2,690 matches
-
a doua cauză majoră de deces, patologia respiratorie, care este operantă Îndeosebi În primele 3 luni de viață, remarcabile aici sunt 2 aspecte: evoluția supraacută și gravitatea infecțiilor respiratorii la vârsta mică, datorită limitelor biologice de răspuns caracteristice acestei vârste; recurgerea tardivă la serviciile medicale; fie din cauza neadresabilității sau adresabilității tardive din partea familiei, sau condițiilor obiective legate de mediul rural, transport, sezon etc. Cea de a treia cauză principală de deces În egală măsură și cauză favorizantă, malformația congenitală, cu sau
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
asupra sănătății (SAN) Cu ajutorul acestei anchete, pe lângă evaluarea stării de sănătate a populației (prin chestionare separate pentru copii și adulți), se evidențiază morbiditatea individuală (boli cronice), consumul de servicii medicale (contactarea medicului de familie, a unui medic specialist sau stomatolog, recurgerea al medicina alternativă, internarea într-un spital) și de medicamente și se oferă posibilitatea relevării legăturii dintre acestea și anumiți factori demo socio-economici (sex, vârstă, stare civilă, statut profesional, ocupație etc.), de mediu (condițiile de locuit) sau de comportament, care
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
pentru c] se angajeaz] s] sintetizeze Islamul și gândirea filosofic]. Al-Farabi (m. 950 d.Hr.) susținea armonia dintre idealurile religiei virtuoase și scopurile unui stat adev]rât. Cu ajutorul filosofiei, un individ poate înțelege modul de atingere a fericirii umane, dar recurgerea propriu-zis] la virtuțile și la acțiunile morale presupune intermedierea religiei. El compar] întemeierea unei religii cu fondarea unui oraș. Cet]tenii trebuie s] dobândeasc] tr]s]turile care s] le permit] s] funcționeze că rezindenți ai unui polis virtuos. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bun sfârșit fapte ce ar avea consecințe pozitive sau negative. Argumentele lui Ross ar susține c] este vorba despre o rea-credinț]. Ne folosim de datoriile profesionale că scuze, ne ascundem în spatele lor pentru a evita confruntarea direct] cu problema. Dar recurgerea la unele drepturi și datorii ar putea fi considerat] ca fiind de rea-credinț]. Mulți oameni consider] că imoral faptul c] toate deciziile morale ar trebui luate prin punerea în balant] a avantajelor și a dezavantajelor, așa cum recomand] Ross. Cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la canguri. În cazul unei decizii, plusul de interese ar putea cânt]ri în favoarea ființelor umane și în defavoarea cangurilor. Aceast] situație poate surveni în special, dar nu exclusiv, în cazuri în care interesele lor comune sunt deopotriv] amenințate și protejate: recurgerea la acel plus de interese reprezint] factorul decisiv. S] presupunem c] unele descoperiri medicale revoluționare ar depinde de izolarea fie a unor ființe umane, fie a cangurilor. Izolarea cangurilor într-un spațiu foarte larg pentru a putea fi studiați poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eclipsat] de rolul altcuiva și se pare c] nu exist] nici o garanție asupra faptului c] imperativele diferitelor roluri trebuie s] fie în armonie. Un conflict serios între cererile rolurilor semnificative va necesita cu sigurant] o rezolvare în termeni care transcend recurgerea la morală rolurilor. Dac] morală că rol este tot ceea ce înseamn] moral], atunci soluția va fi obținut] prin considerații nemorale. Pentru un utilitarist monist, dimpotriv], orice duce la rezolvarea problemei în mod rațional sau satisf]c]tor, va fi, ipso
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest articol vom analiza teoria care se afl] la baza celor mai multe politici de securitate național] și vom discuta unele alternative care susțin c] principiile etice ar trebui s] joace un rol proeminent în formularea acestor politici. Vom examina apoi justificarea recurgerii la violent] și ucidere pe timp de r]zboi și vom cerceta argumentele care susțin ideea unor limite ale violenței permise în aceste împrejur]ri. A doua parte a articolului va fi dedicat] problemelor etice determinate de practică descuraj]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
