1,648 matches
-
Baaadul literar Revista Axa este interesantă și publică diferite rubrici, 260 Baaadul literar, revistă de cultură, apare trimestrial la Bârlad începând din trimestrul II 2007, sub egida Primăriei municipiului Bârlad, director fondator Cezar Ivănescu, redactor coordonator Gruia Novac, din colectivul redacțional mai făcând parte: Vasilian Doboș, Ancelin Roseti, Marian Constandache, Iorgu Gălățeanu, cu foarte mulți colaboratori externi dar puțini din localitate (21x30 cm.). Culegere computerizată și tehnoredactarea sunt asigurate de Bogdan Artene, foto Vasile Slabu, tipărirea la S.C. IRIMPEX S.R.L.Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fostului județ Tutova, adoptați cu generozitate de marel e oraș academic și industrial Iași, mărturisesc că am încercat un viu sentiment de satisfacție la recenta apariție a cărții „Bârladul odinioară și astăzi” (vol. II), elaborată de un prestigios c olectiv redacțional, în frunte cu neobositul publicist Romulus Botea nu. ... Datorită valorii sale istorice și literare, acest volum reușește prin cele mai multe dintre studiile și creațiile cuprinse în cele 900 de pagini (... ...) să cucerească sufletul cititorilor săi, să sporească admirația față de vrednicii făuritori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
avut colaboratori importanți: Nichita Stănescu, Pop Simion, G.G. Ursu, Radu Cârneci, George Nedelea ș.a. dar și mai tinerii: Gruia Novac, Constantin Clisu, M. Vicol, C. Andronache, dr.Șt. Bucevschi, George Irava, P. Chiriac, C. Stegaru - membrii ai Cenaclului „Al. Vlahuță.” Colegiul redacțional la 1 august 1970 era format din: Constantin Clisu, redactor șef, redactori: dr. Ștefan Bucevschi, Petruța Chiriac, Nicolae Borș, Ștefan Secară, Otto Gwsasdomoschi. Coperta și ilustrația aparținea dlor Gheorghe Alupoaiei și Constantin Chițimuș * Coordonate bârlădene. G.G. Ursu într‐ o scrisoare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de la Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” ambele din Bârlad), atât prin ținuta ei grafică deosebită cât și prin conținut". ..."Cele 12 pagini constituie o delectare pentru cititorul avizat. E o plăcere să răsfoiești o asemenea revistă care are un colectiv redacțional inimos și talentat (Nina Simion, Mădălina Andrei, Corina Boroș, Otilia Postolachi, Oana Capotă și Diana Năstase) condus de doi profesori cu adevărat profesioniști Lucia Blănaru și Serghei Coloșenco. Sincere felicitări! Menționez că toate cele trei publicații au apărut la Irimpex
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revistă de cultură editată de Asociația culturală “Academia rurală Elanul” și Școala “Mihai Ioan Botez din Giurcani, comuna Găgești, județul Vaslui, apare din anul 1998, iar în octombrie 2007 a ajuns la cel de al 56-lea număr. Actualul colectiv redacțional este format din: Marin Rotaru, redactor șef; Gheorghe Gherghe, redactor șef adjunct; Dan Ravaru, Teodor Hardon, Ștefan Stan, Florin Varvara, redactori corespondenți. Este tipărită la S.C. Irimpex S.R.L. Bârlad. De doi ani revista apare în fiecare lună, datorită sprijinului Centrului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
multă poezie, corespondență a unor ierarhi bisericești cu autoritățile timpului, catagrafii culese din arhive, prezentarea unor șantiere arheologice și comentarii asupra vestigiilor etc. O revistă care trebuie citită număr de număr. Format 22x31 cm, în 20 de pagini. Din caseta redacțională desprindem că în octombrie 2007 revista este realizată de către Marin Rotaru, redactor șef, Gheorghe Gherghe, redactor șef-adjunct, redactori corespondenți: Rodica Pop, Laurențiu Chiriac, Dan Ravaru, Cristian Onel, Laurențiu Ursachi, Teodor Hardon, Florin Varvara, Ștefan Stan, Serghei Coloșenco. Tehnoredactare computerizată: Bogdan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
