935 matches
-
șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre nord de Stăncuța, Tufești, Gropeni, Tichilești și Chiscani (unde se termină în DN21) și spre sud de Mihail Kogălniceanu (județul Ialomița, unde se termină în DN2A). La Mihai Bravu, din această șosea se ramifică DJ211B, care duce la Bărăganul (DN21) și mai departe la Tătaru. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Victoria se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]
-
Frasinu, Pietrele și Sfântu Gheorghe. Comuna se află în sudul județului, pe o terasă înaltă a Dunării, la izvoarele râului Gurbanu. Este străbătută de șoseaua națională DN41, care leagă Giurgiu de Oltenița. Între Băneasa și Pietrele, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ413, care duce spre nord la Mihai Bravu. Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este deservită de halta de călători Taban (aflată lângă satul Frasinu) și de stația Băneasa Giurgiu. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
și Varlaam. Comuna Adunații Copăceni este situată în zona de nord a județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN5, care leagă Giurgiu de București. Lângă Adunații-Copăceni, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN5A, care duce spre sud-est către Greaca și mai departe către Oltenița; și șoseaua județeană DJ412A, care duce spre nord-vest la Mihăilești (unde se intersectează cu DN6), Buturugeni, Grădinari, Ogrezeni și Bolintin-Vale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
DN2), Amaru (toate trei în județul Buzău și mai departe în județul Prahova de Mizil (unde se termină în DN1B); și spre sud-est de Colelia, , Reviga și Miloșești (unde se termină în DN2C. Din acest drum, în localitatea Grindu se ramifică șoseaua județeană DJ203B, care duce spre vest la Valea Măcrișului, Gârbovi și Manasia (unde se termină în DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grindu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
malul drept al Ialomiței și este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care merge paralel cu drumul național DN2A, pe malul opus al Ialomiței, venind din și , și ducând până la Slobozia și mai departe la Țăndărei. Din DJ201, la Albești se ramifică șoseaua județeană DJ306, care o leagă de și mai departe de . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Albești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97
Comuna Albești, Ialomița () [Corola-website/Science/310564_a_311893]
-
Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Bahluiului, în aval de zona unde acesta primește apele afluentului Buhalnița. Este traversată de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Din acest drum, la Cotnari se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre sud la Balș, Todirești, Hărmănești și Pașcani (unde se termină în DN28A). De asemenea, prin partea sa estică, pe malul stâng al Bahluiului, este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care duce spre sud-est la
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
subcarpaților Moldovei, în depresiunea Ozana-Topolița, la sud de orașul Târgu Neamț, pe malurile râurilor Filioara și Agapia. Este străbătută de șoseaua națională DN15C (cu micile ramificații DN15F și DN15G), care leagă Piatra Neamț de Fălticeni. Din acest drum, lângă Săcălușești, se ramifică șoseaua județeană DJ155D, care o leagă spre est de Grumăzești. În comuna Agapia se află două arii protejate: Codrii de Aramă (pentru gorun) și Codrii de Argint (pentru mesteacăn), ambele de tip forestier. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
hidrografic al Teleajenului, pe o vale străjuită de munții Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu și drenată de pârâul Crasna. Prin comună trece șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. La Homorâciu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102, care duce la Slănic, , , Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). Comuna Izvoarele este traversată și de calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de stațiile Homorâciu și Izvoarele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
principal bazinul hidrografic de pe cursul superior al râului Mislea. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100D, care duce spre vest la Bănești (unde se termină în DN1) și spre est la și la orașul Plopeni. La Scorțeni, din acest drum se ramifică DJ215, care duce către Băicoi (terminându-se în același DN1), iar la Mislea, DJ100D se intersectează cu DJ100E, drum ce duce spre sud tot la Băicoi, iar spre nord la Telega și Câmpina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
