859 matches
-
simbouri cu adâncă reverberație morală și creștină, ce atribuie acestui spațiu amorf, al redestinării viului doar în accepțiunea lui biologică, rudimentara, alternativa restaurării sale prin spirit, credința și acțiune purificatoare. Artistul pune în mișcare semnele sublimității emoționale și raționale primordiale: redescoperirea umanității prin omul însuși, înțeles că ins mântuit. Iancuț nu-și crucifica personajele, pentru a le vindeca de morbiditatea spiritului și a sentimentelor. El le acordă șansă regasirii revelate. Copilăria și maternitatea dețin, în viziunea artistului, puterea sacra a icoanelor
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
Autoportret cu himere", (Alfa, București, 2001), "Spune Scardanelli", (Idea, Cluj, 2001), o carte de aforisme, "Exorcisme", (Apostrof, Cluj, 1996), un studiu pe tema puterii în opera lui Shakespeare, "Cercul de aur", (Meridiane, București, 1985) și două lucrări de teorie teatrală: "Redescoperirea actorului", (Meridiane, București, 1985) și "Act și mimare", (Eminescu, București, 1989). Creației teatrale a lui Mihai Măniuțiu i-au fost consacrate două albume monografice: "The Thrilogy of the Double" (Unitext, București, 1997) și "MĂNIUȚIU, Imagini de spectacol" de Cipriana Petre-Mateescu
Mihai Măniuțiu () [Corola-website/Science/316834_a_318163]
-
de biserica romano-catolică poloneză. Știința istoriei a fost pusă în slujba demonstrării justeței alipirii teritoriilor. În 1945, a fost creat „Instytut Zachodni” (Institutului Vestic]] pentru coordonarea activităților științifice. Directorul acestuia, Zygmunt Wojciechowski, a caracterizat misiunea sa drept un efort pentru redescoperirea istoriei poloneze a regiunii și să proiecteze realitatea poloneză a vremii asupra contextului istoric. Istoricii, arheologii, lingviștii și etnologii au lucrat în cadrul unor echipe interdisciplinare pentru legitimarea noilor frontiere. Rezultatele cercetărilor lor au fost popularizate în monografii, periodice, manuale școlare
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
silezieni). Guvernul polonez a urmărit să oprească câți mai mulți „autohtoni” din motive propagandistice, de vreme ce prezența lor în fostele teritorii germane era folosită pentru demonstrarea caracterului polonez intrinsec al regiunii. Au fost inițiate procese de „verificare” și „reabilitare națională” pentru redescoperirea „caracterului polonez adormit” și pentru determinarea celor care meritau să primească cetățenia poloneză. Până în cele din urmă, și din rândul acestor autohtoni au existat persoane care au fost expulzate. „Autohtonii” nu doar că nu au privit cu simpatie procesele subiective
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
invazii extraterestre, extinderea tehnologiilor, revoluție împotriva teocrației politice și colonizarea spațiului - dar, spre deosebire de predecesorii săi, a imprimat acestor teme clasice întreaga gamă a sofisticatei introspecții psihologice". Faima lui Clifton a pălit rapid, în 2010 fiindu-i decernat postum premiul de redescoperire Cordwainer Smith, pentru ignorare injustă.
