7,241 matches
-
nelimitate” spre o comunitate tot mai bogată, mai vastă și completă, care ajunge la „comunitatea supremă și definitivă a rațiunii și a iubirii față de Dumnezeu”, potrivit intuiției lui Augustin despre „inquietum cordis”. Al treilea principiu, pe care el îl numește „reciprocitatea religioasă morală, sau a solidarității etice”, se propune aproape ca o alternativă la „doctrinele liberale despre comunitate”. El afirmă ideea că: „lumina naturală a spiritului ne spune că toate comunitățile sunt direct sau indirect fondate în Dumnezeu și că orice
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
căutarea adevărului. Intenția documentului GS nr. 16 este să indice cu claritate că dialogul respectuos și setea după o cunoaștere existențială mai bună constituie drumul ce poartă la evitarea subiectivismului, lipsit de coresponsabilitate și de solidaritate. Dincolo de frontierele Bisericii catolice, reciprocitatea conștiințelor include ecumenismul, dialogul cu celelalte religii, cu „lumea de astăzi”: un dialog și un proces de cercetare comună, care nu se termină niciodată. APOCALIPSUL ȘI NONVIOLENȚA: UN OXIMORON? Introducere Tema asupra căreia încercăm să reflectăm cu atenție se intitulează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
reprezintă în realitate, în propriul trup, condiția nevoiașă (săracă) a persoanei. Răspunsul în fața nevoii, totuși, are loc în diverse moduri care, în mod fundamental, trec prin negarea alterității sau a acceptării depline”. Este evidentă originea celor două roluri care include reciprocitatea de interese, de preocupări, de înțelegere, de acceptare reverențială și de dialog sincer, care nu confundă identitatea personală cu rolul recunoscut și acceptat cu iubire și responsabilitate, în vederea unui scop comun, adică primirea și grija empatică, până la dăruire, față de o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și iertarea mai dificilă. Această situație se lovește de banalizarea iertării, gândită ca un lucru simplu de făcut. Din dinamica iertării face parte și libertatea persoanei, cu un nivel de intimitate fără termen de comparație, de aceea are caracter de reciprocitate Este dramatică oferirea acestui dar prețios unei persoane care îl refuză sau este indiferentă față de el. Iertarea este un cuvânt sacru pentru iubirea familială, motiv pentru care un act adevărat de iertare constituie o adevărată noutate în viața persoanei și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
decât acolo unde stă. Pentru aceasta se mișcă în mod continuu ca să ajungă acolo unde inima locuiește deja, pentru că nu poate să trăiască fără inimă”. În această privință, viața spirituală apare în termeni de relație, dialog, autenticitate, deschidere, încredere, sinceritate, reciprocitate cu Dumnezeu, de la care se trece la dialog, încredere într-o perspectivă nouă cu celelalte persoane. Adesea neîncrederea noastră ascunde o idee nu atât de clară despre Dumnezeu ca în Lc 4, 16-31 sau Mc 6, 1-6. E. Citerio, în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
bizantine se concentrează până la linia Prutului, respectiv a Bârladului, de unde și prezența majorității monedelor izolate din bronz și a tezaurelor în bazin. Deși nu indică o intensă circulație monetară, ele certifică implicarea comunităților locale în relații comerciale cu Bizanțul, o reciprocitate dovedită și prin diversitatea gamei de obiecte descoperită în complexe. La Gara-Banca s-a descoperit o groapă de cult, al cărei conținut reflectă preocupările oamenilor pentru lumea de dincolo (reprezentări umane și animaliere, fragmente de vase cu simbolul crucii), situație
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aproape a tuturor celor care le-au fost, câțiva ani, apropiați, amici, colaboratori, oameni de Încredere. Din toate punctele de vedere, tot ce a fost, Între ei și restul celor de la mănăstire, a fost pecetluit de o autentică și sfântă reciprocitate. Prieteni, unii cu alții, au venit, prieteni au plecat, prieteni au lăsat În urma lor, În mănăstire. Au ales, ulterior, calea comerțului. Întâi și-au deschis o minusculă dugheană. Pe parcurs, totul, În viața lor, a Înflorit: au Înflorit ei, ca
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
era doar la marginea Craiovei, pe șoseaua spre București, aproape de aeroport. Chiar dacă discutau destul de des, mai ales la telefon, din cauza timpului limitat al fetei, Iuliana, deși îndrăgostită de Relu și lipsită de experiență în domeniu, nu era prea convinsă de reciprocitatea sentimentelor, așa că nici ea nu-i declarase la modul direct că îl iubește. „Atâta timp cât el nu a mărturisit că mă iubește ori că este îndrăgostit de mine, eu de ce aș face asta?! Ce? Sunt proastă să mă dau de gol
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
