93,541 matches
-
plîngerile pe această temă ale scriitorilor, vom avea un foarte expresiv tablou al nemulțumirilor, acuzelor și pamfletelor că există o conspirație împotriva României, apărute mai tîrziu. Într-un anume fel, chiar și reacțiile vehemențe de tip "Nu ne vindem țară", reacții al căror motiv secret era acela al păstrării stării de izolare economică a României pentru a nu se ajunge la competiția cu lumea largă, își au corespondent în diverse nostalgii scriitoricești după protecția statului de odinioară. Există, aici, o deosebire
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
se pare a fi considerarea într-un fel de bloc monolitic a modernismului și a ceaușismului, deși, din nou, înțeleg rațiunile pentru care scriitorii și criticii optzeciști doresc să se despartă simultan de totalitarismul comunist și de modernism. Eu împărtășesc reacția în sine, mi se pare în firea lucrurilor, dar cred că despărțirea poate avea loc în termeni cu adevarat radicali, adică mult mai exacți. În sfîrșit, convins fiind, la rîndul meu, de caracterul retardant al modernismului postbelic, sînt impresionat de
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
Sovietică (care, de altfel, ulterior, ne-a și inundat țară). Drept urmare, se poate crede că fascismul (cu toate variantele lui, inclusiv legionarismul) a fost un fel de isterie colectivă, declanșată din senin. În realitate, chiar dacă n-a reprezentat doar o reacție la comunism, fascismul a însemnat și așa ceva. Va rămâne veșnic o enigmă de ce calcă Z. Ornea în vârful picioarelor ori de câte ori se apropie de acest subiect. Cititorul care rescrie fiecare carte Volumul cu titlul Portrete este o culegere de articole, publicate
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
neîncrederea în actul de justiție autohton. Neîncredere justificată de numeroasele precedente în care justiția de la noi e mai atentă la șoaptele politicienilor decît la probele după care ar trebui să cîntărească vinovățiile. În Adevărul, Dumitru Tinu e de părere că "Reacțiile violente ale Puterii și ale Opoziției, imediat după anunțarea sentinței, duc la concluzia, deloc liniștitoare, că Justiția nu s-a putut încă desprinde din postura de instrument în mîna celor ce dețin puterea politică." Editorialistul folosește drept temei al acestei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
Tinu despre dosarele la care se lucrează întăresc declarațiile lui Adrian Nastase și sînt foarte grave, apare întrebarea: Justiția își face acum datoria, fiindcă nu mai e blocată de intervenții politice, dimpotrivă, "lucrează asiduu" tot în numele unor astfel de intervenții? Reacția dura a Ministrului Apărării, pedistul Victor Babiuc, cel care anunța într-un comunicat că Armata declară recurs împotriva acestei sentințe și că el însuși se va adresa șefului acestei armate, președintelui Constantinescu, în chestiunea recursului, e și ea cît se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
o caverna a unui viitor imprevizibil". Citatul este ilustrativ și pentru expresivitatea mereu dată la maximum a frazelor lui Dan Stâncă. Prozatorul nu scrie niciodată ca să scrie. El urmărește să-i provoace pe cititori și, uneori, exasperat de absență oricărei reacții, să provoace - s-ar spune - cerul însuși. Cristian și Ruxandra sunt vizitați la un moment dat de profesorul Bălan, un faimos medic, aflat la prima lui vizită în Canada. Spre deosebire de nostalgicul Cristian și de fremătătoarea Ruxandra (care nici ea nu
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
curs unei invitații în care nici expeditorii nu credeau. Aici, în cele șapte zile ale "vacanței" sale (care e de fapt sfîrșitul perioadei de vacanță, adică de absență a sa din cîmpul istoriei, al realității) se declanșează un lanț de reacții: cele din planul epic, simple episoade materiale (arestarea tatălui pentru a-l împiedica să vorbească cu fiul, bruscarea vecinilor binevoitori, urmărirea insolenta a agenților ș.a.) au menirea de a-l împiedica să ajungă în planul memoriei interioare, adică al unei
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
și spus: "Tatăl dumneavoastră te făcea să plătești un bilet la film ca să-ți arate ceva ce poți să vezi pe gratis stînd acasă și doar deschizînd ușa!"... Încă îi mai purta pică tatei pentru că a furat-o pe mama. Reacția lui m-a ajutat să înțeleg iritarea unor oameni față de filmele tatei. De fapt, filmele tatei sînt atît de adevărate, încît ești tentat să crezi că nu e vorba de ficțiune, ci de un documentar mai special. Cam asta a
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
