12,341 matches
-
Vinea. Dar pentru ținută democrată a ziarului, redacția a fost, prin 1936 sau 1937, "vizitată" de legionari, însîngerînd redactorii, chiar și pe director care s-a întîmplat să fie atunci, acolo. Atmosferă nu mai era relaxată și veselă, desi calamburgiul redacției, Oscar Lemnaru, își continuă viturile. Lui, printre altele, i se datorează calamburul despre Noica " El nu e ca noi. E Noi - că". Și tot lui, aflu acum, (eu crezusem că e calamburul lui Cioculescu, și el imbatabil în acest gen
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
Academiei a putut fi văzut decenii la rand - și poate fi văzut și în prezent - aproape zilnic în sala de lectură. Pare o statuie de incinta. Iar la Editură Minerva (unde în 1969 a început să lucreze ca șef al redacției de istorie literară, pentru că în 1991 să fie numit director) a devenit cu timpul un fel de instituție în instituție, contribuind într-un mod remarcabil la editarea clasicilor. Z. Ornea a realizat performanță de a fi deopotrivă un "bun român
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
artei. Aceștia sînt, în ordine alfabetică, Irina Cios, Călin Demetrescu, Viorica Dene (dispărută, din păcate, încă înainte de apariția primului volum), Liviu Lăzărescu, Hortensia Masichievici, Adina Nanu, Ion Panaitescu, Amelia Pavel, Mircea Popescu însuși, Carmen Răchiteanu și Tereza Sinigalia. Apărut sub redacția Victoriei Jiquidi, directorul Editurii Meridiane, acest prim Dicționar de artă din România, unul de forme, tehnici, stiluri artistice, după cum se și face precizarea în subtitlu, se referă la toate domeniile artei (pictură, sculptură, arta eclezială, arte decorative, arhitectura, design etc.
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
aur, misterioase, fără chip, care populează cu personajele lor cotidianul sordid. La împlinirea a 70 de ani, Teatrul Național Radiofonic a serbat evenimentul printr-o întîlnire a realizatorilor de teatru radiofonic cu actori, regizori, dramaturgi și critici. Întîlnirea, organizată de Redacția Teatru și Emisiuni Scenarizate a Societății Române de Radiodifuziune și Secția română a AICT, a fost găzduită de UNITER (amfitrion, Cornel Todea, vicepreședinte executiv) și moderată de Monica Patriciu, redactor șef al Redacției de Teatru și Ludmila Patlanjoglu, critic de
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
regizori, dramaturgi și critici. Întîlnirea, organizată de Redacția Teatru și Emisiuni Scenarizate a Societății Române de Radiodifuziune și Secția română a AICT, a fost găzduită de UNITER (amfitrion, Cornel Todea, vicepreședinte executiv) și moderată de Monica Patriciu, redactor șef al Redacției de Teatru și Ludmila Patlanjoglu, critic de teatru. Uniunea Creatorilor de Emisiuni Radiofonice - UNCER, reprezentată de vicepreședintele Ilie Mihai, Director general adjunct la Radio România, a oferit premii unor importanți realizatori: Ion Vova, Dan Puican, Romeo Chelaru, Constantin Dinischiotu, Eugenia
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
adjunct la Radio România, a oferit premii unor importanți realizatori: Ion Vova, Dan Puican, Romeo Chelaru, Constantin Dinischiotu, Eugenia Țundrea, Georgeta Răboj, Paul Urmuzescu, Tatiana Andreicic, Mircea Popescu (post mortem), Pavel Câmpeanu, Timus Alexandrescu (post mortem), Victor Crăciun, Cristian Munteanu. Redacția de Teatru și Emisiuni Scenarizate a oferit premii pentru cîteva "voci de aur" ale radioului (Radu Beligan, Ion Lucian, Mihai Fotino, Constantin Codrescu, Tamara Buciuceanu, Valeria Seciu, Irina Petrescu, Mircea Albulescu, Dem. Rădulescu, Dana Dogaru) și două premii de excelență
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
dintre redactorii și colaboratorii noștri permanenți, ar face obiectul contestației. Nu dăm la o parte decît replicile triviale, fiindcă vrem să ne respectăm cititorii și pe noi înșine. Prin forță lucrurilor, nu putem însă publică tot ce ne sosește la redacție. Cînd, nu peste mult timp, vom reveni la cele 32 de pagini ale României literare de la începuturile ei, spațiul pentru astfel de intervenții va crește și atunci îi vom putea mulțumi pe toți cei care ne scriu. Totodată, aș vrea
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
qua non a calității intelectuale a unei publicații culturale. Aceasta ne obligă să nu ne amestecăm în textele colaboratorilor noștri. Fiecare răspunde de ce scrie. Ar fi greu să le împărtășim toate ideile. Aprecierile lor pot să nu fie și ale redacției. Dar, în principiu, ne abținem să-i cenzuram, intervenind doar în cazul unor erori flagrante de informatie din care cresc erori flagrante de apreciere. Acestea fiind zise, să vin la cauza care m-a determinat să scriu editorialul de astăzi
