3,972 matches
-
acesta din urmă efectuând mai multe turnee în străinătate. La cea de-a III-a ediție a “Cerbului de aur”, care a avut loc între 3 și 8 martie 1970 la Teatrul dramatic din Brașov, este invitată să susțină un recital în seara de 4 martie, alături de legendarii Jose- phine Baker și Memphis Slim. Piesele din recitalul Luminiței Dobrescu au fost orchestrate de Dimitrie “Piky” Inglessis, iar succesul a fost unul remarcabil. În cartea sa “Cerbul de aur / 50 de autografe
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
a “Cerbului de aur”, care a avut loc între 3 și 8 martie 1970 la Teatrul dramatic din Brașov, este invitată să susțină un recital în seara de 4 martie, alături de legendarii Jose- phine Baker și Memphis Slim. Piesele din recitalul Luminiței Dobrescu au fost orchestrate de Dimitrie “Piky” Inglessis, iar succesul a fost unul remarcabil. În cartea sa “Cerbul de aur / 50 de autografe”, apărută în 1970, Aurel Crișan scria: “Marele Trofeu cucerit de Luminița Dobrescu la cea de-a
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
a avut o sarcină grea: între o “regină a inimilor” și un “ambasador al blues-ului” era greu să strălucească... Și totuși Luminița s-a dovedit, în ciuda super-exigențelor, la înălțime. A fost suficient să treacă primele 5 minute din recital pentru ca spectatorii și telespectatorii să fie cuceriți: străbătuse un an greu, încununat de succese demne de consemnat, recitalul ei fiind încă o dovadă în acest sens”. Iată ce-și amintește artista despre acest recital din 1970: “Din nefericire, sub formă
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
să strălucească... Și totuși Luminița s-a dovedit, în ciuda super-exigențelor, la înălțime. A fost suficient să treacă primele 5 minute din recital pentru ca spectatorii și telespectatorii să fie cuceriți: străbătuse un an greu, încununat de succese demne de consemnat, recitalul ei fiind încă o dovadă în acest sens”. Iată ce-și amintește artista despre acest recital din 1970: “Din nefericire, sub formă video acest recital nu mai există, probabil a fost distrus după plecarea mea în Germania sau poate, așa cum
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
să treacă primele 5 minute din recital pentru ca spectatorii și telespectatorii să fie cuceriți: străbătuse un an greu, încununat de succese demne de consemnat, recitalul ei fiind încă o dovadă în acest sens”. Iată ce-și amintește artista despre acest recital din 1970: “Din nefericire, sub formă video acest recital nu mai există, probabil a fost distrus după plecarea mea în Germania sau poate, așa cum am auzit că se proceda, banda a fost ștearsă sau reînregistrată, din spirit de economie. Sau
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
și telespectatorii să fie cuceriți: străbătuse un an greu, încununat de succese demne de consemnat, recitalul ei fiind încă o dovadă în acest sens”. Iată ce-și amintește artista despre acest recital din 1970: “Din nefericire, sub formă video acest recital nu mai există, probabil a fost distrus după plecarea mea în Germania sau poate, așa cum am auzit că se proceda, banda a fost ștearsă sau reînregistrată, din spirit de economie. Sau, mai știi, a fost “ascunsă” bine de “prieteni” din
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
spirit de economie. Sau, mai știi, a fost “ascunsă” bine de “prieteni” din TVR-ul de altădată. Totul este posibil, din fericire a fost păstrată și bine conservată banda audio, la Radio România, de către Titus Andrei, căruia îi mulțumesc mult. Recitalul meu fusese bine pregătit, atât partea vocală, cât și cea instrumentală, în special orchestrația materialului, de către un muzician cunoscut în acea vreme, șeful formației Olympic 64 (nume dat de Valeriu Lazarov pentru emisiunea de lansare a acestei trupe), Dimitrie Inglessis
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
meu fusese bine pregătit, atât partea vocală, cât și cea instrumentală, în special orchestrația materialului, de către un muzician cunoscut în acea vreme, șeful formației Olympic 64 (nume dat de Valeriu Lazarov pentru emisiunea de lansare a acestei trupe), Dimitrie Inglessis. Recitalul fusese plasat alături de cele susținute de Josephine Baker și Memphis Slim. Începând de la alegerea repertoriului (la care, în parte, contribuise și fostul meu soț Dan Dominique Costinescu, inclusiv cu adaptări în limba română ale textelor străine) și până la orchestrațiile
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
imponderabil, cu degajare, cu ușurință, firesc și de la sine. Și această nouă realitate sonoră se cristalizează și se întrunește într-o condiție artistică pe care o poți întâlni rar în viață, dacă și se întâmplă. Din creația sa componistică, la recitalul de la Aula Palatului Cantacuzino, din după-amiaza zilei de 5 decembrie 2013, Tomasz Skweres a prezentat două titluri, respectiv Transformation și Verse. Aceste lucrări au trezit o atenție specială prin diversitatea și noutatea unor procedee explorate în spațiile posibilităților manevrării violoncelului
