2,414 matches
-
concentrare a indivizilor-țintă asupra argumentării logice, dar, în același timp, produc mai multe și puternice contraargumente. Subiecții expuși informațiilor persuasive procesează informația și elaborează răspunsuri cognitive în funcție de interesele lor, de atitudinile prealabile, de grupurile dereferință, de contextul concret în care receptează mesajele, de capacitățile și preocupările intelectuale și de alte caracteristici și împrejurări. Sintetizând și interpretând unele cercetări pe această temă, R. Petty și I. Cacioppo (1986) preconizează modelul probabilității de elaborare, care arată că eficiența persuasiunii este legată de probabilitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
umană. 4) De regulă, comunicarea, fie ea unilaterală, numai de la emițător la receptor, este însoțită de feedback sau, cu o altă denumire, de conexiune inversă, în sensul că sursa emitentă primește semnale de la receptor în legătură cu mesajul transmis: dacă a fost receptat, cum a fost înțeles și apreciat. În funcție de aceste semnale, sursa își va elabora viitoarele strategii comunicaționale. În cazul comunicării de masă (canalele TV, de pildă), feedback-ul se realizează prin sondaje sistematice, numite și studii de audiență. La nivelul relațiilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altfel, dificultatea definirii comunicării este dată și de diversitatea unghiurilor de vedere sub care aceasta poate fi privită; spre exemplu, J. Gordon precizează că „percepția, atribuirea, motivația, precum și personalitatea și dezvoltarea fiecăruia dintre comunicatori influențează modul în care o persoană receptează informația transmisă de către alta” (Gordon, 1983, p. 223). Astfel, Gordon propune un alt tip de definire a comunicării prin variabilele pe care aceasta le implică, perspectivă utilă dacă intenționăm să întreprindem o analiză comprehensivă a fenomenului. Interesantă din acest punct
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și expune însă la acțiunea zgomotelor. Iată de ce putem face economie în transmiterea unor informații foarte probabile, dar trebuie să avem grijă să repetăm informațiile a căror probabilitate este mai puțin evidentă pentru interlocutorul nostru (deoarece tendința firească este, atunci când receptăm un mesaj, să verificăm acuratețea acestuia din perspectiva probabilității sale). Pentru aceasta, se observă o sursă majoră de redundanță prin elementele de convenție stabilite asupra înțelesului cuvintelor între părți (dacă spunem, spre exemplu, „școala este un loc în care elevii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
condițiile acțiunii fără a o determina. În perspectiva autorului, indivizii nu acționează în raport cu structura socială sau culturală, ci cu situațiile. Așadar, comunicarea este esențial creativă, în sensul că rezultatul ei este produsul unic și imprevizibil al actului însuși. Transmițând și receptând mesaje, individul nu acționează numai asupra celorlalți, ci și asupra sa, ieșind „în afara” sa și comportându-se față de sine ca față de un obiect. Prin intermediul comunicării, el devine capabil să adopte atitudinea celorlalți față de el. Unul dintre reprezentanții de seamă ai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acesta să încerce să-l convingă, iar acest lucru poate conduce la renunțarea la anumite aspecte ale mesajului, ceea ce poate induce confuzie asupra celorlalți elevi. De altfel, în ceea ce privește mesajele, trebuie spus că acestea pot să fie transmise fără să fie receptate sau să fie incorect receptate și decodate; invers, anumite mesaje pot fi receptate fără ca acestea să fi fost transmise (ca atunci când, cercetând ambientul, elevul conferă sens scenelor, situațiilor, experiențelor senzoriale dezordonate; spre exemplu, dacă un cursant ajunge într-o sală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la anumite aspecte ale mesajului, ceea ce poate induce confuzie asupra celorlalți elevi. De altfel, în ceea ce privește mesajele, trebuie spus că acestea pot să fie transmise fără să fie receptate sau să fie incorect receptate și decodate; invers, anumite mesaje pot fi receptate fără ca acestea să fi fost transmise (ca atunci când, cercetând ambientul, elevul conferă sens scenelor, situațiilor, experiențelor senzoriale dezordonate; spre exemplu, dacă un cursant ajunge într-o sală de curs goală, deși se aștepta să se desfășoare acolo un curs, el