de București. Lângă Strejnicu, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ140, care o leagă spre nord-vest de (unde se termină în DN72) și spre sud de și (unde se termină în DN1). În satul Strejnicu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ129G, care duce spre est la Ploiești (unde se intersectează cu același DN1). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Târgșoru Vechi se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
Pogoanele (DN2C). În dreptul localității Mihăilești, drumul trece pe lângă monumentul ce comemorează Explozia de la Mihăilești din 2004, unul dintre cele mai grave accidente de pe drumurile României. La Costești, DN2 se intersectează cu DN2C care leagă Buzăul de Slobozia. La Spătaru, se ramifică DN2B, drum care duce spre zona industrială a Buzăului și de acolo mai departe spre Brăila și Galați. După ce intră pe teritoriul administrativ al municipiului Buzău, în punctul numit „Hanul lui Țintă”, DN2 se intersectează într-un sens giratoriu cu
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
Dâmbovița, acolo unde din el se desprinde râul Ciorogârla. Este străbătută de șoseaua județeană DJ601A, care o leagă spre nord de (unde se termină în DN7) și spre sud în județul Giurgiu de și . Din acest drum, la Brezoaia se ramifică șoseaua județeană DJ404, care duce spre sud-vest în județul Giurgiu la și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brezoaele se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Brezoaele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310477_a_311806]
-
pe malul drept al râului Siret, care îl desparte de acesta, în zona unde Siretul primește apele râului Șușița și ale râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău, șosea din care la Tișița se ramifică DN24, care duce spre Tecuci, Bârlad, Vaslui și Iași, și DN2L care leagă Mărășeștiul spre vest de Panciu, Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D). Șoseaua județeană DN205H se ramifică din DN2 la Călimănești și duce
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
șosea din care la Tișița se ramifică DN24, care duce spre Tecuci, Bârlad, Vaslui și Iași, și DN2L care leagă Mărășeștiul spre vest de Panciu, Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D). Șoseaua județeană DN205H se ramifică din DN2 la Călimănești și duce spre nord la Pufești (unde se intersectează din nou cu DN2), și apoi spre vest la Păunești și spre sud la Movilița și Panciu. Șoselele județene DJ204I și DJ204E, ramificate din DN2, sunt de
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
Șoseaua județeană DN205H se ramifică din DN2 la Călimănești și duce spre nord la Pufești (unde se intersectează din nou cu DN2), și apoi spre vest la Păunești și spre sud la Movilița și Panciu. Șoselele județene DJ204I și DJ204E, ramificate din DN2, sunt de fapt drumuri de interes local ale orașului Mărășești. Orașul este și un important nod feroviar, în gara Mărășești întâlnindu-se calea ferată București-Galați-Roman cu calea ferată Buzău-Mărășești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Mărășești se
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
Gara Ianca, Oprișenești, Perișoru, Plopu și Târlele Filiu. Are o populație de locuitori (2011). Orașul se află în partea central-estică a județului și este traversat de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Ianca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ211, care duce spre sud la Zăvoaia, Roșiori și Grivița (ultima în județul Ialomița; unde se termină în DN2C); și șoseaua județeană DJ221, care duce spre nord la Șuțești (DN22), Râmnicelu, Gemenele și Cazasu (unde se termină în
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
activitatea economică de bază a orașului, dezvoltarea turismului montan fiind în stadiu incipient. Orașul se află în valea râului Buzău și este traversat de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Pe teritoriul orașului, în dreptul satului Lunca Priporului, se ramifică din DN10 șoseaua județeană DJ203K, ce leagă orașul de Gura Teghii. Pentru transport feroviar, orașul este punctul terminus al căii ferate Buzău-Nehoiașu, pe care diversele localități componente ale orașului sunt deservite de stațiile Șețu, Păltineni, Nehoiu și Nehoiașu (ultima fiind
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
