23,876 matches
-
au un risc de boală coronariană de 2-3 ori mai mare decât nondiabeticii și o morbiditate și mortalitate prin boală coronariană de 2-4 ori mai mare [3]. La diabeticii de tip I mortalitatea poate fi crescută de 3-10 ori. Studii recente sugerează că riscul absolut al diabeticilor pentru evenimente coronariene majore e similar cu al nondiabeticilor cu boală diagnosticată. Diabeticul odată diagnosticat cu boală corona 1 Clinica de Gastroenterologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias. În ambele tipuri de diabet zaharat, boala
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Science/92058_a_92553]
-
ca România să dețină tristul record al celui mai mare număr de avorturi din Europa.<footnote Mihaela Mihăilescu, La avorturi, România e pe primul loc în Europa, în Adevărul, București, nr. 1886, 6 iunie, anul 1996, p. 1. footnote> Cercetările recente relevă faptul că România este și acum în fruntea Europei în ceea ce privește numărul de avorturi. publicarea de către preoți, și nu numai de către aceștia, a unor articole serios alcătuite privind această temă. o soluție propusă de părintele Nicolae Tănase - parohia Valea Plopului
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Kent. Expoziții grupând iarăși și iarăși aceleași pânze impresioniste sau disecând cele mai mici segmente ale operei unor Van Gogh sau Picasso au, de la un moment dat, o valoare educativă limitată, indiferent de succesul lor de public. Cele câteva manifestări recente, la care m-am referit în rândurile de mai sus, te duc cu gândul la o întrebare cu răspuns dificil. Oare ce este mai benefic pentru iubitorul de artă? Explorarea unor aspecte minore ale unor artiști majori sau reconsiderarea unor
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
limbii române (autori: I. Oprea, C.-G. Pamfil, V. Radu, V. Zăstroiu; Litera Internațional, 2006) îl include, ca urmare a unei decizii de actualizare anunțate în prefață ("în această nouă ediție a fost îmbogățit inventarul lexical îndeosebi cu cuvinte uzuale recente"). Termopan (cu pl. termopane) este definit în dicționar ca "geam de fabricație specială, cu rezistență mare la transmisia termică și fonică, folosit la ferestre", indicîndu-se proveniența sa dintr-o denumire comercială. E interesant că motorul Google, bun indicator al frecvențelor
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
pe fundul sacului. În țara asta, elitele conducătoare au o vocație istorică a trădării. De la pîrîtorii la Stanbul împotriva domnitorului, uns cu insemne turcești după ce el însuși își dădea predecesorul în gît prin intrigi sau peșcheșuri, pînă la protagoniștii întîmplărilor recente, care au vegheat la devalizarea României. Numai aici, după cel de-al Doilea Război Mondial, parașutații la putere din ordinul Moscovei au fost la fel de nemernici sau chiar i-au întrecut pe reprezentanții ocupantului sovietic. În timp ce goleau sîrguincios țara, pentru a
Zilnica trădare de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10031_a_11356]
-
de ideea meșteșugului: este în stare compozitorul să învețe ordinatorul cum să devină un meșteșugar priceput? Parte din această dibăcie aparține programatorului, care poate să fie sau nu un muzician. Restul sunt simple definiții. DARIA (ca și de alte lucrări recente) este o muzică stranie, chiar și pentru un ascultător avizat. Vocabularul, sintaxa, forma - toate sunt insolite, venite parcă din altă lume. Este aceasta lumea lui DISSCO? DISSCO este bazat pe un algoritm care apreciază ce operații similare se pot aplica
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
ultimul cîștiga detașat), mi-am adus aminte de conceptul Discovery, de a pune două animale - care de obicei au habitate complet diferite - să se lupte. Firește, mi-a trecut prin cap să îl aplic și la filme, mai precis două recente, aflate pe marile ecrane: Maria-Antoaneta a Sofiei Coppola și Propunerea australianului John Hillcoat. Cele două pelicule sînt de ,genuri" extrem de diferite (sensul e cel de ,gender" aici), dar le unește somptuozitatea imaginilor - ironic, unul se detașează prin sălbăticia peisajelor, celălalt
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
Daniel Cristea-Enache Se mai poate spune, se mai poate scrie ceva cu adevărat nou despre Caragiale? Sau toate contribuțiile recente sunt simple glose și note de subsol la interpretări mai vechi? Ca și în cazul lui Eminescu, lista celor care și-au încercat forțele cu "ultimul ocupant fanariot", cum l-a calificat N. Davidescu, este intimidantă prin întindere și sonorități
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