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de întărire; - comunicarea orală este circulară și permisivă, în sensul că permite reveniri asupra unor informații, detalieri care nu au fost prevăzute atunci când a fost conceput mesajul; - comunicarea orală este puternic influențată de situație și ocazie (același mesaj poate fi receptat diferit de aceiași receptori, în funcție de dispoziția motivațională, factori de stres și oboseală, condiții favorizante sau nu ale contextului comunicării); - comunicarea orală este puternic influențată de caracteristicile individuale ale emițătorului (un profesor care este un bun orator va fi receptat într-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fi receptat diferit de aceiași receptori, în funcție de dispoziția motivațională, factori de stres și oboseală, condiții favorizante sau nu ale contextului comunicării); - comunicarea orală este puternic influențată de caracteristicile individuale ale emițătorului (un profesor care este un bun orator va fi receptat într-o măsură mai extinsă de către elevii săi ca fiind bine pregătit); - comunicarea orală posedă și atributele necesității (nevoia omului de a comunica), aleatoriului (comunicarea orală oferă o mare proporție de elemente întâmplătoare) și nelimitării (comunicarea orală este practic nelimitată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu trebuie scris, spre exemplu, pe foi mari sau pe hârtie colorată), dar nici nu trebuie ascunse audienței. În afară de alegerea metodei de prezentare, vorbitorul trebuie să țină cont de alte câteva aspecte care vor influența modul în care va fi receptat mesajul transmis de el. Unele dintre acestea au fost tratate în capitolele anterioare (cum ar fi comunicarea nonverbală și paralimbajul), așa că vom încerca aici să rezumăm importanța câtorva linii de forță. În primul rând, vorbitorul trebuie să aibă grijă la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
științific asupra mesajului ca punct central care definește comunicarea. Considerăm, în acest sens, edificatoare explicația oferită de Denis McQuail (1999) în ceea ce privește mesajele, prin care autorul insistă asupra faptului că trebuie specificat că acestea pot să fie transmise fără să fie receptate sau pot să fie incorect receptate șidecodificate; invers, anumite mesaje pot fi receptate fără ca acestea să fi fost transmise (ca atunci când, cercetând ambientul, elevul conferă sens scenelor, situațiilor, experiențelor senzoriale dezordonate) sau fără ca mesajele să fi fost transmise conștient (feedback
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
edificatoare explicația oferită de Denis McQuail (1999) în ceea ce privește mesajele, prin care autorul insistă asupra faptului că trebuie specificat că acestea pot să fie transmise fără să fie receptate sau pot să fie incorect receptate șidecodificate; invers, anumite mesaje pot fi receptate fără ca acestea să fi fost transmise (ca atunci când, cercetând ambientul, elevul conferă sens scenelor, situațiilor, experiențelor senzoriale dezordonate) sau fără ca mesajele să fi fost transmise conștient (feedback-ul pe care profesorul îl primește interpretând limbajul trupului elevilor ce poate sugera
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu sunt niciodată auzite; - alte mesaje ajung doar în zona interpretării (poate nu sunt niciodată înțelese în profunzime); - unele mesaje ne parvin simultan sau într-o succesiune foarte apropiată; - unele mesaje pot să le distorsioneze pe celelalte; - emoțiile cu care receptăm un mesaj nuanțează numărul de pași în descifrarea acestuia; - „pașii” modelului Ross operează cam în același timp. Se cuvine, de asemenea, să ținem cont de ceea ce Myers observa, și anume că „participarea activă, verbalizată în discuție produce mai multe schimbări
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din anii de școală. Remarcăm totodată că o persoană este mai îndemnată să argumenteze circular atunci când i se pare evident și suficient raționamentul propriu, iar poziția aceasta este foarte apropiată de sistemul său de valori și credințe. Un ascultător eficient receptează informația dincolo de astfel de margini și limite, mai precis nu doar ascultă ceea ce spune efectiv o persoană, ci identifică și motivațiile discursului acesteia. Ascultarea empatică presupune interrelaționarea cu o persoană aflată în dificultate, în imposibilitatea de a rezolva corect și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Terrence McNally) și deosebit de ofertant pentru protagonistă. În mare parte, din punct de vedere regizoral, îmi mențin observațiile majore. Actoricește vorbind, am descoperit o așezare a personajelor, un dramatism mult mai conținut și nu atît de demonstrativ precum l-am receptat la premieră. Pot spune că am văzut cumva alt spectacol, avînd în vedere că au apărut și cîteva înlocuiri, unele benefice. De pildă, în rolul tenorului Tony Candolino interpretat de Alfredo Pascu sau Marius Brenciu, joacă acum tînărul actor Alexandru
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
Marina Constantinescu Seara de 3 aprilie a fost seara teatrului românesc. Așa au dorit-o prea puțini, vai, oameni din breaslă, așa au receptat-o însă, ca pe o mare sărbătoare, spectatorii și telespectatorii care n-au obosit să urmărească în direct pe TVR1 Gala Premiilor UNITER, spectacol organizat din nou anul acesta la Sala Palatului. Interesul lor înseamnă respect și dragoste pentru artiștii
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
