3,475 matches
-
din umbră, semiumbră, din frig și rece și cu toții strigâ în cor: - Vrem să vii tu, primăvară, cu caișii, cu cireșii tăi, cu zămbet de floare, cu albine care mângâie unduirile pămăntului în zbor, harnice. Să vii pentru noi toți, reîntoarcere spre noi și viitor. Văd pământul prin spinarea sa neagră, necuprinse câmpii, cum împrăștie mirosul său prin aburii iernii trecute. În brațe strânși pe albul cetății dragostei, contopiți, întrunul din lăcașurile vieții, un ea și un el, se iubesc, încercând
APRHODI`TE TE AŞTEPT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346501_a_347830]
-
Istorisire > COMOARA BLESTEMATĂ - XI. CASTELUL BÂNTUIT Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Întreaga săptămână familia Valdescu stătu cu frica în sân ca nu cumva demonul să le divulge secretul. Bănuiau că reîntoarcerea acestuia, pentru ultima oară, în viața lor putea însemna chiar sfârșitul. Era posibil ca aghiuță să fi urmat calea blestemului, dar acesta, odată rupt, să uneltească împotriva lor. Femeia era îngrijorată că-l umilise pe drăcușor, în acea noapte când
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
ec. Petre Crăcănel - “Mi-e dor de Vadim! De ce oare, mi-e așa dor de Vadim?”, Ovidiu Țuțuianu - “O validare recentă a ipotezei lui Nicolae Densușianu privind originea limbii române”, Roxana Istudor - “Comunicare și manipulare”, colonel (r) dr. Ion Petrescu - “Reîntoarcerea la KGB”, Ion Bădoi - “Dialog despre justiție, cu și fără justiție...”; “Însemnări despre scriitorul lunii - Augustin Buzura”, Constantin Băjenaru - “Rațiuni pentru apărarea și susținerea cuplului - familiei tradiționale românești”, Nicolae Vasile - “Analiza epistemologică a creației jurnalistice a lui Mihai Eminescu”, Irina
SERATELE “EMINESCU, JURNALISTUL”, INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376979_a_378308]
-
de izvor din tugă./ (...) și dacă aș putea întoarce timpul/ să merg sub salcia pletoasă de la drum/ să mai mănânc așa mâncare simplă/ dau toate bunătățile de acum!/” (Izvorul din tugă). Dorul de sat o face să-și imagineze o reîntoarcere definitivă pe plaiurile copilăriei: „M-am întors definitiv/ acasă, la mine-n sat,/ câmpul și pădurile/ tot într-una m-au chemat./”. Dar trecerea anilor o face necunoscută de locuitori: „Doar din când în când o babă/ se mai uită
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
nehotărâte; o aprobare în extaz a întregului caracter al vieții, deopotrivă de puternic și de fericit, marea bucurie și marea compasiune, gândite panteist, care aprobă și sfințesc cele mai îngrozitoare și îndoielnice însușiri ale vieții; voința veșnică spre zămislire, fecunditate, reîntoarcere, sentimentul unității necesare creației și nimicirii. (N) Doar animalele inimilor noastre fugeau precum șobolanii de pe Arca lui Noe, aruncându-și blănile pe spate și dispărând odată cu Atlantida paradisului pierdut, (H.M.) Degeaba, întruna degeaba, Pe toate nestinsele cruci! Ce dac-ai
2. CÂND DRAGOSTEA PĂRĂSEȘTE CĂMINUL CONJUGAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376616_a_377945]
-
un destin aparte. Încet, încet se configurează personalitatea viitoarei intelectuale, o persoană aparte, ieșită parcă din tiparele „rebrenilor”. Prozatoarea își deapănă amintirile și trăirile până la maturitate. Atât plecarea din satul natal, evadarea spre necunoscut din dorința de cunoaștere, dar și reîntoarcerea în ținuturile dragi unde a copilărit sunt tratate cu multă sensibilitate și emoție. Aleargă parcă de la o extremă la alta, de la locurile pitorești înconjurate de munți la marea fără de sfârșit și orașul care a adoptat-o și pe care-l
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