Concepția lui George Breazul și afirmarea educației muzicale românești - studiu introductiv la volumul VI - Pagini din istoria muzicii românești de George Breazul, ediție îngrijită de Vasile Vasile, Editura muzicală, 2003, pp. III - LXXXI; footnote> istoria muzicii românești și în capitolele recentei monografii ce i-am consacrat în anul semicentenarului morții - carte ce-și așteaptă susținerea financiară pentru ieșirea la public - că George Breazul a marcat în muzicologia românească unul dintre cele mai spectaculoase salturi, ce au aliniat la standarde europene domeniile
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în care s-a înregistrat truda migăloasă și spornică a savantului muzician - publicat în plină campanie jdanovistă. Dar el este în continuare ignorat de lucrări de istorie de autoritate, consacrate perioadei sale, cum ar fi volumul al IX - lea al recentei lucrări, Istoria Românilor, ce rezervă muzicii un subcapitol în care citează, în schimb, printre muzicienii considerați „reprezentativi” pentru istoria românească pe Marcel Breslașu, Ioana Radu, Maria Lătărețu și Hilda Jerea<footnote Istoria Românilor, vol. IX, București, Editura enciclopedică, 2005, pp.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
marile sale ctitorii culturale. Istoria Românilor în secolul XX, realizată de Ioan Scurtu și Gheorghe Buzatu îl ignoră total pe eminentul cărturar, așa cum ignoră viața muzicală românească, plasată într-o desuetudine condamnabilă, fapt asupra căruia am atras atenția și în recentul studiu consacrat înființării în anul 1920, a Societății Compozitorilor Români<footnote Vasile, Vasile - Societatea Compozitorilor Români, moment crucial în istoria muzicii românești și consecințele asupra culturii naționale; în: Muzica, București, Serie nouă, An XXI, nr. 4 (84), octombrie - decembrie 2010
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
idee bună de anchetă - ar putea-o prelua și revistele noastre - a realizat lunarul Contrafort din Moldova, în ultimul număr, 10, sosit la redacția noastră. Tema anchetei este Cultura la țară. În editorial, Vitalie Ciobanu își povestește în detaliu o recentă experiență din Floreștiul natal: ,Sfâșietoarea senzație că Ťviața e în altă parteť. Unde au dispărut oamenii? Sunt chiar atât de pierdute, atât de lipsite de perspectivă satele basarabene? ș...ț Sătenii, câți au mai rămas acasă, s-au mutat la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
oferită de Uniunea Scriitorilor din România șcare a inițiat un astfel de program, n.Cronicarț este unică, deocamdată". Cronicarul a încercat să răspundă și el la cele 3 întrebări ale anchetei din Contrafort. Prima se referă la participarea cea mai recentă la o întâlnire cu publicul/ cititorii de la țară. Răspunsul Cronicarului este, ca al multora, , N-am participat niciodată la o astfel de întâlnire!". La întrebarea a doua, ,Ce focare de cultură mai există astăzi la sat?" răspunsul ar fi, pesemne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
diferite (și al cărei prestigiu este foarte mare) relativizează normele, lăsîndu-le multora libertatea să amestece codurile sau să renunțe la orice regulă. Pe lîngă toate acestea, fragilitatea punctuației românești - insuficient fixate, marcate de oscilații - e produsă și de istoria ei recentă, de timpul prea scurt trecut de la ultimele încercări de a stabili niște norme clare. Textele românești vechi, redactate în alfabet chirilic, utilizau sisteme de punctuație diferite de cele actuale. Norma modernă s-a stabilit în parte prin uz, în parte
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
fanfară" cu înțelesul de melodie la acela de formație muzicală, trecerea s-a făcut prin metonimie, iar sensul secund l-a ocultat pe primul pînă în pragul scoaterii din uz. Nina Cassian notează în jurnalul ei (aprilie 1950) impresiile unei recente deplasări la Piatra Neamț: "Oraș încîntător, înălțat pe pietre albe, înconjurat de munți cu nume muzicale: Cozla, Pietricica, Cernegura... Cum au fost primiți scriitorii? La gară, o fanfară, apoi, cu ea în frunte prin oraș, pînă la locuința mea și a
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
Liana Tugearu Recenta premieră de la Teatrul Odeon, Hamletmachine, ne-a pus în fața unei piese care vrea să ne înece în oroare, montarea bucureșteană fiind salvată de regizorul Dragoș Golgoțiu, care înnobilează un text fără noblețe și mai ales este salvată prin imaginea scenică
Piesa din piesa by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10106_a_11431]
-
semăna cu un afront adus știmelor literaturii. Dimpotrivă, să le tai fereastră, să-și poarte cozile de vrăjitoare la lumină, e o ofrandă. Pe care o face Șerban Foarță, în Versuri Phoenix, 1994, Nemira. De găsit în secțiunea de vechituri recente din recent amenajatul pod al Cărtureștiului de pe Verona. Versurile, reluate în volumul subțire de care vorbesc, s-au făcut, cîndva (1976), texte cîntate. Nimic de mirare, cît timp hieroglifele lui Foarță (și măștile lui Cantemir) scot melodie altoită. Trunchiul ei