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
Paula Seling, care a mai și alunecat pe scena-patinoar și s-a julit rău la genunchi. Mai de neînțeles este prezența din nou în finală a lui Ovidiu Cernăuțeanu (care a devenit Ovi... Jacobsen, te joci?): fără realizări solistice notabile, recitaluri, piese sau discuri de succes, și-a asociat cu abilitate numele cu acela al valoroasei Seling, mizând și pe norocul spațiului scandinav: în 2010 cei doi au ocupat locul 3 la Oslo, în patria de adopție a botoșeneanului, iar acum
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
interpret cu studii de percuție și absolvent de Conservator, colaborările sale cu Filarmonica din Timișoara fiind memorabile. Dacă acesta este binecunoscut, o surpriză extrem de plăcută a reprezentat- o fiica sa Lia Moise. Cum cu puțină vreme în urmă susținuse un recital de clasă pe scena festivalului “Crizantema de aur” (de ce oare nu se mai transmite pe micul ecran? Bilă neagră pentru organizatori...), Matilda Pascal Cojocărița l-a reeditat parțial la Deva, împreună cu soțul ei, dirijorul și violonistul Ștefan Cigu, în repertoriu
Parfum de crizanteme by Fulvia MIcu () [Corola-journal/Journalistic/83416_a_84741]
-
șlagărele lui Marius Țeicu și George Natsis, în timp ce Daniel Iordăchioae a făcut apel la piesele de succes scrise pentru el de Ion Cristinoiu și Dumitru Lupu. Evident acesta din urmă, cu “Gara mică” și nu numai, nu a lipsit din recitalul îndrăgitului cântăreț Gabriel Dorobanțu. Am spus mai sus că sintagma “de altădată” nu e foarte potrivită, fiindcă Iordăchioae a cântat o compoziție proprie recentă, la fel Mihai Constantinescu (care, evident, a ridicat sala în picioare cu “Sus în deal” sau
Revan?a adev?ra?ilor c?nt?re?i by Mihai Chiner () [Corola-journal/Journalistic/83415_a_84740]
-
după care, într-o formă de zile mari (la ea fiecare gest sau cuvânt este gândit), a evocat, în două binecunoscute compoziții proprii, “Căsuța de la marginea satului” și “Cafeneaua” unde stă într-un colț, privind cum afară plouă, plouă... Finalul recitalului ei a fost ca un mesaj dureros și nostalgic, din partea tuturor artiștilor din spectacol, pentru publicul care, ridicat în picioare, ovaționa, prin piesa lui Gherase Dendrino, “Să nu ne despărțim”. Nouă ne revine de fapt datoria de a face totul
Revan?a adev?ra?ilor c?nt?re?i by Mihai Chiner () [Corola-journal/Journalistic/83415_a_84740]
-
La 30 de ani de la fulminantul său debut, artista a avut un 2013 excelent, cu numeroase concerte în țară, cu o revenire așteptată, după 18 ani, la Chișinău (revederea cu publicul basarabean fiind absolut emoționantă), dar și cu un gustat recital pentru publicul tânăr, într-un club bucureștean, în cadrul programului “Discoteca”, în care au mai apărut Marina Voica și Silvia Dumitrescu. În ceea ce privește repertoriul, hit-ul anului este pentru ea “Alerg spre tine”, care marchează pentru ea prima colaborare cu un compozitor
Femina by Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83448_a_84773]
-
este să te prezinți, să te prezinți bine. Astfel a evoluat în etapa semifinală vieneză violonistul Ștefan Beșan, de 18 ani, un talent muzical consistent, susținut de o virtuozitate instrumentală ferm etalată. Dar piesele românești incluse în programul său de recital nu puteau face obiectul atenției unui juriu internațional ce avea menirea de a promova comunicarea muzicală-artistică spectaculoasă, de atracțiozitate pentru publicul cel mai larg, cel mai divers. Vom învăța, oare, din inabilitățile noastre? Poate. "Eurovision Young Musicians" este o competiție
"Eurovision Young Musicians" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8479_a_9804]
-
de limbă, de mesaj. De aceea, aducerea pe scenă a altui cod, cel al muzicii, ca un plan în sine, mi se pare o idée originală. Valabilă. Un contrapunct formidabil. Bufonul lui Lear cîntă la o pianină ciudată. Dă mici recitaluri. Comentariile lui sînt susținute aici, la Dodin, în primul rînd prin muzică, prin diferite teme muzicale. Ca și revoltele, mai tîrziu, ca și batjocura, ca și durerea. Pînă cînd, Bufonul intră în poveste, în partea a doua, și își abandonează
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
de radio Vocea Americii), Iancy Körössy a primit în scurt timp rezidența pe teritoriul Statelor Unite. S-a stabilit la Atlanta (Georgia), unde a avut mediul propice unei existențe dedicate exclusiv muzicii. Acolo s-a întîmplat, în 1972, un eveniment muzical: recitalul pe care a fost invitat să-l susțină la Universitatea din Atlanta. Programul a fost conceput cu grijă. Variațiunile spontane pe melodia la modă în primii ani ai deceniului 1971 - ’80 Love Story de Francis Lay, au reprezentat primul gest