face culcuș / în imaginarul pustiu./ „Imaginarul pustiu“. Aceasta ar fi doar o interpretare generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor silogistice din structura semantică este mult mai adâncă... Cât suflu mitic freamătă în remarcabila construcție poetică, determinată ontologic! Asimilând „eterna reîntoarcere“, desprinsă din focalizarea lentilelor eliadești, poeta simulează glasul destinului, încărcat de linii sintactice bogate în volute. Desfășurarea polivalenței semantice în care trăiește succesiv, poemul „De câte ori te-ai întors?“ (poem înrudit în subsidiar cu mistica abisului) consacră pluritatea neîndoielnică a unei
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
capitalismului și democrației în mentalul creatorilor de artă trebuiesc canalizate în direcția a ceea ce se numește globmodernul,care respinge fostul postmodernism.Astfel, trecerea de la cultura realismului socialist ,ce mai persistă în arta românească, la cultura glob modernismului care promovează o reîntoarcere la modernsmul exprimat prin noi forme de abordare a realității se face anevoios.Motivul? Mentalitatatea formată în 50 de ani de dictatură comunistă.Mai este o cauză.Profesorii care redactează manualele școlare sunt formați la “școala”realismului socialist făcând ca
CAPITALISMUL ŞI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373058_a_374387]
-
Acasa > Cultural > Artistic > ROMANUL „MAIA” - DRAMA UNEI COPILE Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017 Toate Articolele Autorului TULBURĂTOAREA LECȚIE A UNEI REÎNTOARCERI ÎN TIMP Ion C. Gociu „MAIA” (Fragment notă de lector) ................................................................................. Romanul „MAIA” poate fi considerat, cu adânci temeiuri, ca o necesară și elocventă completare a frescei umane, zidită din cuvinte inspirat orânduite în volumul de debut al autorului care, de
DRAMA UNEI COPILE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372133_a_373462]
-
se stinsese și entuziasmul general... tăcerea rămânând singurul stăpân. Fiecare se gândea la ai lui. Ce se va întâmpla cu înfățișarea lor? Aveau să rămână așa ori ba? Până la urmă, ajunseseră să considere toți că cel mai mare necaz era reîntoarcerea la vârsta adolescenței într-un mod atât de miraculos... nicicum faptul că erau închiși într-o grotă, după un cutremur devastator. -Oare doar noi, cantemiriștii ăștia verzi of Sinaia am redevenit copii? Dar Karmel a mea? Dar cealaltă lume?! întrebă
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
orice apăsare sufletească, făcând pe cei prezenți să simtă că palpează istoria, că au intrat în inima istoriei, fiindu-le hărăzită minunea de a-i vedea aievea pe făptuitorii ei! Ziua de 27 aprilie 2010 a fost o zi de reîntoarcere la clasici, la aroma epocii interbelice a României. A fost o zi strălucitoare, mirabilă! Anii care au urmat Garden Party-ul de la Palatul Elisabeta consacrat împliniri a 50 de ani ai Alteței Sale Regale Principelui Radu al României au readunat în
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
el dezvăluie cititorului vizionar un spectator deopotrivă înzestrat cu capacitatea permanentă de a se minuna de priveliști, de oameni și lucruri, și harul narativ de a-l face pe cititor să vadă ceea ce vede el însuși. Detaliat, limpede și fermecător. Reîntoarcerea periodică la natură i-a devenit (și profesional, constant, planificat, nu doar ocazional, turistic) un mod olimpian de revigorare, terapie pe care, deseori, o împărtășește și semenilor, cunoscuți apropiați și prieteni, și studenților săi de la Facultatea de Geografie a Universității
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
