938 matches
-
uneori, ne Învață să ne apărăm, o dată, de două ori... pac, pac, pac! În marile malaxoare ale betonierei, unde se amestecă cimentul, tot efortul acela, toată lupta urmărind un singur țel - uniformitatea totală. Praful din care nu se mai poate recompune nimic, nici o formă, nici o culoare, nici o asperitate, praful, cea mai perfectă stare de anonimat, de aneantizare a oricărei inițiative de a exista În diversitate. Mă apropii cu pași repezi de șaizeci de ani, dar unde sînt planurile de altădată, gîndurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
chiar să se rupă. În cutie se afla ceea ce părea a fi un teanc de lenjerie atent împăturită. Curiozitatea, ca un film rulat în sens invers, puse cap la cap mii de fărâme - încet, mai repede, tot mai repede, gata -, recompunându-le în persoana mea. Am clipit. M-am șters la ochi. Am întins mâna fără să-mi dau seama. Am luat cutia îndoită și, încet, distrat, am scos-o din punga distrusă. Cele trei obiecte dreptunghiulare dinăuntru fuseseră cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
prelungă de igrasie pentru a se pierde În tabloul electric de deasupra ușii, un imens reactor nuclear cu cercuri Înnegrite În jurul siguranțelor, semn al unor trecute catastrofe energetice. Odată scăpate, m-am Învelit cu pătura moale a pleoapei, spre a recompune, peste noapte, Întreaga aventură, iar și iar. Dar visele veneau cum voiau ele, uneori iuți ca niște avioane În picaj, aruncându-și teribila Încărcătură explozivă asupra minții adormite, alteori blânde ca niște căței nou-născuți care-și oferă pântecele moi spre
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
stradă, le-a făcut să-și Înceapă deriva, Îmbrățișând trăsăturile altora sau ale nimănui. Uneori, rețeaua de nervuri a unei frunze Împinge frontul memoriei cu câțiva milimetri și-ți revăd ridurile de sub ochi. Alteori, o pungă dusă de vânt Îți recompune silueta din momentul În care te-am văzut pentru ultima oară traversând strada, zgribulit de ploaie și cu gulerul fulgarinului ridicat. S-a auzit un zgomot. Trebuie să deschid ochii. — Bună ziua, Cassandre. — Bună ziua, doctore. — Totul bine? Totul e bine. Mă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
e vocea Andreei, pe ea n-o văd, nu văd pe nimeni. Simt o greutate aspră pe frunte, am din nou dinții Încleștați, ochii larg deschiși, privesc ceva alb-gălbui, poros. În palmă am o chestie rece, umedă. Încep să mă recompun pornind de acolo: țin În mână ceva tare, lunecos, cu muchii groase, Înghețate. Fiorul Îmi străbate brațul, urcă pe umăr, coboară pe omoplații transpirați, șerpuiește din nou În sus, spre ceafă, spre creștet, pe frunte Își pierde vigoarea, strivit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
decît mine, profesor de compoziție la Academia de Arte Frumoase. Dispariția lui absurdă m-a modificat pentru totdeauna (odată cu el mi-au murit copilăria și adolescența, candoarea, și am sperat oarecum obscur că Andrei, fiul meu, Îl va substitui, Înlocui, recompune, Învia, ce prostie, infernul reducerii lumii cu o viață este acela În care nici o sută de copii, nici zece mii de iubiri nu pot vindeca o singură pierdere, fiecare om e un univers, dovadă că nu poți așeza galaxia noastră peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o mai găsești. Și dacă e prețioasă, faci niște inubliabile crize de isterie solitară, tremuri, tropăi, răcnești scurt, apoi o Înlocuiești cu alta. Important este ca ansamblul să funcționeze. Pe urmă șlefuiești lucrarea Încă o dată, precum Spinoza lentilele, corectezi, rescrii, recompui Întreaga povestire În așa fel Încît să capete o structură prismatică fără cusur, n-o s-o capete, dar rescrii, Îți gresezi pistolul cu vaselină, e plin de hoți și iese altă povestire, pe care trebuie s-o refaci, ești atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mișcarea, balansul. Detaliul. Forma lui, mărimea, deplasarea, Încărcarea electrostatică, electrotonusul. Travelingul temporal pe șină și prim-planul. Tonalitatea vocilor, dispersia lor În lumină, În aer, În apă, dacă-i un text acvatic. Capacitatea de a dezasambla Întregul pentru a-l recompune altfel deconstruirea, procesul kafkian al lui Welles de identificare și distanțare , lipsa omogenității, filmele fiind construite din tablouri separate prin elipse narative, alături de omogenizarea semnificativului vizual (decoruri, scene, paragrafe, capitole), a semnificativului narativ (jocul actorilor, scenariul, profilul dramatic), și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
normalitate, Domnul Iepure sare iar pe ecran, sincer să fiu n-am găsit ce semnificație are rozătorul, care mai este și „sîngeros”, ne spune Mickey căzut Într-un fel de incantație, n-am găsit dar pot presupune, pot improviza, pot recompune o temă de jazz sau iepurele din Alice În țara minunilor, din Alice nu mai locuiește aici că s-a săturat și-a emigrat la Polul Nord, sau pe acela Înnegrit, decedat ca efect colateral al radiologiei asupra unor plante de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