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
mai scris. Avem, deci, o tradiție. Ne poate umple de speranțe gândul, cu tot idealismul lui, că generalizarea unor cursuri de retorică, educative și reeducative mai ales, ar putea redresa parlamentarismul nostru politic ajuns la maxima lui degradare. Avem cărți recente ce nu trebuie trecute cu vederea întrucât ele ar putea deveni un bun ghid pragmatic pentru cel care este sau aspiră la poziții politice. Cine este se poate ori remodela, ori elimina, iar cine nu este poate deveni. Politicianul trebuie
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
în ethosul vorbitorului; alegerea cuvântului expresiv și civilizat, adică logosul potrivit și pasiunea ce decurge din conștiința justeții tezelor apărate cu pathos în discurs. Sunt acestea cele trei condiționări clasice ale succesului oratoriei, indiferent de domeniul servit de ea. Cărțile recente care pot fi recomandate instruirii celor care vor să refacă demnitatea pierdută a parlamentarului, să devină cu adevărat bărbați politici (politikos andres), aparțin unui autor român preocupat intens de problemă. Profesorul ieșean Constantin Sălăvăstru, începând din 1996, încearcă să influențeze
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
schematizează Constantin Sălăvăstru, să ai autoritate fără putere și invers, după cum e posibil să nu ai nici una sau să le ai pe amândouă. Nu lipsesc dintre exemple modelul performant al discursului politic, cel clasicizat, nici discursurile neo-populiste din politica românească recentă. Concluziile asupra perspectivelor elocvenței în politica de astăzi sunt pe cât de lucide tot pe atât de încurajatoare, dacă ele ar contribui la responsabilizarea politicianului față de colectivitatea căreia îi este dator să o reprezinte cu demnitate. Este prea evidentă nevoia ca
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
o potrivire cât mai mare, daca nu și perfectă, între aceste 14 calități, cu funcția evidență de criterii "identitare", și una sau mai multe lucrări muzicale care le-ar corespunde. Într-un prim moment putem afirmă că postmodernă este muzică recentă, cu care coabitam în același moment de actualitate, atâta timp cât trăim în interiorul acelui segment istoric-temporal care se identifică drept postmodernitate. Nimic mai simplu. Într-un al doilea moment, însă, ar apărea nevoia de a trasa cu o mai mare precizie anumite
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
footnote>. În ce măsură această declarație de intenții va reuși să evite spectrul manierismului și se va impune că o autentică diferența conceptuală față de postmodernismul muzical considerat depășit, se va relevă doar la o următoare schimbare de paradigmă<footnote “ În istoriografia mai recentă muzicologii (de exemplu, Reese, Bukofzer, Blume) au divizat muzică începând de la anul 1000 și (astfel - n.n.) stiluri de epocă precum Ars Antiqua, Ars Nova, Renașterea, Barocul, Clasicismul și Romantismul au devenit concepte familiare. Blume a argumentat convingător în ceea ce privește coerentă interioară
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
merită trăită. O lecție de demnitate umană și un mod de situare în istorie care ar trebui să-i pună pe gânduri pe mulți dintre cei care gândesc astăzi binele public. Jurnalele Monicăi Lovinescu sunt un tratat esențial de istorie recentă pentru care distinsa autoare merită, odată în plus, toată recunoștința noastră.
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
tocmai grație obiectivității și caracterului bine ponderat care impresionează spectatorul pe tot parcursul vizionării. Firește că, aici, "obiectivitate" nu înseamnă "echidistanță" sau lipsa unei poziții politice față de unul dintre cele mai îngrijorătare cazuri de încălcare a drepturilor omului din istoria recentă. Winterbottom nu este, cu alte cuvinte, Michael Moore (nici n-ar putea fi, căci genul de analiză pe care îl practică nu are nimic în comun cu diatribele acelui yankeu mereu neliniștit și ușor supraponderal, cel puțin în raport cu standardele politice
Brittain attacks in patru pelicule by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10124_a_11449]
-
departe" (forum.desprecopii.com) se răspunde: "Dar de ce ar trebui să aibă pisica de suferit din povestea asta???!!! În fond, ea ce vină are?" (ibid.). Pentru că frecvența expresiei a crescut mult în ultimii ani, mulți vorbitori o consideră o inovație recentă. E drept că ea nu apare consemnată în DEX, în cadrul articolului pisică; o găsim, în schimb, în DLR (Dicționarul limbii române, tomul VIII, partea a II-a, 1974): a rupe pisica (de la început) = "a fi energic, hotărît, dîrz, a ști
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]