remarcabilă puritatea adâncă a sentimentelor acestei generații. Echilibrul comportamental și naturalețea emoțională conferă o mare doză de credibilitate și de demnitate relațiilor între sexe, care sunt privite cu religiozitatea bunului- simț. Delicatețea este consubstanțială, iar discreția guvernează tot acest comportament. Reîntoarcerea fostului “balic delincvent” la vechile urme, după dobândirea legitimității sale de “student cu drepturi depline” este un “rămas-bun” adresat părții sale de nemeritată suferință, și o ultimă verificare, spre aducere-aminte, că toate câte i s-au întâmplat n-au fost
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
dintotdeauna a fost și rămâne întâmpinarea primăverii, cu toate surprizele ei plăcute, incepand cu creșterea zilelor și a fluxului luminos, revenirea progresivă a căldurii, răsărirea florilor de primăvară, dintre care ghicelul este chiar campionul străbaterii stratului de zăpadă și desigur reîntoarcerea păsărilor migratoare, atât de frumos surprinsă în versurile lui G Cășbuc: Vestitorii primăverii Dintr-alte țări, de soare pline, Pe unde-ati fost și voi străine, Veniți, dragi păsări înapoi Veniți cu bine! De frunze și de cântec goi, Plâng
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
post-bipolar, au încercat să o micșoreze. Nu teritorial, ci ca putere - economică, demografică, culturală, morală, socială etc. Ceea ce au reușit cu sprijinul românilor înșiși“. De aceea, nu întâmplător a emis și un enunț în conivență cu ideile și speranțele dvs., reîntoarcerea în țară a elitelor forțate să stea în exil, departe de aspirațiile și dorințele neamului din care se trag. Cât de departe este acest deziderat național? Călin GEORGESCU: Este un enunț bun, dar cel care îl rostește trebuie să aibă
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
Școli au interzis ca în timpul orelor școlare să se folosească Eifonurile, dar regulamentele rămîn fără ecou. Nu de mult pe străzile Parisului au apărut afișe atractive cu prilejul deschiderii unui nou MUZEU,a cărei denumire mi-a atras atenția :SHADOKS. Reîntoarcerea, cu o mare vîlvă, mi-au gonit pașii spre scările care duceau la SHADUKO. Marea creație a ORTF-ului este o expoziție bogată în stilul dadaist. Un episod cunoscut din istoria gazetăriei , a ziarelor a început în 15 martie 1968
SHADUCO de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371736_a_373065]
-
părerilor de rău, e plină de vivacitate și are o muzicalitate aparte. Într-un punct ce pare a fi „terminal”, Teodor Dume ne avertizează că „unele suferințe / au ieșit din matcă / tăcere / curând voi ieși și eu”. Această „plecare cu reîntoarcere imposibilă” este durerea cea mai teribilă din spatele cărnii. Dar chiar și această durere are un remediu care constă în înveșnicirea clipelor cele mai frumoase prin poezie. Iar cei care vor citi această poezie, vor deveni, la rândul lor, nemuritori. Ionuț
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
ce preț și, cu ce câștig? Vise spulberate, tinerețe arsă prea devreme, sănătate zdruncinată iar despre idealuri, mai bine să nu pomenesc nimic. Și cu cât este metropola mai mare, cu atât și alienarea este mai mare, de cele mai multe ori reîntoarcerea fiind aproape imposibilă. O junglă care macină nervii și sănătatea într-un ritm din ce în ce mai rapid și, în care supraviețuiesc numai cei foarte rezistenți psihic și fizic. Printre care, cu amărăciune trebuie să recunosc că nu m-am aflat și eu
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
limpede că aici forma spirituală nu-și poate încă face apariția așa cum este ea într-adevăr, fiindcă aici spiritualul nu constituie semnificația propriu-zis dominantă. Această trinitate de zei ar fi spirit dacă al treilea zeu ar fi unitate concretă și reîntoarcerea la sine din distincție și dedublare. Fiindcă, potrivit reprezentării adevărate, Dumnezeu este spirit întrucît este această activă și absolută diferențiere și unitate care constituie în general conceptul de spirit. Dar, în Trimûrti, al treilea zeu nu este totalitatea concretă, ci