Mark Clifton () [Corola-website/Science/322843_a_324172]
-
lui Gilly, Friedrich Gilly, a realizat câteva gravuri a castelului și a arhitecturii sale, pe care le-a expus la Berlin și care au fost publicate mai apoi de către Friedrich Frick, din 1799 până în 1803. Aceste gravuri au dus la „redescoperirea” de către publicul prusiac a castelului și a istoriei Cavalerilor Teutoni. Johan Dominicus Fiorillo a publicat o altă ediție a gravurilor pe 12 februarie 1803, de asemenea dorind să încurajeze interesul public. Max von Schenkendor a criticat însă desfigurarea castelului. În timpul
Castelul Malbork () [Corola-website/Science/327998_a_329327]
-
Eliade în decembrie 1963 și publicată în anul 1966 în revista "Ființa românească" din Paris (Franța), apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în 1969 de Editura pentru literatură din București. Tematica centrală a acestei nuvele o constituie redescoperirea sensurilor profunde, mistice, ale experiențelor omenești. Această nuvelă este una dintre cele mai teoretice scrieri literare ale lui Mircea Eliade, prelungind și concentrând dimensiunea metafizică indiană, existentă în mai multe din scrierile sale. Nuvela prezintă o discuție stranie purtată într-
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
de către autoritățile regimului comunist, nuvela „Podul” a fost publicată în România abia în anul 1969, când a fost inclusă în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit de Editura pentru literatură din București. Tema principală a acestei nuvele o reprezintă redescoperirea sensurilor profunde, mistice, ale experiențelor omenești, adică relevarea fantasticului camuflat în cotidian. Camuflarea sacrului în cotidian este evocată în mai multe paragrafe ale nuvelei, dar mai ales în următoarea reflecție: "„Uneori, la anumiți oameni, sub aspectul celei mai stridente banalități
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
nevorbitoare de engleză, țări în care exista sistemul dreptul jurisprudențial). Deși unele sisteme legale din Evul Mediu timpuriu, așa cum a fost cel al vizigoților, au păstrat unele caracteristici ale dreptului roman, principalele texte ale legilor romane erau practic necunoscute până la redescoperirea Digesta seu Pandectae în Italia la sfârșitul secolului al XI-lea. În scurt timp a devenit evident că „Digesta” este o realizare intelectuală remarcabilă, care cerea timp și studiu pentru a fi înțeleasă. Prima universitate europeană, Universitatea din Bologna, s-
Dreptul roman în Evul Mediu () [Corola-website/Science/328655_a_329984]
-
reînnoire a islamului printr-o întoarcere la spiritul patrimoniului său clasic, pentru care araba reprezenta unul dintre elementele sale esențiale. Musulmanii ('Alī Pașa Mubărak în Egipt, familia Alūsī în Irak) au participat la această renaștere literară, la acest efort de redescoperire și de popularizare a trecutului arab: contribuția lor s-a accentuat după 1880. Arabismul și reformisul au urmat astfel, până în anii 1880, când acelasi drum, când drumuri divergente. Au avut în comun faptul că s-au născut în aceleași centre
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
secolul 16. Filosofia medievală, înțeleasă ca proiect de investigație filosofică independentă, a apărut în Baghdad, la mijlocul secolului 8, și în Franța, la curtea lui Carol cel Mare, în ultimul sfert al secolului 8. Este în parte definită ca proces de redescoperire a culturii antice dezvoltată în Grecia și Roma în perioada clasică, și în parte de nevoia de a aplica problemele teologice și doctrina sacră în conexiune cu învățătura profană. Istoria filosofiei medievale este tradițional divizată în două perioade principale: prima
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
glose sau comentarii la textele clasice ale lui Donatus, Priscian, Boethius și Martianus Capella. Perioada carolingiană a fost urmată de o mică perioadă întunecată care a fost urmată de o renaștere a studiului în secolul 11, ce a datorat mult redescoperirii gândirii grecești prin traducerile arabe și contribuțiile musulmane precum "Despre suflet" de Avicenna. Perioada dintre începutul secolului 11 și mijlocul secolului 14 este cunoscută ca 'medievală mijlocie' sau perioada 'scolastică'. În general, există un acord că aceasta a început cu