județul Iași, Moldova, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Pârcovaci. Orașul se află în nord-vestul județului Iași, pe malul Bahluiului. Este străbătut de șoseaua națională DN28B, care leagă Iașiul de Botoșani. La Hârlău, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281A, care deservește comuna Deleni. La Hârlău se află capătul de linie al căii ferate Podu Iloaiei-Hârlău, pe care circulă trenuri de călători cu destinația Iași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Hârlău se ridică la locuitori
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
la 10 km de Hîncești. Bardar, sat enorm cu înfățișare de agro-orășel, așezat între dealuri pitorești îmbrăcate în vii, livezi și păduri de o frumusețe copleșitoare, la doar 15 km de capitala țării, pe automagistrala Chișinău-Hîncesti, de unde drumul național se ramifică în trei direcții - spre vama Leușeni, orașele Cahul și Comrat. Piscurile din jurul satului dau peisajului un aspect submontan. La Mori are înalțimea de 277 m, Chiriecii se ridică spre Pojăreni la altitudinea de peste 280 m, coama dealului Dolugeni (277 m
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
sunt mai puțin numeroase, dar aici se află cele mai mari înalțimi din Munții Aninei. Astfel, în vest se desfașoară culmea Cuniuma (1046 m.), iar în est culmile Grohanul Mare (1044 m.) - Leordiș (1160 m.) - Pleșiva (1144 m.) care se ramifică spre Nera. În afară de aceste două culmi principale aici se mai află nenumarate culmi secundare adaptate la structura geologică. Din pricina eroziunii diferențiale exercitată pe roci cu duritați diferite cât și a tectonicii au luat naștere depresiuni locale la Prolaz (în Cheile
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Auto 2 este al doilea titlu din seria GTA. Rockstar sugerează că acțiunea se întâmplă în viitor, undeva în 2013. Grand Theft Auto III este al treilea titlu din seria GTA. Acțiunea se petrece în 2001. Din GTA3 s-au ramificat alte jocuri. este prima ramificare a lui GTA3 Acțiunea se petrece în 1986. Primul joc din serie cu motociclete și elicoptere folosibile. este a doua ramificare a lui GTA3 Acțiunea se petrece în 1992. Primul joc care include biciclete și
Grand Theft Auto (serie) () [Corola-website/Science/304740_a_306069]
-
contact cu celulele corpului. Dezavantajul acestui sistem o circulație mai înceată. La insecte sângele nu are rol de transport al gazelor. Aerul atmosferic pătrunde în organism prin orificii de pe laturile abdomenului numite stigme. Stigmele se continuă cu tubușoare ce se ramifică și ajung până la ultimele celule. Tubușoarele se numesc trahee și pentru a fi mereu deschise prezintă în interior un firișor de chitină în spirală Are loc mai apoi transformarea sistemului circulator lacunar într-un sistem circulator închis, ceea ce face ca
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
prebucal, unde se deschid canalele glandelor salivare. De la orificiul bucal pleacă un faringe musculos, urmat de esofag și stomac aspirator. Stomacul continuă cu intestinul mijlociu, cecul rectal și se termină cu anus. La nivelul intestinului mediu se formează diverticule intestinale ramificate în toată opistosomă și prosomă. Aici are loc absorbția și depozitarea subsatnțelor nutritive. Prada este reținută cu ajutorul chelicerilor și pedipalpii injectează veninul în vuctimă, începându-se digestia preintestinală. Apoi, produsul lichifiat este aspirat de esofag și stomac. Excreția este efectuată
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
și a teoriei selecției naturale, reconsolidând teoria evoluționistă. Se dezvoltă rapid noi discipline biologice, mai ales după ce James D. Watson și Francis Crick propun structura ADN-ului. După elaborarea teoriei fundamentale a biologiei moleculare și descoperirea codului genetic, biologia se ramifică în două mari direcții, una referitoare la studiul organismelor și a grupurilor de organisme și o alta referitoare la domeniile celular și molecular. Pe la sfârșitul secolului al XX-lea, apar noi ramuri ca genomica (studiul genomurilor organismelor) și proteomica (studiul
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
lucrare de referință, deoarece o mare parte a conținutului acesteia este și astăzi acceptat. În această lucrare, Linné așază omul în ordinul primatelor și îl denumește "Homo sapiens". Progresul general al cunoașterii a condus și la dezvoltarea biologiei. Aceasta se ramifică în mai multe domenii care treptat vor evolua de sine-stătător. Călătoriile efectuate de naturaliști au furnizat o multitudine de informații privind diversitatea și distribuția lumii vii. De o deosebită valoare sunt contribuțiile lui Alexander von Humboldt, care a analizat relația
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]