precum și centrele raionale și comunale, sînt cele arătate în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege. Articolul 11 Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Buletinul Oficial. Această lege s'a votat de Marea Adunare Națională în ședința dela 6
LEGE nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220636_a_221965]
-
și institutul, devenit muzeu de astronomie, au fost închise și puse sub sigiliu de către autorități. Niciun act de expropriere nu i-a fost notificat reclamantei. 11. Printr-o hotărâre din 19 decembrie 1961, la cererea comitetului executiv al sfatului popular raional formulată împotriva reclamantei, Tribunalul Regional Hunedoara a constatat că statul devenise proprietar al bibliotecii și al institutului, bunurile în speță fiind stăpânite de către statul român de peste 2 ani. 12. Prin Decizia nr. 142/1990, Primăria Alba Iulia a dispus ca
HOTĂRÂRE din 25 septembrie 2012 în Cauza Arhiepiscopia Româno-Catolică Alba Iulia împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250395_a_251724]
-
și după anul declarat de solicitant, precum și toate înregistrările speciale, începând cu anul 1949. După caz, se solicită verificări și în registrele de stare civilă speciale - exemplarul I din perioada anilor 1951-1957, care au fost întocmite la fostele sfaturi populare raionale, aflate în păstrarea primăriilor unităților administrativ-teritoriale care au fost reședință de raion. ... (4) Verificările se efectuează în exemplarele I și II ale registrelor de stare civilă, iar rezultatul se consemnează într-un proces-verbal. ... (5) În situația în care registrul de
METODOLOGIE din 26 ianuarie 2011 (*actualizată*) cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276742_a_278071]
-
război, în 1945, unele competiții fotbalistice întrerupte din cadrul Campionatului Districtual Oltenia au fost reluate. Amenajarea bazei sportive din Caracal a început în 1960, în urma unui memoriu tehnic ce prevedea construirea unei tribune cu 650 de locuri. Fiind stadion de nivel raional trebuia să asigure tribuna pentru 2000-5000 de locuri. În ianuarie 1961, baza sportivă este dată în folosință, cu un teren de fotbal de 70 x 105 m, o pistă de atletism de 400 m și o tribună de 650 locuri
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
Cultură) "într-un local încăpător care dispunea și de o frumoasă sală de lectură". Colecțiile cuprindeau cărți din diferite domenii, unele cu o vechime considerabilă, cum ar fi "De remediis" a lui Petrarca din 1649. În 1952 biblioteca devine Biblioteca Raională având și sarcini de îndrumare a bibliotecilor de pe raza teritoriului Sălaj. În 1957 a primit numele cărturarului sălăjan Ioniță Scipione Bădescu. În 1968 a devenit Biblioteca Județeană, ca urmare a noii împărțiri administrativ-teritoriale. De-a lungul timpului, biblioteca a funcționat
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
consemnează orașul cu același statut și cu o populație de 13.050 de locuitori. În 1931, orașului îi era arondată și comuna suburbană Mircea-Vodă, formată din satul Mircea-Vodă. În 1950, în urma reorganizării administrative naționale, Călărași a primit statut de oraș raional reședință a regiunii Ialomița și a raionului Călărași din cadrul acestei regiuni. În 1952, regiunea s-a desființat și raionul Călărași (cu reședința în continuare la Călărași) a fost transferat la regiunea București. Orașul a primit statut de oraș regional în
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
mixtă a comunității evreiești precum și un atelier feroviar cu peste 1000 de angajați. În 1931, Pașcani a primit statut de comună urbană în cadrul județului Baia, având în administrare și comuna suburbana Topile. În 1950, Pașcani a primit statut de oraș raional, reședință a raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ, revenind la județul Iași, reînființat. În 1995, a primit titlul de municipiu. În municipiul Pașcani se află (1650, refăcut în secolul al XVIII-lea), precum și
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
locuitori. În 1931, Oltenița Rurală a devenit comună suburbană a comunei urbane Oltenița. După aceea, comuna Oltenița Rurală a fost desființată, satul Oltenița Rurală fiind el însuși comasat cu localitatea urbană Oltenița. În 1950, Oltenița a căpătat statut de oraș raional și reședință a raionului Oltenița din regiunea București, statut ce s-a păstrat până în 1968, când a redevenit oraș component al județului Ilfov (reînființat). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea orașului la județul Călărași. Orașul a