functie 1) a teoriei care stabilește de ce violență și uciderea sunt, în mod normal, inacceptabile și 2) a teoriei care stabilește de ce, în anumite cazuri, violența și uciderea sunt justificate. Aceast] din urm] teorie stabilește nu doar cazurile care justific] recurgerea la violent], dar și felul în care oamenii pot deveni victime ale unui atac, fiind legați într-un fel sau altul de motivul recurgerii la violent]. Pe scurt spus, teoria justific]rii violenței ne spune cine sunt cei vinovați și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cazuri, violența și uciderea sunt justificate. Aceast] din urm] teorie stabilește nu doar cazurile care justific] recurgerea la violent], dar și felul în care oamenii pot deveni victime ale unui atac, fiind legați într-un fel sau altul de motivul recurgerii la violent]. Pe scurt spus, teoria justific]rii violenței ne spune cine sunt cei vinovați și cine sunt cei nevinovați - în sensul c] nu sunt legați de motivul care ofer] justificarea într]rii în r]zboi într-un fel care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la avort. Pentru a decide este necesar că emoțiile ei s] între în joc - îi pas] dac] f]tul moare? Cât de mult conteaz] pentru ea viață mai ușoar] pe care ar putea s] o aib]? Dac] își imagineaz] situația recurgerii la avort, este ea liniștit] sau îngrozit] la gîndul acesta? Hume concluzioneaz] c], în stadiul final al analizei, „morală este determinat] de sentiment”. Oamenii au preferat aceast] perspectiv] din diferite motive, unele dintre ele bune, altele mai puțin bune. Uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a r]mane fidel propriilor valori. Unii dintre cei care cred c] avortul înseamn] luarea unei vieți care are statut moral, de exemplu, au ales s] i se opun], ajutând anumite organizații care au ca scop diminuarea necesit]ții recurgerii la avort, cum ar fi acele organizații care ajut] mamele nec]s]torite. Trebuie discutat] aici o ultim] chestiune cu privire la relativism. Relativismul are un renume prost în anumite cercuri deoarece este asociat cu o lips] de convingere moral], cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
articol am analizat diverse curente și mi-am exprimat unele p]reri personale: teoriile morale își au originea în teoretizarea moral], teoretizarea moral] este parte din practică moral] de zi cu zi, atât fundaționalismul, cât și coerentismul sunt problematice, iar recurgerea la cazuri imaginare este adesea înșel]toare și nu prezint] încredere. Referințe Anscombe, G.E.M.: „Modern moral philosophy”, în Collected Philosophical Papers; Volume Three, Ethics, Religion and Politics (Minneapolis: University of Minnesota Press, 1981), pag. 26-42. Baier, A.: Postures of the
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]tre copii cu privire la modalitatea în care ei ar rezolva o problem] moral]. Stadiul „cel mai înalt”, stadiul la care Kohlberg a folosit un anume cadru moral de judecat], a fost acela la care dilemele morale au fost rezolvate prin recurgerea la reguli și principii, o decizie logic] despre priorit]ți, în lumina accept]rii anterioare a unor asemenea reguli sau principii. (Pentru o analiz] general] a lucr]rii lui Kohlberg, vezi capitolul 41, „Morală și dezvoltarea psihologic]”.) Un exemplu foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
g]sit doi copii de 11 ani care s] reacționeze diferit la dilemă lui Heinz; și se știe c] modul în care femeile și b]rbații abordeaz] problemele morale poate fi întotdeauna contestat prin atragerea atenției asupra excepțiilor sau prin recurgerea la diferite experiențe. Problema nu este totuși una doar de dificultate pragmatic]. Chiar dac] ar exista unele diferențe obișnuite sau tipice între femei și b]rbați, exist] întotdeauna o problem] în ceea ce privește felul în care aceste diferențe ar trebui descrise. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femei în folosul unor cauze precum devotamentul fâț] de patria lui Hitler sau aspră opoziție împotriva feminismului sau a drepturilor egale în SUA. Dintre toate aceste motive, dac] exist] vreun folos în ideea „eticii feministe”, acesta nu poate constă în recurgerea la un ț]ram probabil autonom al valorilor feminine care poate oferi o rectificare simpl] sau o alternativ] la valorile sferelor de activitate dominate de b]rbați. Totuși, este adev]rât c] o mare parte din teoria politic] și din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest lucru. Cam la fel stau lucrurile sub acest aspect și-n ceea ce-i privește pe educabilii adulți când comunică între ei, în activitatea într-un grup mic sau mare (class discussion), și totuși educația adulților permite, ba chiar reclamă recurgerea la intensificarea strategică a redundanței, tot ca o pârghie intenționată, dar în alt scop, mai ales în ceea ce-l privește pe formator. Totul pleacă de la asumarea și aplicarea de către acesta a principiului de bază în sfera practicii educației adulților, conform
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acest lucru. Cam la fel stau lucrurile sub acest aspect și-n ceea ce-i privește pe educabilii adulți când comunică între ei, în activitatea într-un grup mic sau mare (class discussion), și totuși educația adulților permite, ba chiar reclamă recurgerea la intensificarea strategică a redundanței, tot ca o pârghie intenționată, dar în alt scop, mai ales în ceea ce-l privește pe formator. Totul pleacă de la asumarea și aplicarea de către acesta a principiului de bază în sfera practicii educației adulților, conform