opera” celor mici (clasele II-IV), firește și grafica ei se adresează celor... mici. În consecință așteptăm ca în viitoarele numere de revistă să apară aportul profesorilor, dar și ale elevilor din clasele mai mari V-VIII. Normal și un colectiv redacțional pe măsura cerințelor. Până atunci, la mai mare! * Lumina Revistă politică, literară și de cultură generală, apare în perioada 1 ianuarie 1945 - martie 1947, redactor Lazăr Beneș, redacția și administrația în Bârlad, strada Vasile Lupu nr. 6, și 21-30 cm
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prof. Ioan Puflea, redactor șef adjunct Alina Chirica și înv. Marinica Giușcă, secretar general de redacție Bogdan Munteanu, care se ocupă și de tehnoredactarea computerizată, iar Constantin Andrei Popa de grafica coperților și postere. Revista dispune de un larg colectiv redacțional nominalizat la locul potrivit, indicându-li-se însărcinările: redactori, fotoreporteri, traducători, corespondență internet, culegători de texte. Totodată este arătată componența Consiliului director al Asociației Astronomice “Sirius”: președinte - prof. Ioan Adam, vicepreședinte - înv. Marinica Giușcă, secretar înv. Gabriela Marin, economist Mariana
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ș.a. Deosebit, revista susținea rubrici: „Știri și fapte”,” („Decesul decanului Baroului de Tutova - Ștefan Galin”, de exemplu). „Cărți apărute” („Creștinism și comunism” de Ioan 394 Gh. Savin, profesor universitar), „Cronica internă” („Ziua dragostei”), „Cronica externă” („Biserica rusească din diasporă”), comunicări redacționale etc. Un articol important a fost dedicat bisericii „Sfinții împărați”, legat de anul 1870, când a luat ființă „Cimitirul Eternitatea”, când Andrei Ionescu, negustor de galanterie, primar al orașului Bârlad, o dată cu înființarea Cimitirului, a pus să se ridice și această
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în editor, fondatori, finanțatori și realizatori. După ce i-am citit primele pagini notam în rubrica de față: „Cu o grafică plăcută și o hârtie care conferă confort coperții pe măsura artei moderne, fără a ne mărturisi locul de tipărire, colectivul redacțional format din Toni Iosipescu, Gruia Novac, Geta Androne, Iorgu Gălățeanu și Marian Constandachi încearcă un examen de experiment iar noi rămânem în așteptarea a ceea ce promite Gruia Novac: autori locali, că altfel „starea locului” rămâne doar o speranță iar publicațiile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Haim, strada Ștefan cel Mare nr. 58 Bârlad. 419 Sumarul la numărul doi al revistei: „O chestiune de geometrie” - exerciții de Zaidman Iosef, inginer; „Găsirea câtorva identități trigonometrice cu ajutorul determinanților” de Gaiu Gh. Emanoil; „Chestiuni remarcabile” de Micu Grumbaum; bibliografie, redacționale - un fel de poșta redacției, exerciții sosite de la colaboratori. Revista nu‐și indica colectivul redacțional dar o pagină din numărul 2 cuprindea o listă cu membrii: N. Martiniuc, Șt. Negură, Ion Nechita, Gaiu Nicolae, Grumbaum Micu, Mirce a Vasiliu, Ernest
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
O chestiune de geometrie” - exerciții de Zaidman Iosef, inginer; „Găsirea câtorva identități trigonometrice cu ajutorul determinanților” de Gaiu Gh. Emanoil; „Chestiuni remarcabile” de Micu Grumbaum; bibliografie, redacționale - un fel de poșta redacției, exerciții sosite de la colaboratori. Revista nu‐și indica colectivul redacțional dar o pagină din numărul 2 cuprindea o listă cu membrii: N. Martiniuc, Șt. Negură, Ion Nechita, Gaiu Nicolae, Grumbaum Micu, Mirce a Vasiliu, Ernest Oprișan, B. Barbălatt T.B. - student - Paris, Ozias Schachter, Galați, Gaiu Gh. Emanoil, Coșniță Virgil, Nicolau
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
