1,577 matches
-
elenism”. În 1980 s-a Încercat republicarea acestui text important Într-un amplu volum cuprin- zând publicistica lui Fundoianu <endnote id=" (529)"/>. Până la urmă Însă, cenzura a impus eliminarea eseului respectiv din cuprinsul cărții. Acest important studiu filozofic a fost reeditat abia În 1999, după 80 de ani <endnote id="(526)"/>. Tot referitor la Fundoianu, În decembrie 1945, În Revista Fundațiilor Regale, Tudor Arghezi a semnat un cald articol În memoria „poetului asasinat [la Auschwitz] cu aburi de otravă”. Un pasaj
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și din magie”, „isteții urmași ai lui Iuda” au transformat francmasoneria „În Sinagoga Satanei”. „Este aproape incredibil - constată un comentator din zilele noastre - că, după mai bine de 50 de ani de la prima ediție, un asemenea volum a putut fi reeditat [În anii ’90] «la propunerea mai multor preoți, teologi și intelectuali», sub părinteasca grijă pentru puritatea credinței ortodoxe, de către Mitropolia Hușilor, cu binecuvântarea P.S. Eftimie” <endnote id="(597)"/>. Ceva mai subtil, Nae Ionescu - În prefața la romanul lui Mihail Sebastian
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Național, nr. 3, București, 1836). Mihai Eminescu a cunoscut această versiune și, având În vedere caracterul ei romantic, a apreciat-o. În iulie 1876, imediat după ce i s-a Încredințat răspunderea pentru partea literară a Curierului de Iași, Eminescu a reeditat după patru decenii „imitația de la povestea neamță”, „Ahasver, jidovul rătăcitor”, apărută inițial În Gazeta Teatrului Național <endnote id="(685, p. 378)"/>. Într-un articol publicat În 1932 (Adevărul literar și artistic, nr. 602, 1932), George Călinescu credea că și „eroul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
retipărită În vreo 15 ediții românești : primele În 1803, 1818 și 1839, iar ultimele În 1922, 1929, 1936. Nu este de mirare succesul de care s-a bucurat volumul În epoca interbelică, dar este surprinzător faptul că el a fost reeditat În România post- comunistă (În anul 2000, la Editura Samizdat). În 1913, dr. Nicolae Paulescu prezintă in extenso cartea cu entuziasm <endnote id="(695, pp. 45- 49)"/>. De asemenea, ea a fost recopiată de mână - În parte În mediul monastic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-se chinuirea lui Isus Cristos, sângele victimei se scurge În vase [...] și [este] Întrebuințat la tot felul de rituri sălbatice. Aceste spicuiri din istorie le-am putea duce la infinit” <endnote id="(67, p. 46)"/>. Tot atunci, aceiași oameni au reeditat celebra carte Înfruntarea jidovilor (1803), scrisă de un pretins rabin convertit, care „demonstra”, chipurile, autenticitatea infanticidului practicat de evrei. Pe această temă, deputatul evreu Adolphe Stern a rostit o interpelare În plenul Parlamentului României, În 1922 <endnote id="(603, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Marx și Friederich Engels au elaborat Manifestul Partidului Comunist. După înăbușirea revoluției, pentru a nu fi arestați, Marx (cu familia) și Engels s-au hotărât să se reîntoarcă în Prusia și s-au stabilit la Köln. Aici au început să reediteze ziarul Rheinische Zeitung, dar sub o altă denumire Neue Zeitung. În urma unui complot antistatal, care a avut loc în iunie 1849, Neue Zeitung a fost suspendat. Marx a fost arestat; și-a pierdut cetățenia prusacă și a fost deportat; trimis
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
nici adevărul fără razele revelatoare ale iubirii. Să ne aducem aminte că Dumnezeu a creat lumea din și prin iubire. Hristos s-a lăsat răstignit pe cruce dintr-o imensă și nesfârșită dragoste față de oameni. Iar noi, oamenii, tindem să reedităm (la scară proprie) această exemplaritate a iubirii. Dragostea e cuminte, discretă, tăcută, smerită. Dragostea Îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ce ne iubesc, ne Învață El, ci și pe cei ce nu ne iubesc. E o mare taină În această chemare, cu care ne confruntăm pe durata Întregii vieți. Ce utopie, ce sfidare și ce paradox! Și totuși, aici se reeditează o dimensiune extensivă, maximală și exemplară a iubirii. Suntem capabili să ajungem la această Înălțime a ei? Iubirea de semeni este autentică atunci când emerge din sau trece prin iubirea de Dumnezeu. Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și dragostei infinite a lui Dumnezeu. A existat și există o anumită constantă a acestei mari sărbători a creștinătății: năzuința perpetuării spiritului prin Înviere, bucuria trăirii prin solidarizare și comuniune a acestui miracol, expansiunea și revigorarea sufletească. Această constantă se reeditează an de an, cu o mai intensă vigoare, cu mai largi rezonanțe interioare și cu mai mari bucurii. Depinde de noi, de felul cum ne-am pregătit, de cât de mult l-am căutat și Îl avem În noi pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