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
-l vadă străbătînd, pe orice vreme, cu mers sportiv, străzile Bucureștiului, pentru a ajunge punctual la vernisaje, întîlniri scriitoricești, spectacole și conferințe, pentru cei care îl întîlnesc, în zile cu polei și viscol, sau în toiul verii, pe caniculă, în redacții și edituri - vîrstă distinsului domn e incredibilă. Tot așa cum greu de asociat cu noua decenii de existență este prezentă, disponibilitatea pentru tot ce se întîmplă în jur, luciditatea și umorul (englezesc), îngăduința pentru slăbiciunile omenești. Anacronice la acest domn încîntător
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
lui cu suflarea tăiată. Tînărul nonagenar urca și coboară această scară de mai multe ori pe zi și susține că e un exercitiu bun, care îl menține în formă. Profesorul de matematică Adriana Bittel: - Domnule Brezianu, o dată cu urările afectuoase ale redacției noastre, vă transmit și dorința tuturor de a afla secretul tinereții dvs. longevive. Barbu Brezianu (rîde): - Păi, n-am nici un secret și nici un merit în asta. E o chestiune de genetică. Și de gimnastică mentală. Mintea trebuie mereu ocupată cu
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
nu știu de la cine a aflat, în cancelarie, de revista noastră,Vlăstarul. Stați să v-o aduc să o vedeți. - Cine conducea revista asta literară a liceului? - Mircea Eliade. Iar eu și colegii mei de clasă eram în comitetul de redacție. Uitați-vă aici, de exemplu, în numărul 5-6 din martie-aprilie 1928 (era deja în al IV-lea an de apariție), cine colabora: Constantin Noica, Alexandru Elian, Marcel Avramescu, Arsavir Acterian, B.I.Bujor, Octav Sulutiu, Al. Ciorănescu, Eugen Ionescu... - Eugen Ionescu
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Vulcănescu). Uite cum a fost cu procesul: era un poet care pe urmă s-a călugărit, Sandu Tudor, si acesta publicase în ziarul Credință niște calomnii oribile la adresa lui Comarnescu. Mircea Vulcănescu, bun prieten al celui calomniat, s-a dus la redacția ziarului, l-a luat de guler pe Sandu Tudor, i-a spus "cum de-ti permiți asemenea murdarii?" și l-a pălmuit. Cum scenă se petrecea cu martori, Sandu Tudor a depus plîngere la Parchet. Sebastian și Ionel Jianu au
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Hartner au cerut scuze cititorilor - măcar cititorilor! - pentru că i-au dezinformat? În general, la noi în presă, dezmințirile se dau numai cînd se ajunge la tribunal, chiar și atunci doar cu jumătate de gură. Se publică "drepturi la replică", dar redacțiile ziarelor se feresc, în marea lor majoritate, să-și asume o greșeală de informatie sau faptul că au fost intoxicate. v COTIDIANUL, un ziar cu care de multe ori n-am fost de acord, are o problemă de tipografie. O
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
tipărire cu obiectul vizitei. Acest gen de controale, chiar dacă sînt facute cu legea în mînă, pică prost deoarece par menite să victimizeze pe cine nu e cazul. Asta dacă nu cumva, cei care le fac își închipuie că pot intimida redacția unui ziar, lovindu-i tipografia într-un moment critic al săptămînii.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
semnul unor relații nu tocmai bune ăntre cei doi. Am gasit ciorna scrisorii adresate de Vianu lui Alexandru Rosetti an cursul verii anului 1935, si am inclus-o an volumul de "Corespondență" emisă de Tudor Vianu, publicat an 1970 sub redacția mea. Epistola, reluată și an volumul 14 de Opere, se referă la deosebirile de vederi privitoare la Eminescu și la o practică de neadmis ăntre confrați de care Călinescu uzase: aceea de a-i combate lui Vianu ideile, chiar deformăndu-i-le
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
cu totul. Facla era un cotidian de stânga democratică, pe care al conducea Ion Vinea. Dar cum directorul era mereu ocupat, lipsind uneori zile și chiar săptămâni, ziarul al făcea și al conducea, de fapt, N. Carandino, secretarul general de redacție. an 1935 Facla a inițiat, pentru pagina ei culturală, o anchetă printre scriitori, cu tema De ce scrieți?* Interviurile le luau și N. Carandino sau Oscar Lemnaru dar, mai ales, tineri publiciști ansa mai toți cu haz și cu hâr. Se
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