34 de pagini, format 21x31 cm., cu ilustrații bine alese, coperți de ținută, revista își poate aștepta scriitorii. De la mic la mare. Cine a contribuit la realizarea primelor două numere, știm, este necesar să aflăm și cine îi este colectivul redacțional, care are răspunderea scrierii. Poate aflăm și unde și de către cine se tipărește, care îi este periodicitatea... * Tecuciul cultural Tecuciul cultural, revistă de cultură, opinie și informare, fondat în 2006, editor Fundația culturală “Constantin Teodorescu” Bârlad - care îi este și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se tipărește, care îi este periodicitatea... * Tecuciul cultural Tecuciul cultural, revistă de cultură, opinie și informare, fondat în 2006, editor Fundația culturală “Constantin Teodorescu” Bârlad - care îi este și director, poartă în august 2006 numărul 5 și susține, în casetă redacțională, că a văzut lumina tiparului cu sprijinul real al colectivului redacției ziarului “Semnal”, dar ediția în cauză a fost susținută financiar de Fundația care îl editează. încurajatoare. Așa, cu “bancuri” 428 Redactor șef al revistei este Eleonora Stamate iar redactori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pricina, a doua în lunga noastră istorie suverană, dar, observați, deja tradițională, a fost pe larg mediatizată la TVM: mai întâi sosirea maestrului, cazarea la hotel, întâlnirea amicală cu Președintele Republicii, rugăciunea de dimineață a scriitorului, întâlnirea lui cu colectivele redacționale ale unor reviste susținătoare ale puterii, unde - deloc întâmplător - și-a publicat cele mai recente zămisliri artistice și, nu în ultimul rând, două șezători televizate în emisie directă cu participarea nemijlocită a scriitorului. Acestea din urmă, programate în zilei de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cutia 5, TA Comerț, dosare pe subiecte, ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1526 Idem, Hotărîre prezidențială, 18 octombrie 1972 1527 Pregelj, Most-Favored-Nation Policy Toward Communist Countries, 1987, p. 5 1528 Kissinger, White House Years, de la p. 1360 1529 Colectivul redacțional al "The New York Times, The End of a Presidency", Holt, Rinehart and Winston, New York, 1973, p. 157 1530 Nixon, Memoirs, p. 717 1531 Kissinger, Op. cit., de la p. 1417 1532 Stern, Water's Edge, p. 49 1533 Kissinger, Op. cit, p. 1469 1534
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bulletin de la Société roumaine de neurologie, psychiatrie, psychologie et endocrinologie (din 1924), titlul cel mai stabil. Coperta a suferit modificări permanente, uneori (până în 1923) sumarul fiind expus pe copertă, alteori, între 1928 și 1932, menționându-se doar numele președintelui colegiului redacțional (C. I. Parhon) și al secretarului de redacție (L. Ballif). Cu toate greutățile materiale, revista și-a menținut tot timpul un echilibru structural, din numărul total de articole, peste 1.000 de lucrări având tematică neuro-pshio-endocrinologia, psihopatologia, elemente de antropologie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a pelagrei, domenii în care contribuțiile acestui colectiv sunt unanim recunoscute. Prof. Ballif a desfășurat o activitate de organizare științifică de mare întindere. Preluând conducerea Buletinului Societății de neurologie, psihiatrie și endocrinologie, prof. Ballif a reușit să organizeze un colectiv redacțional remarcabil, prin interesul deosebit pe care l-a manifestat față de această publicație semnificativă pentru dezvoltarea psihiatriei românești. Având în vedere că în prezent colecțiile acestui Buletin sunt rarisime, am întocmit un index bibliografic al acestei publicații, pe care-l anexăm