aminte de trezirile intempestive din somnurile copilăriei tale, din reverii, di bolile și oboselile de tot felul. Chipul mamei deasupra capului tău. Și un fior dureros al neștiinței: că nu realizezi ce e cu tine. Paradoxul trezirii la realitate! Îl reeditezi cu pioșenie și sfială mergând În dormitorul ei: este timpul să te trezești și tu! E Început de vară, e zăpușeală, e plictiseală. Bunicii Își pregătesc cina lângă magazia de vară, pe un tăpșan proaspăt udat și curățat năbădăios cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
care l-am intitulat ””. Am ales 21 de mari reprezentanți ai culturii locale, care prin contribuțiile lor au înnobilat urbea noastră dunăreană. Cartea n-a epuizat tot materialul referitor la marile personalități oltenițene. Mă voi strădui, ca în viitor să reeditez acest volum, adăugând și alți iluștri reprezentanți ai orașului nostru, astăzi neavând material suficient pentur a-i mediatiza. Dacă acest volum satisface exigențele publicului cititor, mă voi simți onorat. Profesor Nicolae Mavrodin
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3146]
-
Ioanid, Holocaust in Romania, capitolul 7. 8. Săhleanu, Începuturile medicinii sociale, pp. 78-79. 9. Romeo Lăzărescu, interviu acordat autoarei, București, aprilie 1995. 10. Dr. Crișan Mircioiu, interviu acordat autoarei, Cluj, aprilie 1995. 11. Lucrarea lui Andrei, Sociologie generală, a fost reeditată În 1970 de Editura Academiei Române și prezentată ca o lucrare de sociologie importantă. Chiar dacă În ediția revizuită sunt cenzurate câteva secțiuni din textul original, acestea nu sunt cele referitoare la eugenie și la caracterul științific al acestei teorii, față de care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
benefică, întrucat la Iași, după absolvire, s-a realizat deplin, a devenit profesor universitar, a fost Decan al Facultății de Drept și Prorector al Universității din Iași. Păcat că s-a stins prematur. Tratatul sau de Drept penal a fost reeditat și recent și se citește cu interes de specialiști și practicieni. Sigur, dacă ar fi rămas în București nu ar fi putut face carieră fascinantă de la Iași, întrucât nu era racordat la politica vremii. În august 1952, la examenul de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
în chirurgia oculară, endocrino-oftalmologia și multe altele l-au făcut cunoscut, l-au consacrat ca academician, medaliat al multor Academii. Nimeni nu îl poate uita", spunea bătrânul fost deținut. Pe bună dreptate, pentru că Vancea a depășit cadrul strict al profesiei, reeditând imaginea oarecum supraumană a "magistrului" clasic. Îmi amintesc de o bolnavă din S.U.A., extrem de avută, care, auzind de el, l-a căutat, firește, la Iași. Se internase într-o clinică neurologică de la Socola. Vancea a venit, vioi ca întotdeauna, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai târziu, în 1877, suplimentul la Sintactica. În 1865 se tipăresc Peregrinul transilvan al lui Ion Codru-Drăgușanu, Elemente de istoria Transilvaniei de Ioan V. Rusu, ediția a doua a Cărții de lectură românească pentru școlile române, alcătuită de Visarion Roman (reeditată în 1877), iar în 1874 iese tot aici A doua carte de lectură și învățătură pentru școlile poporale române, sub semnătura lui I. Popescu. Dintre traduceri se evidențiază Purtare de bună cuviință între oameni, realizată de Timotei Cipariu, precum și transpunerile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
se prezintă omenirii", singur dar în văzul tuturor" (p. 69); Am și precizat că urmărim personajul creat de el [I. Heliade Rădulescu, n. n., I. M.], ca structură umană secundă, în înfățișarea căruia se corectează tacit imperfecțiunile persoanei istorice" (p. 75); Reeditând destinul lui Mureșan și al altor revoluționari consacrați, personajul unic al operei eminesciene ajunge la convingeri adânc universale" (p. 184); În evoluția biografiei interioare a unicului erou eminescian, și Hyperion pare să fie o ipostază născută din cenușa demonului" (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
contribuție serioasă și clară a ceea ce a vrut să aprofundeze folcloristul” (I. C. Chițimia). Pasionat al cercetărilor în domeniu, N. a impulsionat și a creat la Turnu Severin o mișcare dedicată paremiologiei, cunoscută și în cercuri de specialitate de peste hotare. A reeditat, în colaborare cu Ion Bratu, colecția de proverbe a lui I. C. Hințescu. SCRIERI: Structura proverbelor românești, București, 1983; Istoria proverbului românesc, îngr. Al. Stănciulescu-Bârda, Bârda, 1998. Ediții: I. C. Hințescu, Proverbele românilor, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985 (în colaborare cu Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