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
dezvoltare unică în epoca medievală și multe dintre chestiunile care definesc subiectul filosofiei religiei au primit configurație în Evul Mediu, în formele pe care le recunoaștem azi. Filosofia medievală are caracter teologic. Printre subiectele discutate în această perioadă sunt: După 'redescoperirea' Metafizicii lui Aristotel la mijlocul secolului 12, mulți scolastici au scris comentarii despre această lucrare (în special de Aquino și Scotus). Problema universalelor a fost una dintre principalele probleme care au captivat acea perioadă. Alte subiect sunt: În filosofia naturală și
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
iar primul dintre ei a rememorat această vizită în cartea "Entdeckung der blauen Grotte auf der Insel Capri", publicată în 1838. Mark Twain a vizitat Grota Albastră în 1869 și și-a consemnat gândurile în cartea sa "The Innocents Abroad". Redescoperirea grotei este prezentată în cartea "Red Sails to Capri" (1953) de Ann Weil, care a fost premiată cu medalia Newberry. În romanul "Il disprezzo" ("Disprețul") (1954) al lui Alberto Moravia, protagonistul are o viziune când vizitează peștera singur în condiții
Grota Albastră (Capri) () [Corola-website/Science/336507_a_337836]
-
privind: "Suportul antropogeografic al cercetării (Ținutul Codrului), Orientarea metodologică, Perspectiva etnologică românească." Lucrarea este însoțită apoi de: "Lista de informatori, Glosar și Bibliografia selectivă." Așa cum profesorul Dumitru Pop preconiza în "Cuvântul înainte", lectura acestei cărți de știință înseamnă „descoperirea sau redescoperirea unei lumi pe cât de vechi, pe atât de interesantă și încărcată de ordine și spiritualitate”, iar „cititorul înțelege astfel coeziunea satului nostru tradițional, tipurile de înrudire și de relații existente în cuprinsul lui și care s-au păstrat vreme îndelungată
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
a unor întâmplări stranii petrecute într-un trecut apropiat.<ref name="Ștefănescu 2/2003">Alex. Ștefănescu, „La o nouă lectură: Mircea Eliade”, în "România literară", anul XXXVI, nr. 2, 15-21 ianuarie 2003.</ref> Poveștile istorisite de învățător contribuie la o redescoperire a spațiului „mitic”, uitat de contemporani, scoțând în evidență incompatibilitatea dintre lumea sacră și lumea profană și imposibilitatea înțelegerii sacralității lumii de către cei ce trăiesc în timpul profan. Nuvela „” a fost tradusă în peste 15 limbi străine, fiind una dintre cele
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
întâlnirea din decembrie 2035. Descoperirea cometei, care a avut loc 28 noiembrie 1819, a fost facilitată de o trecere aproape de Pământ, după care a fost pierdută pentru cel puțin 34 de treceri la periheliu, timp de 183 de ani, până la redescoperirea întâmplătoare la 22 noiembrie 2003, care a avut loc cu puțin timp înainte de o altă trecere în apropiere de planeta noastră (cometa ajunsese după 12 decembrie 2003 la un pic peste de kilometri distanță de Terra); la momentul anunțului oficial
289P/Blanpain () [Corola-website/Science/332685_a_334014]
-
trecut au fost „pierdute” deoarece puține date observaționale fuseseră colectate în epoca pentru a determina o orbită destul de fiabila pentru a ști unde să fie căutate în timpul observațiilor ulterioare. Uneori, descoperirea unui nou obiect se dovedește a fi de fapt redescoperirea unui obiect considerat, până atunci, „pierdut”, ceea ce poate fi dovedit calculându-i orbită revenind în trecut și comparând pozițiile calculate cu pozițiile obiectului „pierdut” înregistrate anterior. În cazul cometelor, exercițiul este deosebit de anevoios din cauza forțelor nongravitaționale care le pot afecta
Brian G. Marsden () [Corola-website/Science/332848_a_334177]
-
