1,378 matches
-
sunt considerați I. L. Caragiale și G. Bacovia. Firește, cei doi sunt "precursori" ai postmodernismului numai printr-o simplificare nonhermeneutică la nivelul "complexelor de cultură", cum am demonstrat în două dintre cărțile mele413. Este adevărat că Milan Kundera se slujește de recuzita filosofico-estetică a postmodernismului, dar o face parcă pentru a-i submina obsesiile, ajungând, intuitiv, în plin ethos transmodernist. Prozatorul ceh, dublat de un gânditor profund, ilustrează, mai degrabă, modelul de romancier-filosof, așa cum l-a definit Albert Camus, adică opusul romancierilor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dezertorului). Versurile apărute în „Chemarea” și în „Nouă revista română” încep să schițeze teritoriul și fenomenul poetic ce îi va consacră numele. Ț. experimentează acum, în poligon românesc, „mină” literară care, în faza ei de perfecționare, se va numi Dada. Recuzita simbolista utilizată anterior cu școlareasca docilitate și sârguința ia forma unor ținte de carton, pe care Ț. le brutalizează, cu o anume duioșie nostalgica totuși, fără a renunța integral la tristețile vagi. Ele caracterizează peisajul, păstrat în repere bacoviene: târgul
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
deviată prin ursita dezvăluită, printr-un botez miraculos, prin intervenția nefirească și pedepsită a părinților. Pornind de la dorința expresă de a avea copii, basmul numește momentele importante, adăugând la fiecare un surplus de informație pe care și-o furnizează din recuzita fondului de miraculos. Copilul este apropriat cu precauții rituale și, treptat, transformat Într-un membru al familiei. Cunoașterea destinului este, În acest fel, o formă de legitimare pe credit, cu alte cuvinte, o garanție a capacității individului de a se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ziua moașei, aceasta are legătură cu un certificat de desemnare. Se precizează În practica ceremonială obligativitatea ca moașa să-și aibă plata cuvenită, din care să nu lipsească acele bucăți de pânză numite mâneci. Pentru explicarea obiceiului, legenda beneficiază de recuzita materială pânza care a lecuit mâinile vătămate ale moașei (Crăciuneasa) sau de recuzita spirituală credința În posibilitatea intervenției satanice și schimbarea copilului. Legenda consemnează nu o dată semnificația aparte a mâinilor moașei, ca o emblemă a rolului ei. Creciun, Creciuneasa și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
practica ceremonială obligativitatea ca moașa să-și aibă plata cuvenită, din care să nu lipsească acele bucăți de pânză numite mâneci. Pentru explicarea obiceiului, legenda beneficiază de recuzita materială pânza care a lecuit mâinile vătămate ale moașei (Crăciuneasa) sau de recuzita spirituală credința În posibilitatea intervenției satanice și schimbarea copilului. Legenda consemnează nu o dată semnificația aparte a mâinilor moașei, ca o emblemă a rolului ei. Creciun, Creciuneasa și fetele ei este doar una dintre narațiunile În care ni se prezintă o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau Încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.) Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și În practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari În magia meteorologică, este
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
după aceea se mai poate merge la alte 2-3 fântâni. În acest scenariu, urmează Împodobirea bradului cu flori, cu hârtii roșii, albastre și mov, cu un șervet și cu o pâine. Se utilizează și beteala la Împodobirea pomului, element de recuzită, care din acest text este eliminat. Apare doar menționat, fără explicarea rolului său, fratele de mână, care ia șervetul de la brad. Remarcăm simbolul fundamental al pâinii, nelipsită atât În ornarea bradului, cât și În tradiția tinerilor participanți la petrecere, care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
articulat hotărât este urmat de un participiu adjectivizat (chiar subînțeles) ori de o relativă ce conține un verb, prepoziția selectată este, de regulă, între: contractul încheiat între Ministerul Administrației și Internelor și concernul german EADS (EZ, 27.II.2006) Din recuzita lichelei face parte ambiguitatea întreținută între "ascuns" și "pe față", între lovitura dată pe la spate, în întuneric, și lauda rostită în față sau în public (G. Liiceanu, Ușa interzisă) Distincția [făcută] între "român" și "bun român" (Nae Ionescu) este falsă
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