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru care optează, în funcție de care va alege instrumentele adecvate , astfel încât evaluarea elevilor să fie cât mai aproape de adevăr și să nu aibă un caracter formal. La fel de importantă este și prelucrarea datelor obținute în urma evaluării, în vederea înregistrării progresului școlar. Este preferabilă recurgerea la o gamă variată de metode și instrumente de evaluare, astfel încât elevul să se confrunte cu situații diverse de învățare. Este necesar ca aceste metode și instrumente de evaluare să fie în concordanță cu comportamentele evaluate, astfel încât evaluarea în sine
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
hulită, des citată pentru a fi criticată, dar prea puțin citită de confrații săi români: Explicațiile care Încearcă să precizeze cauzele războiului civil din Transilvania se repartizează În trei grupe. Cele care Înclină spre modelele eruptive sau teleologice apreciază că recurgerea la arme a fost o consecință logică a mizeriei, suferinței și umilinței seculare, apoi a amplificării lor insuportabile, precum și a faptului că emanciparea iobagilor nu a răspuns așteptărilor, iar revendicările naționale românești au fost respinse. La cealaltă extremă Întâlnim o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
înșeală memoria și bagajul de cunoștințe din domeniu, o a doua realizare medalistică ieșeană cu legendă în limba latină, după medalia UMF din 2004, la care doar legenda reversului este în această limbă. Ne vom permite să presupunem și motivația recurgerii la textul latin. Prin medalia UMF credem că autorii au vrut să accentueze ideea de elită a școlii academice medicale ieșene; prin medalia episcopului martir Anton Durcovici, pe lângă ideea nivelului academic de excepție al acestuia, credem că se sugerează și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
precis al termenului, înțelegem prin cercetare științifică o investigație precis delimitată ca temă ce încearcă să răspundă unei întrebări precis formulate născute dintr-o situație educativă. La rîndul său, răspunsul trebuie să fie precis și argumentat logic și științific, prin recurgerea la fapte și la procedurile teoretice de elucidare și interpretare a respectivelor fapte. 2.2. Cercetarea se naște din probleme și naște alte probleme! Prin urmare, niciodată nu există cercetare științifică acolo unde nu există o problemă de rezolvat, indiferent
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
aflăm În fața unui act de comunicare contextuală. Trecând la decodarea lor, presupunerea este confirmată de imposibilitatea identificării referentului semnului lingvistic cheie al primului enunț, cap, prin utilizarea doar a semnificației lingvistice a acestuia. Posibilitățile de interpretare fiind multiple, este necesară recurgerea la informația oferită de context - de situație, În termenii specifici ai acestui subcapitol. Recurgerea la elementele mai puțin palpabile, mai puțin precise (În raport cu semnificațiile oarecum determinate ale semnelor lingvistice) ale contextului, ar trebui să conducă la concluzia că mesajul transmis
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de imposibilitatea identificării referentului semnului lingvistic cheie al primului enunț, cap, prin utilizarea doar a semnificației lingvistice a acestuia. Posibilitățile de interpretare fiind multiple, este necesară recurgerea la informația oferită de context - de situație, În termenii specifici ai acestui subcapitol. Recurgerea la elementele mai puțin palpabile, mai puțin precise (În raport cu semnificațiile oarecum determinate ale semnelor lingvistice) ale contextului, ar trebui să conducă la concluzia că mesajul transmis de către emițător nu se dorește a fi foarte precis. Realitatea Însă este alta: situația
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
footnote> Sancțiunile economice își au originea în perioada interbelică, mai exact după Primul Război Mondial. „O națiune care este boicotată este o națiune care este pe punctul de a se preda. Aplicând aceste instrumente economice, pe cale pașnică, vor face inutilă recurgerea la forță. Nu costă nici măcar o viața din națiunea boicotată dar pune o presiune asupra națiunii la care orice națiune modernă nu poate rezista.”<footnote Gary Hufbauer , Jeffry J. Schott ., Kimberly Ann Elliot, Barbara Oegg, Economic Sanctions Reconsidered, 3rd edition
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
păcii democratice (tratată în alt capitol) sunt evidente. Trebuie făcută însă precizarea că fundamentele celor două abordări concordă doar până la un punct: în comunitățile de securitate, încrederea reciprocă poate fi fundamentată pe valorile democratice, dar nu exclusiv, definitorie fiind imposibilitatea recurgerii la violență. La baza comunităților de securitate stau numărul și calitatea legăturilor dintre state și societăți, pe când din perspectiva păcii democratice, fundamentală este similitudinea de convingeri și practici politice. Renunțarea la perspectiva behavioristă și schimbările din perioada Războiului Rece au
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]