spună „nu” pentru a se îngriji de acei „da” care caracterizează alegerile vieții personale. Va învăța, de asemenea, și să acorde spațiu nevoilor comune, întrucât își va da seama cât poate fi de vitală o viziune constructivă a relațiilor de reciprocitate care o îmbogățesc. „Este un drept al meu să am un lucru sau altul...” continua să-i repete o soră tânără formatoarei ei, convinsă fiind că era fără doar și poate dreptul ei să aibă lucrul de care avea nevoie
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
creștere care îl angrenează pe fiecare într-o operă de promovare ce nu se oprește la o bunăstare aparentă dar care îi angajează pe toți într-un proces de creștere care are ca scop un proiect comun de fericire. Această reciprocitate aduce roade tangibile pe terenul colaborării. A colabora înseamnă a participa activ, împreună cu toți ceilalți, la o muncă care adună eforturile tuturor pentru realizarea obiectivelor comune. Într-o comunitate se colaborează atunci când raportul interpersonal devine o atitudine de viață, bazată
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
persoane devin mai speciale una pentru alta, cu atât mai mare poate fi presiunea, din partea ambilor parteneri, de a-l avea în totalitate pe celălalt sau, exprimat în limbaj comun, de a «deveni unul», ceea ce ar însemna, în realitate, sfârșitul reciprocității. Intimitatea, pentru a putea fi vitală, cere conștientizarea și acceptarea a ceea ce este diferit în celălalt”. „Să spui că celălalt reprezintă propria ta limită înseamnă că el îți delimitează identitatea proprie și te ajută să-ți definești potențialul pe care
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
Dumnezeu și cu ceilalți. Numai atunci va fi posibil să se contemple o fericire ce nu mai este rezultatul acestei sau acelei formule, dar care va deveni un dar ce este dăruit din abundență. În măsura în care intră într-un raport de reciprocitate autentică cu fratele ei și recunoaște și apreciază diferențele dintre ei, persoana va ști să primească fructele unei bunăstări relaționale care trece dincolo de așteptările inițiale. A se simți slujitori ai fericirii înseamnă a învăța din întâlnirea cu ceilalți această reciprocitate
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
reciprocitate autentică cu fratele ei și recunoaște și apreciază diferențele dintre ei, persoana va ști să primească fructele unei bunăstări relaționale care trece dincolo de așteptările inițiale. A se simți slujitori ai fericirii înseamnă a învăța din întâlnirea cu ceilalți această reciprocitate planificată care cere o atenție umilă și constantă față de ceea ce se întâmplă în „trecerea cotidiană, plină de răbdare, de la «eu» la «noi»”. Am putea defini această trecere ca pe o provocare existențială care permite să se găsească în caracteristicile (psihologice
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
Alegerea de a integra diferențele personale într-un proiect de viață comună, care să acorde o demnitate egală fiecărui individ, are o valoare existențială și teleologică: existențială întrucât însăși existența umană se întemeiază nu atât pe competiția selectivă cât pe reciprocitatea ce îmbogățește persoanele; teleologică deoarece permite să se recunoască și să se integreze darurile primite de fiecare într-un unic proiect al lui Dumnezeu. Deci, nu-i de ajuns doar să se lucreze mai bine împreună, ci e necesar să
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
diferit» și pentru a intra într-un stil de comuniune care să le permită ambilor să înainteze spre obiectivul unei vieți fericite în Cristos. Faptul de a fi recunoscuți ca persoane de valoare se regăsește în interiorul acestei prospective a unei reciprocități autentice, ca o parte dintr-un proces de maturizare în care fiecare dezvoltă un sens de comuniune ce alimentează mereu capacitatea proprie de a se dărui celorlalți, trecând dincolo de sine și îndreptându-se spre ceea ce dă sens vieții de comuniune
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
celălalt semințele fericirii care, cel puțin în mod aparent, încă nu se cunosc. Într-un timp în care tot ceea ce este «divers» creează frică și nesiguranță, atât la nivel individual cât și comunitar, este posibil ca o prospectivă nouă de reciprocitate să ne ajute să nu privim la celălalt ca la o amenințare la propria siguranță psihica, ci mai curând ca la o resursă pentru misiunea noastră comună. În viața consacrată există multe ocazii ce au ca obiectiv această prospectivă creativă
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