fii naturali” („fecior de féliul lui” îi denumea Pravila lui Eustraie Logofătul pe acești fii nelegitimi făcuți „cu o țiitoare știută”), care erau îndeobște recunoscuți drept coborâtori din familiile domnitoare (sigur că nu în termenii, total deformați, pe care îi recepta și îi consemna un călător străin: „La români, urmează deopotrivă, la domnie, copiii nelegitimi ca și cei legitimi. Căci de este îngăduit tuturor îndeobște de a avea două și trei soții, iar boierilor și celor mai de seamă chiar mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1999, pp. 89-103 (inclusiv În Kashmirul medival, după cum atestă R³jataraòginș). 271. Probabil Radix Zedoariae, din Cucurma Zedoariae Roxb. 272. Deși normală, asocierea științei unui pañĂit cu astrologia e discriminativă și reductivă, fiind totodată foarte probabil ca Honigberger să nu fi receptat decât această parte științifică, În sens european, a activității celor pe care i-a Întâlnit. 273. La fel spune și Eliade (vezi descrierea În India..., București, 2003, pp.79, 99-100). 274. Sau myrobalan, un amestec de fructe exotice pentru uz
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În decor indian a lui Eliade depinde În totalitate de imaginea pe care comentatorul o are despre perioada sa indiană și despre studiile de indianistică și orientalistică (precum și despre obiectul lor, de altfel). Uneori, literatura de acest tip a fost receptată, În epocă și mai târziu, conform unei lacunare familiarități cu ceea ce fiecare știa despre India, sau despre yoga, Calcutta, filosofia indiană, Himalaya, civilizația anglo-indiană, șerpi, muson, exotism și aventură. Articolele pe care Eliade le-a trimis de acolo aveau și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1934) prin care propria biografie să fie raportată la a colegului, pierdut În repere mereu destul de confuze. Iar detractorilor, aceste confuzii - pe care le repurtau cu seninătate - nu le puteau fi decât foarte utile 1. Eliade era și este Încă receptat confuz prin raportare la experiența indiană, chiar dacă ea pare cea mai clasicizată experiență a sa. Între altele pentru că România nu are indianiști: evident, nu unii comparabili cu Eliade, dar nici măcar unii onești și muncitori pur și simplu. În această privință
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
rude sunt pelerinii chinezi care au traversat munții către India pentru a introduce cuvintele lui Buddha În țara lor. Dar Întrebării cred că trebuie să i se răspundă categoric negativ, chiar dacă sensul acestui dezinteres nu e atât de ușor de receptat. Elimpede Însă că Eliade nu avea și nici nu ar fi trebuit să aibă un comportament cultural și istoric prin care să Înțeleagă perioada studiilor și aventurilor sale indiene. Era suficient de tânăr și suficient de motivat pentru a respinge
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
haoma) utilizate În ritualul vedic din India antică 6. Identificarea cu planta Rheum officinale (În persană rșwand sau r³vand) se poate face cu sprijinul etimologiilor din dialectele populațiilor kafir din nord-estul Indiei și Afganistan1. Importanța plantelor În Asia fusese limpede receptată de Eliade Într-un articol românesc din 1932 sau, Înainte de Yoga, În 1936, când arăta (pe urmele lui Przyluski, viitorul colaborator al revistei Zalmoxis) cum cuvântul sanscrit pentru Ficus glomerata (udumbara, cu zeci de varietăți) denumește deopotrivă un teritoriu și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
profesională și înțelegere nașteri, morți și sinucideri. Întregul tablou relevă înclinația spre descriptiv și un talent portretistic remarcabil. Instalarea noii orânduiri în această „lume slobodă”, proclamată ca atare de nebunul satului în sloganul său („Lobodă, lobodă, lumea toată slobodă”), este receptată prin mici tragedii individuale - ca aceea a lui Samuel Zilbermann, negustorul evreu care, neînțelegând că „dugheana” nu îi mai aparține, dă marfă pe datorie și ajunge la închisoare - sau, alteori, prin evenimente colective, precum construirea unui stadion. Cu partea a
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
insolită de scriitură, bazată pe intertextualitate și pe ambiguitatea identităților, pe continua metamorfoză a discursului, care trece de la narațiunile-eseu la construcția dramatică, îngăduie o abordare totală a lumii personajelor. Recunoscut ca scriitor de mare originalitate, S. nu a fost totuși receptat de public pe măsura valorii sale. Un ecou deosebit a avut însă reintrarea sa în arena publicisticii din România, în 1997, cu Epistolă despre convertire, un comentariu la cărțile lui N. Steinhardt (publicat în revista „Apostrof”), unde, conform obiceiului său
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
o seamă de povestiri semnate de Mihail Sadoveanu, un număr de poezii ale lui St. O. Iosif, D. Anghel, O. Goga și ale altora, iar din articolele lui N. Iorga, cititorul de azi, trecând peste confuzii și erori explicabile istoric, receptează o intensă, nobilă vibrație a conștiinței unui cărturar de întâia mărime. Repere bibliografice: Iorga, O luptă (1979), I-II; Sanielevici, Cercetări, 259-277; Densusianu, Opere, IV, 163-180; Lovinescu, Critice, I; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 10-79, passim, II, 5-66, III
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]