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
A fost mai mult. Melodia romanțioasă, pe care ne-o reamintim, i-a inspirat lui Iancy Körössy un torent de idei, exprimate ad libitum cu o delicatețe, cu o forță dramatic-expresivă, cu o strălucire tehnică impresionante, de factură romantic-chopiniană. Deși recitalurile de la București au atras prețuirea unor critici și muzicologi de mare probitate, cum a fost, printre alții, Ada Brumaru, sunt convins că înregistrarea aceasta ar schimba din temelii imaginea pe care mulți și-au format-o atunci despre Körössy. La
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
vals. Totul este un dans aparent dezarticulat, fluxul sonor vădește calități plastice, imagistice, amintind de Satie, Șostakovici sau Prokofiev, în stare să ofere idei unui regizor (de spectacole coregrafice, de desene animate, etc). Ultima raportare la muzica europeană clasică (din recitalul american) este variațiunea pe tema din parte a III-a a Concertului în re major pentru vioară și orchestră de Beethoven. Din nou, variațiunile au prea puțină legătură cu jazz-ul, și, din nou, Körössy se avântă în terenul neîngrădit
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Missbehavin’ de Fats Waller), reproducerea virtuoză a stilurilor boogie-woogie, stride, a manierelor impuse de pianiștii Erroll Garner și Art Tatum (dar într-o mai accentuată și mai spectaculoasă formă ad libitum decât la neuitatul Tatum!), au constituit aproape un alt recital, impresionant din toate punctele de vedere: ale ingeniozității ideilor melodice, pregnanței ritmice și tehnicii instrumentale spectaculoasă. Un singur aspect, la fel de important, al personalității sale, nu a fost luminat aproape deloc în memorabilul recital de la Atlanta: compoziția. Atunci, Körössy a improvizat
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
neuitatul Tatum!), au constituit aproape un alt recital, impresionant din toate punctele de vedere: ale ingeniozității ideilor melodice, pregnanței ritmice și tehnicii instrumentale spectaculoasă. Un singur aspect, la fel de important, al personalității sale, nu a fost luminat aproape deloc în memorabilul recital de la Atlanta: compoziția. Atunci, Körössy a improvizat pe o singură temă care i-a aparținut: „Gypsy In My Soul”. Încă un moment de mare atracție (după cum se observă din aplauze, și în urma impresiei cu care rămâi ascultând înregistrarea). Dar de ce
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
lua ca documente de referință tot înregistrările realizate cu diferite prilejuri. În seara de 29 octombrie 2001, Iancy Körössy revenea la Uniune, în cvartet cu Nicolas Simion (saxofon tenor și sopran), James Singleton (bas acustic) și Peter Perfido (baterie).<footnote Recitalul a fost editat pe discul documentar Iancy Körössy & Nicolas Simion Group „Sweet Home”, live in concert, Bucharest, october 29, 2001, Aula of Cantacuzino Palais footnote> Locul cu totul special în care a fost organizat recitalul a impus un program alcătuit
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
și Peter Perfido (baterie).<footnote Recitalul a fost editat pe discul documentar Iancy Körössy & Nicolas Simion Group „Sweet Home”, live in concert, Bucharest, october 29, 2001, Aula of Cantacuzino Palais footnote> Locul cu totul special în care a fost organizat recitalul a impus un program alcătuit exclusiv din compoziții românești. Dintre ale sale, Körössy a ales trei. For Oscar a fost recunoașterea influenței lui Oscar Peterson asupra stilului de cânt al muzicianului român. Tema definitorie din anii ’56-’57, La horă
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Peterson asupra stilului de cânt al muzicianului român. Tema definitorie din anii ’56-’57, La horă, a rămas din nou o demonstrație de comuniune a melosului românesc tradițional cu melodica de tip jazzistic. Alegând un tempo mai așezat decât în recitalurile anterioare și din anii următori, ca pentru o horă de bătrâni, Iancy Körössy a luminat din nou pe parcursul improvizației virtuțile expresive ale registrelor grav și mediu, a respectat sacrosanta lege (pentru el, totdeauna) a contrastului, a simetriei. Doar secțiunea mediană
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
suprapunere, și cu trio-urile sale binecunoscute. La București, Iancy Körössy și Ramona Horvath au fost însoțiți în studioul Societății Române de Radio de basistul Arthur Balogh și bateristul Laurențiu Ștefan. Rodat prin studiu, înregistrări și participări la festivaluri, la recitaluri organizate în țară și în centre culturale din Austria sau Franța, duo-ul pianistic Körössy - Horvath a fost, în sfârșit, fixat în memoria discului comercial. Se înțelege, precizez totuși că scriu cuvântul „comercial” gândindu-mă la prezența sa în magazine
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]