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sub patronajul unui ierarh care În urmă cu 50 de ani se transformase În mesagerul puterii comuniste când i-a cerut la mănăstirea Ciorogârla să renunțe la credința sa? În cele din urmă, reprezentanții BRU s-au retras din colectivul redacțional al Martirologiului, confirmând astfel previziunile pesimiste referitoare la imposibilitatea ajungerii la un numitor comun În ceea ce privește recuperarea trecutului recent. Rămași fără biserici, din iarna anului 1948, o parte din enoriașii uniți au Început să frecventeze lăcașurile de cult romano-catolice, iar unii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
profund și conștiincios al trebuințelor noastre locale și care să fie potrivit cu puterile intelectuale și cu mijloacele de avuție ale populațiunilor noastre”. Citatul de mai sus l-am desprins dintr-un articol publicat în Timpul din 6 decembrie 1881, ca atitudine redacțională, constituind un comentariu ulterior la un „răspuns” prezentat de Maiorescu la „mesajul tronului” și în care se înfățișa concepția conservatoare despre „organizarea interioară”. Ce constată Eminescu? Preocupați de ideea emancipării naționale, bărbații noștri de stat „n-au avut nici timpul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
al școlii a fost animat de „sentimentul celei mai simple datorii”, cum cerea el oricărui „om de rând” însuflețit de dorința și stăruința stabilirii „unei stări de lucruri oneste și sobre”. Aceasta ar trebui să fie - scrie într-un articol redacțional din Timpul (9 decembrie 1882) și intitulat mai târziu de editori „Muncă, echitate și adevăr” - „ținta la care se mărginește oricine din noi”. Statul trebuie să fie guvernat și administrat - „de oameni de cea mai elementară probitate”. El a fost
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
masoretic și textul LXX al cărții profetului Ieremia sunt mult mai mari, din moment ce cele două texte se deosebesc în ceea ce privește dispunerea elementelor care le alcătuiesc 2. Prin urmare, pare mai corect să socotim TM și LXX drept mărturii ale unor tradiții redacționale distincte: „Il faudrait donc admettre que c’est dans un état de fluidité rédactionelle encore précanonique qu’ont divergé les deux formes du livres de Jérémie et cela n’empêche nullement qu’elles aient été utilisées toutes deux comme Ecriture
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
distinge în principal patru etape ale procesului de cristalizare a Vechiului Testament: 1. convingerea că o anumită carte poate fi socotită drept „sfântă”; 2. cristalizarea literară a acestei cărți într-o tradiție textuală în cadrul căreia nu este permisă nici o adăugire redacțională arbitrară; 3. transmiterea cărții de către copiști mai mult sau mai puțin pricepuți; în timpul acestui proces apar modificări cauzate de erori, armonizări, corecturi conjuncturale etc.; 4. comunitatea care acceptă un astfel de text încearcă să prevină modificarea lui luând următoarele măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
copiate și prelucrate în locuri diferite; și mai mult, tradiții orale au fost fixate în scris în diferite centre. În acest fel au apărut o mulțime de texte, care diferă între ele în ceea ce privește organizarea materialului pe care îl conțin, adaosurile redacționale etc. Și ca și cum nu ar fi fost de ajuns, oamenii au încetat cu timpul să mai vorbească ebraica, astfel încât, chiar și atunci când se folosea același text, comunitatea nu mai avea abilitatea de a „controla” textul, când se citea cu voce
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
situații, oricine poate „corecta” o versiune pe baza alteia, de exemplu, versiunea ebraică a cărții Ieremia pe baza versiunii din Septuaginta sau a textului paralel descoperit la Qumran. Pe de altă parte, astfel de texte, deși au trecut prin etape redacționale diferite, conțin totuși lungi pasaje care sunt identice sau foarte asemănătoare. Dacă apare o deosebire între texte, datorată unor activități redacționale diferite, o astfel de deosebire nu constituie o „variantă” în sensul critic-textual al cuvântului 1. Un text poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]