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
încă de pe la 1400 și mai devreme. Numele s-a schimbat din Șoldănești în Fălticeni în anul 1836, după numele satului și moșiei Fălticenii Vechi. În perioada interbelică a fost reședința județului Baia. Ulterior, între 1950 și 1968, a fost reședință raională în cadrul regiunii Suceava. Din 1968 este oraș în cadrul județului Suceava. În anul 1995 a fost ridicat la rangul de municipiu, fiind în prezent una dintre cele cinci localități cu acest statut de pe teritoriul județului. Municipiul Fălticeni este situat în partea
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
comuna Asău. În 1931, comunei Comănești i s-au alipit și satele Gloduri, Leorda, Șipoteni și Vermești ale fostei comune Văsâești, desființată. În 1950, comuna a trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău, iar în 1952 a fost declarat oraș raional în cadrul acestui raion. În 1968, orașul Comănești a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Gloduri (comasat cu Vermești), Podina (comasat cu Podei), Lăloaia, Leorda, Lunca, Șupan, Șipoteni și Zăvoi (comasate cu Comănești), în vreme ce satul
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
locuitori în satele Glodurile, Hângani, Leorda, Șipoteni, Văsâești și Vermești. În 1931, comuna Văsâești fusese desființată, fiind împărțită între comuna Comănești (satele Glodurile, Vermești, Șipoteni și Leorda) și orașul Moinești (satele Hângani și Văsâești). În 1950, Moinești a devenit oraș raional, reședință a raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1964, comuna Lucăcești a fost desființată și ea, orașului Moinești revenindu-i satul de reședință al acesteia. În 1968, orașul a pierdut statut de centru administrativ, devenind oraș al județului Bacău, reînființat
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
Socec din 1925 consemnează schimbarea statutului Buhușilor în cel de comună urbană, având 5350 de locuitori și cuprinzând și satele Bodești, Marginea, Schitu Runc și Runc; orașul era reședința plășii Buhuși din același județ. În 1950, Buhuși a devenit oraș raional, reședință a raionului Buhuși din regiunea Bacău, iar în 1964, raionul Buhuși a fost desființat, orașul trecând la raionul Bacău din aceeași regiune. Orașul a trecut în 1968 la județul Bacău; tot atunci au fost desființate și localitățile Bodești și
Buhuși () [Corola-website/Science/297006_a_298335]
-
Bălcescu”. Aceste noi construcții se adaugă celor construite anterior: magazinul universal din centru (după cutremur aici a fost mutată primaria localității), cinematograful, liceul (actual Colegiul Național „Gib Mihăescu”), hotelul „Rusidava”, școala „Tudor Vladimirescu”, maternitatea zonală (până în anul 1968 fost sediul raional al Partidului Comunist Român), câteva clădiri la spitalul zonal. Anul 1995 are o semnificație aparte în viața Drăgășaniului pentru că atunci s-au împlinit 460 de ani de la atestarea prin documente oficiale a localității și a dobândit statutul de municipiu. În
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
locuitori. În anul 1931, comuna Stavropoleos este o unitate administrativă de sine stătătoare, formată din satele Tisa, Stavropoleos, Țuicani și Pleașa. La 17 septembrie 1947, prin unirea comunei Moreni cu Stavropoleos, apare orașul Moreni. În 1950, Moreni a devenit oraș raional în raionul Târgoviște al regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, Moreni a fost transferat județului Dâmbovița, și până în 1989 a avut în jurisdicție și comuna Iedera, drept comună suburbană. Din 2003, prin legea nr. 259
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
din plasa Trotuș; comuna Adjudu Vechi avea 1025 de locuitori, iar comuna Burcioaia 415. În 1931, comuna Adjudu Vechi a devenit, alături de Copăcești și comuna Ruginești, comună suburbană a comunei urbane Adjud. În 1950, Adjud a primit statut de oraș raional și a devenit reședința raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, a devenit oraș al județului Vrancea, iar comunele Burcioaia și Adjudu Vechi au fost desființate, localitățile lor
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
realizării programului politic al partidului, al menținerii unității partidului, și are următoarele abilități: Consiliul Național PEMAVE În perioada dintre congrese, organul de conducere al partidului îl reprezintă Consiliul Național. Consiliul Național prezintă rapoarte Congresului și este subordonat acestuia. Președinții filialelor raionale de partid sunt din oficiu membrii ai Consiliului Național. Consiliul Național se convoacă Simestrial sau de cîte ori este necesar, la cererea Președintelui partidului, a Biroului Permanent sau la cererea 1/3 din numărul membrilor săi. Consiliul Național adoptă hotărîri