instrumente și materiale folosite de pictor în munca sa - șasiuri, echere, cutii cu culori, pensule de toate felurile, palete, batoane de cretă, rotunde și prismatice, sticluțe cu verniuri și terebentine sau uleiuri, pânze ș.a. Pentru un pictor care folosește o recuzită atât de diversificată de obiecte, având, evident, simțul acestora, formelor absența geometrice din esențiale inventarul său a a instrumentelor muzicale pare a fi cel puțin paradoxal, pentru că, în esența lor, aceste obiecte, dimpotrivă, se definesc prin claritatea geometrică a formelor
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
expres anumite obiecte ci le-a folosit pe cele care îi erau în preajmă și făceau parte din spațiul și mediul vieții sale private. Nu putem vorbi despre preocupările unui colecționar de obiecte prețioase și speciale, care să devină apoi recuzita pictorului pentru procesul creației, așa cum întâlnim multe exemple în istoria artelor. Arsenalul lui Stahi este cel al unui om normal, iar obiectele din preajma sa sunt cele pe care le cunoaște cel mai bine pentru a le folosi în naturile moarte
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
evocatoare” (V. Drăguț, V. Florea, D. Grigorescu, M. Mihalache, Pictura românească în imagini, ediția a II-a revăzută, Editura Meridiane, 1976, pag. 201). Cu siguranță Chardin a fost un excelent componist al spațiului fiecăruia dintre tablourile sale. Orice element de recuzită se integrează an- samblului, ca urmare a determinărilor impuse de tainicele legi ale geometriei ca factor fundamen- tal al echilibrului și armoniei. Propunem în ceea ce urmează pătrunderea în labirintul fiecăruia din tablourile lui Stahi, ale- se spre a fi comentate
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
mai sus amintite, întreaga compoziție este o sumă de simboluri. Cu siguranță, deliberat a fost ales acest câmp alb cu ornamentica în forma crucilor pe care apoi s-au așezat celelalte obiecte simbol. Pictorul face, prin asocierea aparent prozaică a recuzitei amintite, o sinceră pledoarie pentru credința creștină. El propune un mod mult mai subtil și profund de a propaga, pentru cine are disponibilitatea de a înțelege, decât o predică din amvonul bisericii. El se adresează lumii profane care, în locul unui
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
însuși. La o primă vedere, compoziția acestei naturi moarte va provoca celui care se oprește în fața lucrării o oarecare rezervă, reacția fiind urmarea perceperii unei aparente stângăcii și a unei inabilități în asocierea de către pictor a obiectelor care constituie recuzita ce i-a servit drept model. Acest lucru este indus înainte de toate de faptul că masa obiectelor la care ne referim, atât ca formă, cât și sub aspectul cantitativ, par a fi sensibil egale. Ele sunt repartizate în cadru ghidându
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
mare. De fapt, în aceste sferturi de cadru, pictorul pare a se lansa într-un subtil joc al imaginației, încercând ruperi de direcții, ritmuri și fragmentări de forme care să pară imprevizibile. Reunite aceste „jocuri”, ele recompun unitar ansamblul. Inventarul recuzitei ne permite accesul în intimitatea atelierului pictorului. Enumerarea obiectelor și descrierea lor vor da contur unor nelămuriri despre modul de realizare al unor lucrări din punct de vedere tehnic. Astfel, vom afla ce fel de verniuri folosește artistul oprindu- ne
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Ne putem gândi, privind această compoziție, la subiectele asemănătoare pictate de Chardin, dar, în același timp, va trebui să observăm că diferența este foarte mare. Nici cu lucrările altor pictori nu putem constata similitudini, chiar dacă și aceia au folosit drept recuzită palete, ulcele și borcane cu pensule, șasiuri sau colțuri de pânze pentru a compune temele. Pentru unii dintre ei, aceste obiecte au fost înainte de toate pretexte pentru a exprima o idee de ordin plastic. Pentru Stahi, etalarea acestor obiecte și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
acestor prime observații, de natură prozaică, ne vom ocupa mai jos de o scurtă analiză a compoziției. Respectând regulile, Stahi folosește și de această dată un format al pânzei dreptunghiular, acoperind cu alb prim-planul pânzei pe care a așezat recuzita atent studiată în prealabil. Spunem atent studiată pentru că obiectele alese, este evident, nu au fost așezate la întâmplare. Și de această dată el privește obiectele cu ochiul pictorului care le dezvăluie pentru ca apoi să le îmbrace prin mijloacele picturii după
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
al ocrurilor aurii, nuanțele brunurilor coapte și cele de galben luminoase, într-o unitate cuceritoare. Dominanta paletei cromatice a acestei compoziții o putem asocia cu căldura și vibrația sunetelor unui violoncel. Și în acest tablou, cu toată simplitatea restrictivă a recuzitei, bogăția material- structurală este remarcabilă. Contrastul dintre grafia elegantă a simbolurilor, reprezentate pe ouăle roșii, în raport cu materialitatea suprafețelor cozonacilor sau a nucii, sunt exemple de subtile puneri în dialog expresiv- plastic a structurilor susținute prin calitățile lor de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