aveau nevoie spre a justifica politică non-interventiei. Dacă Bill Clinton ar fi citit o altă carte, de pildă atît de tulburătoarele și pătrunzătoarele memorii ale lui Warren Zimmermann, ultimul ambasador american în Iugoslavia de dinaintea dezintegrării, alta ar fi fost poate reacția celui mai puternic om din lume în raport cu catastrofă ce se derula de-acum în zona respectivă. Pentru Zimmermann, fără umbră de îndoială, Milosevici a fost artizanul distrugerii Iugoslaviei. Studiindu-l ani de zile, meditînd cu gravitate la ceea ce s-a
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
s-ar fi întîmplat dacă Bill Clinton ar fi citit memoriile lui Zimmermann la timpul potrivit. Un lucru este cert, informațiile unilaterale și istoria absorbita pe nerăsuflate nu pot conduce la decizii înțelepte. Ceea ce plătim cu toții astăzi este lipsa de reacție la semnalele extrem de puternice venite din zona încă din 1991. Iar cartea lui Kaplan, chiar dacă nu a fost cauza unică a paraliziei de voință a președintelui, a contribuit la construirea unui mit arogant și nociv privind natură intrinsec barbara a
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
Pavel Șușară Cînd, cu un an în urmă, în satul Cărbunari din Maramureș, la o depărtare de vreo douăzeci de kilometri de Baia Mare, se încheia prima ediție a unui simpozion privat de sculptură în marmora, Cărbunari '98, reacțiile erau amestecate. Uimirea că un prosper om de afaceri, ing. Victor Florean, proprietarul mai multor exploatări de marmora și al unei fabrici de prelucrare și de finisare, utilata la zi și condusă cu multă pricepere, finanțează o acțiune artistică și
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
Nicolae Manolescu Cartea lui Mircea Cărtărescu de la Humanitas, intitulată Postmodernismul românesc, are, între altele, meritul de a relansa (dacă nu cumva de a lansa pur și simplu) la noi dezbaterea despre cel mai la modă fenomen cultural din lume. Reacțiile au fost imediate. Bănuiesc că autorul s-a așteptat că ele să fie contradictorii, entuziaste și ironice, deopotrivă vehemențe și superficiale. Faptul intra in regula jocului postmodern, care are în vedere o epiderma, nu e așa, fierbinte. Despre înlocuirea hermeneuticii
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
continuare femeia se enervează de-a dreptul descoperind că figurează și ea în carte, ca personaj, si nu că unul dintre cele mai simpatice. Din acel moment, lectură ei devine tot mai capricioasa, spre exasperarea autorului, care îi pândește fiecare reacție. Ca un făcut, în aceeași perioadă, o prietenă de familie, Smaranda, căsătorită cu doctorul Gachet, le aduce dactilograma unui român memorialistic al soțului ei, care, ca fost prizonier în Iugoslavia, a simțit nevoia să-și istorisească în scris peripețiile. "Scriitorul
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
esențială. Dacă n-ar fi scris articolul pe care-l publicam în paginile 3, 12-13 și 14, eu tot aș fi scris editorialul, la a cărui idee țin și care ma desparte de dl Grigurcu. Am observat mai demult că reacția la Călinescu vine îndeosebi dinspre generația de dinaintea noastră, aceea care l-a cunoscut în anii '40. Dl Virgil Ierunca, ieri, dl. Adrian Marino, azi, sînt purtătorii de cuvînt ai acestei atitudini extrem de critice. Dl. Grigurcu este, el, o excepție de la
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
ziarelor puterea era acuzată că nu face reforma, iar acestor greve li se acordau spații privilegiate, pe prima pagină. Firesc ar fi fost, de dragul consecventei, că acele editoriale pro-reformă să-și însușească și grevele, nu numai lecția reformei în eprubeta. Reacția însă de protest a unor lideri de partid că presa e de vină pentru situarea partidelor pe care le conduc în partea de jos a sondajelor e, din păcate, o probă că experiența PDSR pe vremea cînd urma să plece
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
două poezii dedicate Veneției că "leagăn al iubirii lor", incluse ulterior în volumul Doine și Lăcrimioare. Iubita care în paginile jurnalului ciripește cu "drăgălășenie de maimuțica" devine steluța îndepărtată, a cărei "scumpă lumină" este conjurata de poetul îndrăgostit. Care este reacția "cititoarei" confruntate cu aceste două variante ale propriei imagini? În timpul lecturii, a trecut pe rând de la lacrimi la râs și de la râs la lacrimi", lacrimi de identificare simpatetica cu "eroina" în care avea toate motivele să se recunoască, dar și
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
războiului. Dar era informat că și celor cu drept de vot nu li se va respecta opțiunea politică. La 15 noiembrie 1946 notă: "Propagandă electorală face numai guvernul, fiindcă, de altfel, numai el are nevoie... Lumea este indignata, dar nici o reacție. Fie că ea și-a pierdut energia, fie că are convingerea că orice fel de reacție n-ar schimba intru nimic realitatea. Rusia vrea cu orice preț să aibă un Parlament al ei în București care să-i acopere toate