Partidul Verde Ecologist (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300085_a_301414]
-
să depășească pragul electoral de 6%. <nowiki>*</nowiki> Parte componentă a Blocului electoral “Blocul Social-Democrat” (BSD) La alegerile locale din 25 mai 2003 a format o alianță cu Partidul Social-Liberal, obținând împreună 4,4% din voturile pentru consiliile municipale și raionale. La alegerile locale din 3 iunie 2007 a obținut 3,8 % din voturile pentru consiliile municipale și raionale. <nowiki>*</nowiki> Parte componentă a Uniunii Social-Democrate “Furnica-Speranța” (USDFS)<br> <nowiki>**</nowiki> Parte componentă a Blocului electoral “PSD-PSL”
Partidul Social Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300083_a_301412]
-
locale din 25 mai 2003 a format o alianță cu Partidul Social-Liberal, obținând împreună 4,4% din voturile pentru consiliile municipale și raionale. La alegerile locale din 3 iunie 2007 a obținut 3,8 % din voturile pentru consiliile municipale și raionale. <nowiki>*</nowiki> Parte componentă a Uniunii Social-Democrate “Furnica-Speranța” (USDFS)<br> <nowiki>**</nowiki> Parte componentă a Blocului electoral “PSD-PSL”
Partidul Social Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300083_a_301412]
-
lucrări de construcție la mai multe obiective de menire social-economică. În anul 1978 a fost cooptat în cadrul structurilor politice din raionul Briceni. A deținut funcția de șef al Direcției industrie, transporturi și construcții, apoi pe cea secretar doi al Comitetului raional al PCM Briceni (1978-1983). Între anii 1983-1985, a studiat la Școala Superioară de Partid din Leningrad (azi Sankt-Petersburg, Rusia). Reîntors în Republica Moldova, activează în cadrul Comitetului Central al P.C.M. Deține, pentru scurt timp, funcția de inspector și, în același an, este
Serafim Urechean () [Corola-website/Science/300175_a_301504]
-
anii 1983-1985, a studiat la Școala Superioară de Partid din Leningrad (azi Sankt-Petersburg, Rusia). Reîntors în Republica Moldova, activează în cadrul Comitetului Central al P.C.M. Deține, pentru scurt timp, funcția de inspector și, în același an, este transferat secretar doi al Comitetului raional Anenii Noi al P.C.M. În noiembrie 1985 a fost ales ca președinte al Comitetului executiv raional Anenii Noi de deputați ai poporului (1985-1987). A lucrat apoi în cadrul Federației Sindicatelor Independente din Republica Moldova (1987-1994), mai întâi ca vicepreședinte, apoi ca prim-
Serafim Urechean () [Corola-website/Science/300175_a_301504]
-
Republica Moldova, activează în cadrul Comitetului Central al P.C.M. Deține, pentru scurt timp, funcția de inspector și, în același an, este transferat secretar doi al Comitetului raional Anenii Noi al P.C.M. În noiembrie 1985 a fost ales ca președinte al Comitetului executiv raional Anenii Noi de deputați ai poporului (1985-1987). A lucrat apoi în cadrul Federației Sindicatelor Independente din Republica Moldova (1987-1994), mai întâi ca vicepreședinte, apoi ca prim-vicepreședinte și în cele din urmă ca președinte. În paralel, pentru o perioadă, este deputat în
Serafim Urechean () [Corola-website/Science/300175_a_301504]
-
a înaintat candidați pentru funcții de consilieri locali. La 25 noiembrie 2007, în incinta Palatului Național din Chișinău și-a ținut lucrările Congresul al IX-lea al Partidului Popular Creștin Democrat. La Congres au participat 2502 delegați din toate filialele raionale și municipale, inclusiv din UTA Găgăuzia și Transnistria, precum și 125 de invitați. Congresul a votat modificări la Statutul PPCD și un șir de Rezoluții în probleme ce vizează dezvoltarea strategică a Republicii Moldova. Congresul a votat-o în unanimitate pentru candidatura
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
comunității evreiești spre Israel, pun capăt economiei de piață și schimbă structura socială a localității. Sistematizarea impusă de autoritățile noului regim include distrugerea multor clădiri vechi, inclusiv a unor lăcașuri de cult. În 1950, Odobești a căpătat statut de oraș raional al raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Comună și satul Pățești au fost rebotezate în 1964 "Unirea". În 1968, orașul Odobești a fost transferat la județul Vrancea și a
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]