industriașul multimilionar asociat la diverse afaceri cu politicianul liberal Nae Gheorghidiu, personaje shițate în "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război". Definit de Pompiliu Constantinescu ca <ref id="27"> 27 Constant inescu, Pompi liu, op. cit., p .251.</ref>, Fred recompune - prin memoria afectivă - viața Emiliei, a Doamnei T., destinul lui Ladima, precum și imaginea socială, politică și economică a României interbelice. Din notele din subsolul cărții, aflăm că autorul stăruie pe lângă el să scrie pentru că îi lasă "acea impresie unică de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
Paris, a dat peste redactarea specială pentru familie, nicidecum spre a fi publicată. În calitate de profesor de română, citind expunerea mea nepretențioasă, fără gând de publicare, a stăruit mult pe lângă mine, determinându-mă să public o nouă variantă pe care am recompus-o, fiindcă îmi era mult mai ușor să recompun textul decât să-l copii. Așa a apărut „Călător... prin vâltoarea vremii” în 2006. Buna primire ce i s-a făcut atunci, precum și alte îndemnuri venite de la prieteni condeieri, precum dl.
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
spre a fi publicată. În calitate de profesor de română, citind expunerea mea nepretențioasă, fără gând de publicare, a stăruit mult pe lângă mine, determinându-mă să public o nouă variantă pe care am recompus-o, fiindcă îmi era mult mai ușor să recompun textul decât să-l copii. Așa a apărut „Călător... prin vâltoarea vremii” în 2006. Buna primire ce i s-a făcut atunci, precum și alte îndemnuri venite de la prieteni condeieri, precum dl. I.N. Oprea și Vasile Fetescu m-au determinat să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
reală este că el se află În acele gesturi, În acele cuvinte pe care le-a probat atunci, chiar dacă acestea nu mai pot fi reactualizate; de aceea, le reține, le izolează și le transportă În toată plenitudinea lor inițială, le recompune În timpul interior, În totalitate pur, unde nu are acces nimic altceva care să le tulbure structura cristaloformă. El se ascunde În acel interval ce se pliază temporal Între insul ce stă acum În această cameră, nu tocmai spațioasă, și cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fragmentează, le divid, le pulverizează, golindu-le de sens; ele se Înscriu În prezența nopții ca niște fâșii materiale, smulse unui corp sonor ce se decorporalizează sau Încearcă (efortul se simte concret În aerul absorbant) să se corporalizeze, să se recompună, să refacă un traseu de mișcare avut inițial și pierdut prin transferul lor În litera textului, presată pe suprafața neutră a paginii scrise. Frânturile ce se ridică din foile și caietele răsfoite aruncate pe masă, pe jos și pe fotoliile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
stă Închis Între patru pereți și citește tot ce este În legătură cu ea și el, o face să trăiască În jurnalul ei, În jurnalul lui, În notele și bilețelele altora, În tot ce a existat În atingere cu ființa ei. O recompune cu tot felul de „martori“, ce sunt Însă total indiferenți de existența și moartea ei. În chiar această operație lucidă stă drama, căci el nu este indiferent, el este febril În a o căuta, În a scormoni tot și toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
terapiei prin expunere. În mod clar, unele întrebări vor rămîne fără răspuns, iar altele sînt clarificate prin expunere. Cu toate acestea, terapeuții trebuie să sesizeze în permanență oportunitățile de a completa golurile din amintirile traumatizante, pentru a ajuta pacientul să recompună puzzle-ul și să-și înțeleagă experiența. Există alți oameni cu care acesta ar putea discuta, de exemplu, angajați ai serviciilor de urgență sau alte persoane prezente la locul faptei? Sînt disponibile informații scrise referitoare la incident, articole mass-media pe
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cultura. Dialectica vechiului și noului este complexă. Omul nou român n-a inventat nimic: el este un produs al lui Stalin și nu se poate despărți de această filiație foarte grea decît întorcîndu-se la valorile sale naționale, la o moștenire recompusă pornind de la o selecție a lucrărilor celor dinainte. Apoi, pasiunile se confruntă: a fi comunist și naționalist este o sublimare a comunismului în varianta sa românească, o manieră globală de cucerire. Comunistului nu-i scapă nimic. Pe de altă parte