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
opțiunea politică. La 15 noiembrie 1946 notă: "Propagandă electorală face numai guvernul, fiindcă, de altfel, numai el are nevoie... Lumea este indignata, dar nici o reacție. Fie că ea și-a pierdut energia, fie că are convingerea că orice fel de reacție n-ar schimba intru nimic realitatea. Rusia vrea cu orice preț să aibă un Parlament al ei în București care să-i acopere toate jafurile". Și a doua zi după alegeri, la 21 noiembrieie 1946, observă amărît: "Mașinăria politică de
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
spaimă de libertate, reînviind astfel un arhetip antic, descris de E.R. Dodds, în legătură cu vechii greci, a căror mentalitate "deschisă" s-a asociat cu un complex de vinovăție, ce mergea pînă la o nevroza șui generis. Ca rezultat al acestei stranii reacții ce limitează libertatea prin sine, eul se teme de el însuși, se evita, se exorcizează. O înfățișare mai superficială a unei atari autonegări a eului am consemnat-o, în mai multe rînduri, comentînd tendința centrifugala a optzeciștilor, atrași de anecdotic
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
a unei atari autonegări a eului am consemnat-o, în mai multe rînduri, comentînd tendința centrifugala a optzeciștilor, atrași de anecdotic, descriptivism, reportaj, în contextul moral al unui cinism vizînd deopotrivă obiectul și subiectul discursului lor. Un alt tip de reacție constă în asumarea profundă a eului, pînă în momentul în care acesta se desprinde de sine prin propriile-i motivații, printr-un proces organic precum căderea unui fruct copt din pom. În primul caz avem a face cu o poză
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
s-a supărat împotriva ei. Intelectuali transilvăneni care s-au trezit semnați pe o listă despre care nu aveau știință sau care nu voiau să semneze un proiect de federalizare, ci o discuție despre chestiunea federalizării României, au ajuns vedetele reacției prezidențiale pe litera Constituției, deși, în sine, faptul unei dezbateri despre situația Transilvaniei de azi ar putea aduce în prim-plan că chestiunea economică națională a început să producă serioase nemulțumiri regionale. Foarte netă reacție a președintelui Constantinescu, aflat într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
federalizării României, au ajuns vedetele reacției prezidențiale pe litera Constituției, deși, în sine, faptul unei dezbateri despre situația Transilvaniei de azi ar putea aduce în prim-plan că chestiunea economică națională a început să producă serioase nemulțumiri regionale. Foarte netă reacție a președintelui Constantinescu, aflat într-o vizibilă vînătoare de procente, are un singur merit, acela de a sufla în iaurt de dragul Constituției. Dar dacă e de semnalat o chestiune economică importantă care are loc în ultimii ani, aceea e că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
le ia guvernul Văcăroiu era considerat în cotidianele de difuzare națională, măcar în cîteva, printre care și ADEVĂRUL, o dovadă că președintele nu stă degeaba. Mai nou, dacă președintele Constantinescu încearcă să se amestece în treburile executivului, el provoacă mari reacții de protest din partea premierului și a miniștrilor din linia întîi a guvernului. Deprinderea presei de a judeca o situație în desfășurare potrivit unei experiențe anterioare duce la concluzii care nu au mare legătură cu relațiile de azi între Cotroceni și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
e fixată tot timpul pe chipul ei, răvășit de emoție (pentru că nu s-a mai aflat niciodată dezbrăcată în prezența unui bărbat) și pasiune (pentru că îl iubește pe pictor, căruia de fapt în felul acesta i se oferă), atentă la reacțiile bărbatului îndrăgostit care o privește, răsfrîngînd specular curiozitatea pictorului precum și fascinația bărbatului. Ochii femeii sînt dilatați, de parcă s-ar privi într-o oglindă în care se descoperă pe șine, ca subiect, dar și ca obiect al contemplației bărbatului. În actul
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
gândirii vii, plastice senzuale pe care azi ne-am obișnuit s-o numim eseu de idei și care nu o dată își adjudeca printre mijloace critică și chiar polemică". Fundamentat pe observație și reflecție, eseul lui Alecu Russo se naște din reacția să la mutații petrecute în teritoriul istoricului, al socialului, al literaturii sau lingvisticii. Într-un studiu deosebit interesant, intitulat Caragialeștii și datat 1945, Cornel Regman urmărește prezența unor trăsături comune, a unor constante stilistice, ca să spunem așa, în linia ce
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]