să adopte strategii de mixare și combinare a produselor, în condițiile în care supraproducția nu mai este văzută ca o problemă, ci ca un ecosistem cultural 70. Inventând noi întrebuințări pentru lucrări audio sau vizuale create în trecut, artiștii postproductivi reeditează narațiuni istorice ori ideologice, inserând elementele lor componente în scenarii alternative și contribuind astfel la apariția unei culturi a activității întreținute de comunități temporare care pun problema identității nomade (Rirkrit Tiravanija), criticând structuri narative constrângătoare ce reflectă ficțiunile ideologice ale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
contemporan și unul de rezistență în raport cu cel dintâi. Activitatea critică a lui Foster se înscrie în cel de-al doilea tip de postmodernism. În cartea sa Recodings: Art, Spectacle, Cultural Politics (Recodări: artă, spectacol, politică culturală), publicată în 1985 și reeditată în 1995, Foster prezintă o constelație de preocupări despre limitele și miturile postmodernismului. Sedus de ideile rupturilor istorice și a clivajelor epistemologice, criticul american privește dezvoltările recente din arta și critica de artă europeană și americană din perspectiva conjuncției dintre
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
The End of Aesthetic Experience", în Journal of Aesthetics and Art Criticism, 55 (1999), pp. 29-41]. 196 cf. Hal Foster, "For a Concept of the Political in Contemporary Art", în Recodings: Art, Spectacle, Cultural Politics, Bay Press, Seattle, Washington, 1985, reeditată în 1995, p. 155. 197 Walter Benjamin, "L'auteur comme producteur", în Charles Harrison și Paul Wood (editori), op. cit., pp. 539-546. 198 Peter Marshall, Demanding the Impossible. A History of Anarchism, Fontana Press, Londra, 1992, pp. 551-553. 199 Situationist International
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Harris, The New Art History. A Critical Introduction, Routledge, Londra și New York, 2001, p. 46. 223 ibidem, pp. 147-151. 224 ibidem, pp. 200-202. 225 ibidem, p. 262. 226 Hal Foster, Recodings: Art, Spectacle, Cultural Politics, Bay Press, Seattle, Washington, 1985, reeditată în 1995, pp. 2-3. 227 Hal Foster, "For a Concept of the Political in Contemporary Art", în Hal Foster, op. cit., p. 141. 228 ibidem, p. 153. 229 Linda Weintraub, Making Contemporary Art. How Today's Artists Think and Work, Thames
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mai reprezentativ învățat arab (istoric, geograf, filosof) al evului mediu.Aprezentat în scrierile sale aspecte privitoare la organizarea formațiunilor statale arabo-berbere din nordul Africii, din Grenada, Sevilla și Egipt. În lucrarea sa de bază “Muqaddimah” (Introducere în istorie), tradusă și reeditată în ultimele decenii în numeroase limbi (inclusiv în română), autorul a promovat ideea ciclicității în dezvoltarea statelor și a vieții sociale, cu o fază ascendentă de integrare și una descendentă de dezintegrare. Este de notorietate dialogul/ interogatoriul la care a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
trecute. A întocmit o monografie a Egiptului în 1881 și a analizat succesiunea entităților statale și stăpânirilor politice din această țară în lucrarea “A History of Egypt in the Middle Ages” (1901). O mare parte din lucrările sale au fost reeditate în Marea Britanie în ultimele decenii. Vaughan Cornish (1862-1948) a realizat studii de geografie istorică cu privire la evoluția funcțională a capitalelor, pe baza datelor referitoare la diferite orașe-capitală reprezentative, în eșantionul studiat regăsinduse și unele capitale arabe (Cairo, Beirut, Damasc). A propus
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
datelor referitoare la diferite orașe-capitală reprezentative, în eșantionul studiat regăsinduse și unele capitale arabe (Cairo, Beirut, Damasc). A propus un criteriu de clasificare a capitalelor după profilul funcțional al acestora, prezentat în lucrarea “The Great Capitals: an Historical Geography” (1922), reeditată în 1971. În domeniul geografiei militare a abordat problematica premiselor favorabile/necesare impunerii hegemoniei britanice în peninsula Arabia la începutul secolului al XX-lea, în tratatul “The Strategic Geography of the Great Powers” (1918). A. N. Poliak a publicat la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Powers” (1918). A. N. Poliak a publicat la Londra în perioada interbelică numeroase studii de geografie istorică a ținuturilor levantine și nord africane din perioada 1200-1900, sintetizate ulterior în monografia “Feudalism in Egypt, Syria, Palestine and the Lebanon, 1250-1900” (1939), reeditată în 1977. După 1950 a continuat cercetările referitoare la ținuturile arabo-levantine la Universitatea din Tel Aviv. Totodată, la Londra au fost traduse și reeditate unele lucrări și documente cartografice realizate în secolele X-XV de geografii arabi Ibn Khaldun, Ibn Haukal
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]