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca o încercare trecătoare. Fenomenul Noica izola într-un particularism prea plin de el însuși pentru a mai ceda în fața elanurilor unui universalism occidental care se cînta pe ritmuri străine, ritmuri pe care Noica le denumea Bye-Bye civilization. Momentul Noica recompune o spiritualitate; adepții săi se îndepărtează de tradiția liberală. Tot ceea ce, din toleranța învățată în cadrul respectului pentru drepturile omului, duce la acceptarea relativului, are tendința de a fi interpretat ca fiind corupt. Reflecția asupra politicului, statului și dreptului, lipsește din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
internațională, care să facă posibilă o redesfășurare a puterii sovietice, nu își află echivalentul în România oficială. Radicalitatea autocriticii lui Gorbaciov îi este străină României, al cărei guvern respinge comportamentele deplasate și atacă erorile fără a atinge fundamentele sistemului. Gorbaciov recompune un model de legitimitate socialistă. Ceaușescu rămîne la un discurs politic înghețat într-un limbaj elaborat în 1948. Această continuitate deranjează în timp ce se vrea cuvîntul de dispreț, fidel spiritului unui Jdanov, de la începutul războiului rece: pentru tînăra generație, această continuitate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din nou puterea și rolul de patriarh și de a restabili unitatea familiei. După ce reușesc să scape din peșteră, familia este din nou prezentată în vechiul lor cartier, reluîndu-și, după toate aparențele, viața liniștită de oameni înstăriți. Tatăl și-a recompus, așadar, identitatea de cap de familie și și-a restabilit autoritatea masculină, aflată acum în contact direct cu iraționalul și tradiția, devenind, așadar, un adevărat patriarh burghez. În plus, familia este reconstituită în formula sa de celulă unită, reîntregită, cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și în subtitlu, de a recupera, din fragmente, adevărul unei istorii complexe și întunecate. Șapte capitole uneia și aceleiași istorii însumează aproape tot atâtea încercări de a recupera, din severitatea discursului istoric, din arhive și din imaginarul colectiv, figurile incerte, recompuse prin propriile lor legende, ale revoluționarilor din deceniile al doilea și al treilea ale secolului XX. Atunci, teroarea stalinistă expune, odios, marea iluzie căreia i-au căzut pradă toți înflăcărații - de la idealiști la atentatori. Lagărele instaurează o paradigmă a ororii
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
autobiografic mai vast, conturat încă de la primele volume ale lui J. M. Coetzee. Confesiunea are aici un registru propriu, deoarece narațiunea se desfășoară la persoana a treia, perspectiva aparținând unei conștiințe adulte. Coetzee detaliază, cu o sinceritate ce trebuie să recompună tonalitatea inocenței, cadre din viața complexă a unui copil din orașul Worcester, din Africa de Sud, în anii '40 și '50. Crescut într-o familie de tradiție engleză, având părinți intelectuali și o situație socială decentă, băiețelul devine treptat conștient nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în care conflictele din interiorul unei familii pot avaria iremediabil viețile unor indivizi inocenți în raport cu dramele ce au erodat, timp de decenii, clanuri rivale sau incongruente, mariaje construite greșit și raporturi de rudenie predestinate eșecului. După moartea mamei sale, Tabita recompune istoria familiei sale din fragmente, din amintiri asumate dureros și din mărturiile celor implicați în confruntările brutale și totuși banale ce au contribuit la fracturarea acestei familii. Titlul are o semnificație cât se poate de clară, în acord cu intenția
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
al unei Românii aflate sub asediul așa-numitei Armate de Eliberare Socială, trăirile unui ziarist care, în așteptarea execuției, încearcă să redacteze documentul propriei drame, deznodământul presimțit de personaj, dar derutant pentru cititor, conferă fiecărei secvențe densitate și tensiune. Lumea recompusă din flashuri intră în rezonanță cu spectacolul umbrelor și al memoriei. Comentariul, atunci când iese din subsidiar, funcționează ca un contrapunct al observației realiste și facilitează întoarcerea la evenimentele petrecute anterior timpului povestirii. SCRIERI: Teama de amurg, București, 1990; Sub semnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
actrița se măritase a doua oară fără să fi desfăcut în prealabil o primă căsătorie. Romanul aglutinează tablouri ce se succedă în ordine calendaristică pe cuprinsul a aproape doi ani, unele intră în planul întâi al narațiunii, pe altele le recompun (mental sau verbal) doi dintre protagoniști. Retrăindu-și aventura cu Asta Dragomirescu, cântărețul Radu Zăvoianu reface, implicit, cu minuție, cadrul și ambianța în care s-au consumat principalele momente ale acestei relații: într-un sat dobrogean, pe șantierul de la Mogoșoaia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]