primă formă a lucrării care ar fi fost modificată și mărită de copiști succesivi. Pentru alții, este vorba de o compilație efectuată de un colectiv de savanți, corectată și mărită de copiști care s-au succedat până la prima tipărire. La redescoperirea ei în Italia Renașterii, s-au evocat date mergând de la domnia lui Augustus până în secolul al XIV-lea. Incertiutudinea asupra datei compunerii sale dura încă în secolul al XIX-lea: „se crede că a înflorit sub domnia împăratului bizantin, Alexie
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
II-lea și Constantin al VIII-lea: problema este de a ști dacă nu este vorba de o interpolare mai târzie decât textul original. Pasajele referitoare la filosoful Mihail Psellos (secolul al XI-lea) par să fie interpolări posterioare. Înainte de redescoperirea oficială în Renaștere, lucrarea circulase totuși în Anglia medievală, întrucât Robert Grossetête (1175-1253) a tradus pasaje substanțiale într-un carnet de notițe pentru uzul său personal. Mai multe etimologii au fost luate în seamă pentru acest nume de "Suidas" sau
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
, cunoscut și ca Paisie de la Neamț sau Paisie cel Mare (în , în ; n. 21 decembrie 1722, Poltava, Malorusia - d. 15 noiembrie 1794, Mănăstirea Neamț), a fost un călugăr și teolog ortodox care a contribuit la înnoirea monahismului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice și publicarea Filocaliei. El a fost un îndrumător al vieții monahale din Moldova și este considerat în prezent o figură de seamă a istoriei Bisericii Ortodoxe. Ucrainean prin naștere, Piotr Velicikovski s-a născut la 21 decembrie 1722
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
ale Concursului național Frances Walton. Virgil Boutellis-Taft și Angela Drăghicescu Promotoare a muzicii contemporane, ea este invitată frecvent la postul de radio Classical King din Seattle și este un artist reprezentat de casă de discuri Naxos. Teza să de doctorat, Redescoperirea lui Nicolae Bretan: ghid pentru liedul românesc este primul manual de dicție românească în limba engleză, oferind străinilor posibilitatea de a se documenta cu privire la liedul românesc. Considerat un “violonist fără pereche”, cu un “temperament de foc”, Virgil Boutellis-Taft concertează regulat
Omagiu lui Dinu Lipatti, la Paris și Bruxelles by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105846_a_107138]
-
în care a fost găsit scheletul și care se suprapune parțial peste altarul bisericii mănăstirii Greyfriars. El a fost transformat într-un centru de vizitare de 4,5 milioane de lire în care se spune povestea vieții, morții, înmormântării și redescoperirii lui Richard, cu artifacte asociate săpăturilor, între care cizmele de cauciuc ale Philippei Langley și pălăria și jacheta reflectorizantă purtate de arheologul Mathew Morris în ziua în care a găsit scheletul lui Richard. Vizitatorii pot vedea locul mormântului printr-o
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
prin realizarea de produse și oferte speciale cu ocazia Festivalului. De la abordările din zona de artă contemporană, la instalații destinate spațiului public, lucrări care includ un mix de sunet și imagine, integrând lumina, perspective de arhitectură sau abordări care încurajează redescoperirea orașului într-un mod creativ. De asemenea, abordări care includ și arte precum fotografia și artele plastice, precum și ateliere tematice. Propunerile vor fi însoțite de o motivație a racordării tematicii proiectului la abordarea propusă de Bucureștiul Creativ 2017, precum și legătura
Festivalul Enescu lansează apelul pentru proiecte pentru Bucureștiul Creativ 2017 () [Corola-website/Journalistic/102289_a_103581]
-
a transmis, tot pe Facebook, un mesaj. "Ziua Națională a României este o sărbătoare specială pentru toți românii, ziua în care celebram unirea provinciilor românești! Națiunea română nu poate fi puternică decât prin unitatea ei, prin refacerea încrederii și prin redescoperirea patriotismului, a mândriei de a fi români! La mulți ani, români! La mulți ani, România!", a scris Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean. Nu în ultimul rând, deputatul Marcel Ciolacu, presedintele PSD Buzău, a scris câteva rânduri pe Facebook. Amintim
1 Decembrie la Buzău. Gestul politicienilor interziși by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102688_a_103980]