Nicolae Manolescu În casetă editorială a oricărei publicații periodice - cotidian, hebdomadar sau lunar - există o functie binecunoscută tuturor celor care fac reviste, dar ignorată de către majoritatea cititorilor: secretarul general de redacție. În presa modernă, s-a numit totdeauna așa, cu excepția unei perioade din regimul comunist, cînd titulatura i-a fost schimbată, fiindcă evocă o înaltă răspundere în partid. Secretarul general este regizorul tehnic al gazetei. El îi dă formă fizică. Câmpeanu
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
titulatura i-a fost schimbată, fiindcă evocă o înaltă răspundere în partid. Secretarul general este regizorul tehnic al gazetei. El îi dă formă fizică. Câmpeanu, care împlinește zilele acestea 70 de ani, este cel mai de seamă secretar general de redacție din presa culturală a ultimelor decenii. L-am cunoscut, pe cand eram tînăr colaborator, la Contemporanul, ca domnul Roger Câmpeanu. Toată lumea îi spunea, simplu, Roger. Roger în sus, Roger în jos, era un factotum la revista condusă de G. Ivașcu, pe
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
G. Ivașcu era cu concepția, Mircea Grigorescu și Roger cu execuția. N-am apucat vremurile (1939-1944) în care Mircea Grigorescu era redactorul șef al Timpului lui Grigore Gafencu. Roger este singurul dintre ei care a făcut exclusiv secretariat general de redacție. N-a fost șef niciodată, dar nici una din importanțele reviste la care m-am referit n-ar fi apărut fără priceperea lui. Lui G. Ivașcu, marele făuritor de reviste, îi plăcea să se considere pe șine subalternul ideal. Nu mi-
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
G. Ivașcu, marele făuritor de reviste, îi plăcea să se considere pe șine subalternul ideal. Nu mi-am dat seama de la inceput ce vrea să spună. L-am bănuit de falsă modestie. El însă visa să fie secretar general de redacție. Omagia, în felul acesta, oameni ca Roger. G. Ivașcu știa, că nimeni altcineva, că acești oameni sînt, în presă, că acei ultimi dintre drepți, de care vorbește Biblia, fără de care nici un rînd, nici o pagină, nici lumea întreagă a gazetei n-
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
calandru, revenea la corectura, cobora în subsolul mașinilor, unde se "trăgea" tirajul, si nu pleca acasă pînă nu era sigur că gazeta e gata să iasă în lume. Devotamentul lui Roger față de revistele la care a fost secretar general de redacție a intrat în legendă. Puțini știu cum arata înainte de 1989 viața celor din presă. Colaboratorii veneau și plecau, redactorii, corectorii și dactilografele își aveau zilele și orele fixe, redactorii șefi puteau să stea și acasă, ca G. Ivașcu, înroșind circuitele
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
Colaboratorii veneau și plecau, redactorii, corectorii și dactilografele își aveau zilele și orele fixe, redactorii șefi puteau să stea și acasă, ca G. Ivașcu, înroșind circuitele telefonice și solicitînd, de cîteva ori pe săptămînă, șpalturile. Singurul care nu ieșea din redacție era Roger. Habar n-am dacă sau cînd își lua concediu. Îmi vine să cred că niciodată. N-avea timp nici să respire. Își dădea sufletul în fața uriașelor coli de machetă, pline de semne că o hartă militară. Știa, în
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
bun de calandru și tot el decidea oprirea tiparniței, cînd i se părea că gazeta e prea neagră sau prea ștearsă. Istoria presei românești îi reține pe toți redactorii șefi, directorii sau colaboratorii importanți. Nu și pe secretarii generali de redacție. L-am căutat zadarnic pe Roger în Dicționarul lui I. Hangiu. În modestia lui, Roger nici nu și-a închipuit, probabil, că numele îi va apărea în istoria publicațiilor culturale. Dar multe dintre ele n-ar fi existat în lipsa lui
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
mînă, îmi dau seama că pînă și cele mai neliniștite și periculoase epoci din trecutul nostru recent își aveau partea lor de stabilitate și de certitudine. Grație acestei instituții, ascunse privirilor celor mulți care citesc revistele, a secretarului general de redacție. Grație unor oameni care și-au făcut totdeauna, onest și conștiincios, meseria, ca Roger. La mulți ani, domnule Roger Câmpeanu!
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
i-a trăit ca prim conducător. Era o imagine limpede a naturii lui energice, voluntare, impetuoase, active, capabilă de efort. O estetică a comunicativității directe a dominat interpretările lui Iosif Conta. Este revelatoare o răsfoire a documentelor de evidentă ale Redacției Muzicale din Radio pentru a ăntelege cât de mult a lucrat Iosif Conta. Astfel că, o urâre de prosperitate trebuie să ăncheie aceste gânduri. Așa cum au făcut-o soliștii săi la Simfonia a IX-a, Felicia Filip, Claudia Codreanu, Ionel
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]