este un teritoriu unde se confruntă, se conjugă, se cheamă și se susțin linii segmente, trasee direcții, forme rotunde sau prismatice bine definite, clare. Privind natura moartă cu joben, vom descifra regulile de organizare compozițională vizibile și în alte lucrări. Recuzita însumează planul orizontal al unei lavițe acoperite cu o țesătură dungată cu alternanțe de zone cu ornamente geometrice dar și figurale peste care, un baston din bambus, orientat oblic spre dreapta, traversează cadrul marcând, pe laturile mici ale dreptunghiului pânzei
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
și intermediare. Contrastele ce susțin armonia ansamblului sunt, înainte de toate, rezolvate prin valoare. Paleta coloristică se situează între griuri, ocruri aurii și brunuri roșcate, calde, nuanțe ce se interpun între alb și negru. Aceeași metodică și deliberată preocupare, pentru definitivarea recuzitei, este vizibilă prin asocierea obiectelor grupate care se regăsesc în ideea plastică și de conținut a cărei origine, în acest caz, este într-un mediu burghez, urban, monden. Naturile moarte stahiene, în general, au, prin conținut, origini bine definite și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
mai ales de noțiuni referitoare la corpuri ale căror proporții depășeau puterea de cuprindere a omului: ta perata erau limitele presupuse și deduse, limitele pământului, ale mării, ale cerului, ale astrelor, ale universului însuși, deci limitele care făceau parte din recuzita teoretică a unor cosmologii forjate pe baza imaginației. Întrucât nu puteau fi experimentate direct, ele erau „cunoscute“ prin delegație: parcurgerea unor suprafețe de asemenea proporții nu stătea decât în putința zeilor. De aceea, în două din locurile unde apare în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pentru experiența ludică. George Bălăiță recunoaște aceste inclinații în interviuri. Într-unul vorbește despre plăcerea necondiționată pentru experimentarea "locurilor comune": Trăiesc banalul în fel și chip, gogolian dacă vrei, ca Gogol magicianul căruia îmi place să-i car ca ucenic recuzita, fără plată, doar să-mi îngăduie să-i fiu aproape 16. La fel cum, în alt schimb de replici dintr-un interviu din 2010, George Bălăiță vorbește despre dispoziția sa ludică: "Ludicul este parte din sistemul meu de aparare"17
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
deviată prin ursita dezvăluită, printr-un botez miraculos, prin intervenția nefirească și pedepsită a părinților. Pornind de la dorința expresă de a avea copii, basmul numește momentele importante, adăugând la fiecare un surplus de informație pe care și-o furnizează din recuzita fondului de miraculos. Copilul este apropriat cu precauții rituale și, treptat, transformat într-un membru al familiei. Cunoașterea destinului este, în acest fel, o formă de "legitimare pe credit", cu alte cuvinte, o garanție a capacității individului de a se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ziua moașei, aceasta are legătură cu "un certificat de desemnare". Se precizează în practica ceremonială obligativitatea ca moașa să-și aibă plata cuvenită, din care să nu lipsească acele bucăți de pânză numite "mâneci". Pentru explicarea obiceiului, legenda beneficiază de recuzita materială - pânza care a lecuit mâinile vătămate ale moașei (Crăciuneasa) - sau de recuzita spirituală - credința în posibilitatea intervenției satanice și schimbarea copilului. Legenda consemnează nu o dată semnificația aparte a mâinilor moașei, ca o emblemă a rolului ei. Creciun, Creciuneasa și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
practica ceremonială obligativitatea ca moașa să-și aibă plata cuvenită, din care să nu lipsească acele bucăți de pânză numite "mâneci". Pentru explicarea obiceiului, legenda beneficiază de recuzita materială - pânza care a lecuit mâinile vătămate ale moașei (Crăciuneasa) - sau de recuzita spirituală - credința în posibilitatea intervenției satanice și schimbarea copilului. Legenda consemnează nu o dată semnificația aparte a mâinilor moașei, ca o emblemă a rolului ei. Creciun, Creciuneasa și fetele ei este doar una dintre narațiunile în care ni se prezintă o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.") Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de șarpe, deci exclusiv medicală, alunul apare menționat și în practici apotropaice, ce vizează alte tipuri de spirite malefice. La români, nuiaua de alun, utilizată cu precădere de solomonari în magia meteorologică, este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]