208. Se înțelege că grija de a păstra distanța față de cei mai apropiați colaboratori corespunde, la conducătorul ivit din mulțime, unei voințe de a se despărți de propriu-i trecut. Separîndu-se de tovarășii de odinioară, el transformă o relație de reciprocitate într-o relație de dominație, un raport de egalitate, într-un raport de inegalitate. O dată ajuns la putere, Napoleon, și chiar Stalin, nu și-a mai cunoscut prietenii, nu a mai avut decît subordonați sau rivali. Prăpastia imensă pe care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aureolă de căpcăun; altminteri, venit din sînul gloatei cum eram, prea mulți ar fi venit să-mi mănînce din palmă sau să mă bată pe umăr". Fără îndoială, singurătatea omului de la putere decurge din această ruptură, din acest refuz al reciprocității într-o lume în care nu mai există egali. Pe vîrful piramidei nu e loc decît pentru unul. Singurătatea îi mai este necesară și pentru a-și consolida prestigiul, pentru a crea în jurul lui acea atmosferă de mister care întreține
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ce renasc mereu, ea are consecințe în plan social general. Iată ce notează Tarde într-una din notele sale postume: "Prin aceasta, ea sintetizează toate formele de acțiune intermentală. Prin complexitatea influenței sale, poate fi considerată relația socială embrionară. Prin reciprocitatea acțiunii sale, se dovedește a fi cel mai puternic și mai greu de sesizat agent al nivelării sociale". Sugestie, plăcere, egalitate, iată cele trei cuvinte ce definesc conversația. Dar monologul precede dialogul. Dacă ar fi să îi dăm crezare lui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de decizie și de putere. Pe măsură ce media se dezvoltă, detronează conversațiile și șlefuiesc rolul acestor centre de discuție. Acum fiecare se află singur în fața ziarului său, în fața postului său preferat și reacționează singur la mesajele și sugestiile lor. Relațiile de reciprocitate dintre interlocutori se transformă în relații de non-reciprocitate dintre lector și ziarul său, dintre spectator și televiziune. Individul poate vedea, poate auzi, dar nu mai are nici o posibilitate de a riposta. Chiar el însuși fiind pus în discuție, condițiile în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
amenința, bariera devenea vizibilă într-o expresie ceva mai dură a chipului, într-o mișcare a ochilor exprimînd disprețul sau iritarea, într-un răspuns zdrobitor"393. Știm, sau cel puțin credem că știm de ce refuza Tito orice comuniune afectivă, orice reciprocitate a sentimentelor, neasumîndu-și riscul de a-i vedea pe ceilalți apropiindu-se de el. Așa cerea propriul lui narcisism. Și apoi, cum să se situeze la nivelul lor, cum să îi iubească? Pentru că nu era în stare să se iubească
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
primește în mod gratuit de la mulțime o afecțiune pe care el refuză sau e incapabil să o ofere la rîndu-i. Pentru a eluda acest inconvenient, non-reciprocitatea reală între ce doi poli ai ierarhiei sociale a fost adeseori transformată într-o reciprocitate iluzorie. Și atunci, indivizii își închipuie că primesc în schimb echivalentul a ceea ce dau. În economia afectivă a societății, ca și în economie pur și simplu, schimbul inegal dobîndește aparența unui schimb egal. Fiecare se crede răsplătit pentru sentimentele sale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Fiecare se crede răsplătit pentru sentimentele sale, se crede plătit în schimbul iubirii lui, numai că realitatea e cu totul alta. Dar iluzia unei distribuiri echitabile a efectelor este întreținută prin însăși natura libidoului, care are cu adevărat acest caracter de reciprocitate: "Chiar și astăzi indivizii care alcătuiesc o mulțime trebuie să știe că liderul însuși nu are nevoie să iubească pe nimeni, că e dăruit cu o natură de stăpîn, narcisismul lui este absolut, dar este plin de siguranță de sine
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sentimentelor care o privesc întrucît aspectul este esențial. III Se crede că șeful carismatic este înzestrat cu calități ieșite din comun, cu mult deasupra celorlalți oameni. Dar aceștia întrețin cu el relații de ordin personal, bineînțeles subiective, bazate pe iluzia reciprocității. Ele permit totuși fiecărui individ din mulțime să-și imagineze că se află în contact direct cu omul pe care-l admiră. Pentru a fi convins îi este deajuns să-l fi văzut, să-l fi întîlnit, să fi fost
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
oferiți dumneavoastră mai Întâi. Atunci când Îi faceți pe ceilalți să se simtă bine În pielea lor, ei se vor simți bine și cu dumneavoastră și vor Învăța să o arate. Ați putea să o numiți un fel de lege a reciprocității. Pentru unii, totul ar putea părea o societate a admirației comune. Nu este așa. Admirația poate fi acordată de la distanță. Încurajarea presupune un contact personal, o relație apropiată. Dacă doriți să dețineți puterea Într-o organizație, trebuie să vă Însușiți
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]