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
constituie în general conceptul de spirit. Dar, în Trimûrti, al treilea zeu nu este totalitatea concretă, ci el însuși nu este decît o latură a celorlalte două și, din această cauză, el este de asemenea numai o abstracție, nu e reîntoarcerea în sine, ci numai o trecere în altceva, este transformare, creație și distrugere. De aceea trebuie să ne ferim a căuta, deja, în aceste prime presimțiri ale rațiunii, adevărul suprem și a dori să descoperim în acest ecou care conține
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
animalelor", iar lucru principal este să nu fie lezat nici un animal, să nu fie omorît nici un animal, "în consecință, sacrificiile nu ar fi pure" [158]. Alte moduri de eliberare de rău sînt teribile penitențe ale inzilor, penitențe care merg împreună cu reîntoarcerea în sine însuși. În general, Brahma este acest Unul, absolut abstract, acea ființă supremă în limbajul intelectului. Cînd indul se reculege în rugăciune, se retrage în gîndurile sale, se concentrează în sine însuși; momentul acestei concentrări pure este Brahma; atunci
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ca răutate; a treia apoi este pură negație, cum este reprezentată și în lumea concretă a mitologiei, ca Siva, Mahadeva, (Maheçvara), zeul distrugerii și al schimbării. Deosebirea importantă în raport cu noi constă în faptul că al treilea principiu nu este reîntoarcerea în primul, cum pretinde spiritul, ideea, reîntoarcerea prin mijlocirea suprimării negației, reîntoarcere în sine însuși, conciliindu-se cu sine însuși. La inzi, principiul al treilea rămîne schimbare, nimicire. Aceste trei calități sînt reprezentate ca esențialitate a naturii. "Vorbim despre ele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
negație, cum este reprezentată și în lumea concretă a mitologiei, ca Siva, Mahadeva, (Maheçvara), zeul distrugerii și al schimbării. Deosebirea importantă în raport cu noi constă în faptul că al treilea principiu nu este reîntoarcerea în primul, cum pretinde spiritul, ideea, reîntoarcerea prin mijlocirea suprimării negației, reîntoarcere în sine însuși, conciliindu-se cu sine însuși. La inzi, principiul al treilea rămîne schimbare, nimicire. Aceste trei calități sînt reprezentate ca esențialitate a naturii. "Vorbim despre ele ca despre copacii unei păduri"". Dar aceasta
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în lumea concretă a mitologiei, ca Siva, Mahadeva, (Maheçvara), zeul distrugerii și al schimbării. Deosebirea importantă în raport cu noi constă în faptul că al treilea principiu nu este reîntoarcerea în primul, cum pretinde spiritul, ideea, reîntoarcerea prin mijlocirea suprimării negației, reîntoarcere în sine însuși, conciliindu-se cu sine însuși. La inzi, principiul al treilea rămîne schimbare, nimicire. Aceste trei calități sînt reprezentate ca esențialitate a naturii. "Vorbim despre ele ca despre copacii unei păduri"". Dar aceasta este o comparație rea, deoarece
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
antinomici Brahma Nirvăna: tat twam asi, adică "microcosmul = macrocosmul". Cu această premisă, din care este derivată extrema consecință: aceea a negațiunii lumii fenomenice gînditorul indian pornește la realizarea identificării din amintita afirmație teoretică: singurul țel al existenței sale devine astfel reîntoarcerea la unitatea primordială, după descătușarea din lanțurile multiplicității și diversificării aparente. Dar, pentru atingerea țelului ultim, e nevoie de un efort continuu, gradual și coerent. Gînditorul indian trebuie înainte de toate să se debaraseze de tot ce constituie iluziile existenței, dintre
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]