4,550 matches
-
socială, ajungându-se la pierderea Încrederii În propriile puteri. Sportul poate provoca o vindecare morală, Întrucât activitatea sportivă determină apariția unei anumite „agresivități” constructive, a unei dorințe de reușită și de depășire a propriilor forțe. Sportul este un mijloc de reeducare, dar, În același timp, și o sursă de traumatisme și accidente. Fiecare categorie de sport implică anumite indicații și contraindicații pentru persoanele cu handicap, de care trebuie să se țină cont. a) Persoanele cu amputații pot Începe practicarea sportului din
RECREEREA ŞI SPORTURILE COPIILOR CU DEFICIENȚE FIZICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]
-
2000), premii ale revistelor „Poesis” (1996), „Convorbiri literare” (1999), „Ateneu” (2000), „Tomis” (2002). Cu pronunțate note autobiografice, trilogia romanescă a lui S. reface universul sordid și mutilant psihic al unui uriaș combinat de utilaj greu, de fapt un lagăr de reeducare pentru cei care îndrăznesc să cârtească împotriva comunismului, dar și pentru cei care săvârșiseseră diverse fărădelegi. În această cvasitemniță, Radu Șendrea, ultimul descendent al unei familii de viță veche, este azvârlit pentru ispășirea „păcatului” de a fi nepotul unui boier
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
arestat sub acuza de uneltire legionară, câteva zile după participarea la funeraliile poetului naționalist George Fonea, camarad de front și de lagăr; condamnat la optsprezece ani de temniță, cunoaște tortura din beciurile Ministerului de Interne, din închisoarea Uranus, mai târziu „reeducarea” din zarca Aiudului. La Uranus ratează o tentativă de sinucidere prin saltul în gol de pe acoperișul închisorii și, după luni de comă, rearticulat cu verigi de metal, este redat, în cârje, calvarului carceral. Va fi eliberat în 1964, când ultimii
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
Ziar de lagăr. Caracal, 1945, îngr. Romeo Dăscălescu și Octavian O. Ghibu, pref. Romeo Dăscălescu, București, 1991, 125, 143, 146, 154; Tudor Opriș, 500 debuturi literare, Galați, 1991, 78-79; Petre Pascu, În lagărul de la Caracal, LAI, 1992, 31; Ana Selejan, Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993, 149-150; Popa, Ist. lit., II, 398; Dicț. scriit. rom., IV, 210-212. C.H.
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
volumul Trădarea intelectualilor, purtând genericul România în timpul primului război cultural (1944-1948). E un prim studiu de istorie literară dintr-o viitoare suită consacrată literaturii române în deceniile comuniste, distins de Academia Română cu Premiul „Titu Maiorescu”; sub același generic, cartea următoare, Reeducare și prigoană (1993), a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul „Mihai Eminescu” al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; Premiul „Fronde” al Ordinului Național de Deontologie a Elitei Franța-România i s-a decernat pentru ambele tomuri. Cu Literatura în totalitarism S. deschide
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Retorica vulnerabilității (2001), iar în domeniul bibliologiei, Scut la Nordul Dunării. Istorie și bibliofilie în cartea de patrimoniu (1996). Și-a editat și cursurile universitare Literatura română. Evoluția literaturii medievale și preromantice (2002), Literatură română contemporană (2003). Dipticul Trădarea intelectualilor - Reeducare și prigoană apărea într-un orizont de așteptare avidă de recuperarea memoriei și punerea în problemă a ierarhiilor literare consacrate sub comunism. Reconstituirea în premieră a avatarurilor literaturii și literaților români după 1944, prin largi reproduceri - cu minim comentariu - de
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
cărților și ideilor”, de „revizuire a patrimoniului”. Combatanți în această ofensivă maculată de „umbre, pete și noroi” sunt, lângă un Oscar Lemnaru sau Ion Călugăru, și nume sonore, de la Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu și Petru Dumitriu la G. Călinescu. Reeducare și prigoană evocă intervalul 1947-1948, când „sensul unic al culturii” triumfă. Capitolul prim, Alegeri, congrese, decizii hotărâtoare, trece în revistă instanțele care au definitivat configurația cazonă a vieții literare. Secvența centrală a volumului, Contestarea lui Tudor Arghezi, reconstituie un prototip
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
prototip de rechizitoriu și execuție comunistă, după ce identifică actele de recalcitranță publicistică ale poetului care, proaspăt încununat în 1946 cu Premiul Național pentru poezie, nu răspundea - încă - omagiilor prin cooperare și deplora îngrădirea libertății de exprimare. Tribulațiile altei ținte a „reeducării” prin „prigoană”, G. Călinescu, sunt examinate ca preț al vanității unei ascensiuni politice prin compromis, dar și, pentru demolatorii lui, ca patologie a resentimentului. Se mai trec în revistă cazurile Al. A. Philippide, Cezar Petrescu, Marin Preda, muștruluirea de către partid
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
context, cu prezentarea măsurilor de stimulare și recompensă a „creatorilor” prin Hotărârea Comitetului Central al PMR din ianuarie 1949, apărută, nu întâmplător, simultan cu Legea privind introducerea pedepsei cu moartea pentru trădători și sabotori, și alternează, după regulile războiului psihologic, „reeducarea și prigoana”, cu tentația enormelor remunerări în premii ale Academiei și Uniunii Scriitorilor. Urmează relatarea agitației în jurul Congresului Intelectualilor din martie 1949, descinderi în poezia și proza momentului, cu „bătăliile” pentru nuvelă, roman, „tipic” și „spiritul de partid” în critica
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
în arhivele Serviciului Român de Informații, de memorialistică și corespondență, a unor noi istorii literare. SCRIERI: Carte rară și prețioasă. Sec. XVI-XVIII, I-II, Sibiu,1991-1992; România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol. I: Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Literatura în totalitarism, [I-VI], Sibiu, 1994-2000; Scut la Nordul Dunării. Istorie și bibliofilie în cartea de patrimoniu, Sibiu, 1996; Retorica vulnerabilității, București, 2001; Literatura română. Evoluția literaturii medievale și preromantice, Sibiu, 2002; Literatură română contemporană
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Cristea, „România în timpul primului război cultural”, CC, 1993, 3; Gabriel Dimisianu, Război cultural, RL, 1993, 16; Florin Mihăilescu, Iluzia cu o mie de fețe, ST, 1993, 5; C. Stănescu, „Scenariul” unei contestații: T. Arghezi, ADV, 1993, 1 101; Al. Piru, „Reeducare și prigoană”, „Dimineața”, 1993, 7 octombrie; Horia Florian Popescu, „Trădarea intelectualilor” și „România în timpul primului război cultural”, „22”, 1994, 43; Valeriu Cristea, Rezistență și cedare, CC, 1994, 9-11; Eugen Simion, Cultură și politică, L, 1994, 10-11; Virgil Nemoianu, Umanismul cultural
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
al bolnavului mintal. Sociopatul este antisocial, și din acest motiv societatea îl refuză, îl reprimă prin legi, pe când bolnavul psihic este ocrotit de societate și internat în instituții medicale de specialitate în scopul recuperării lui. Se poate vorbi de o reeducare socială în cazul sociopatului, dar care este cu totul altceva decât recuperarea bolnavilor psihic. Important este însă faptul că în ambele situații o valoare deosebită o au măsurile de igienă mintală, așa cum se va vedea mai departe. Deviantul sociopatic prezintă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
34 Psihoigiena persoanelor instituționalizate 1. Cadrul general al problemei Problema instituționalizării este una dintre temele importante ale igienei mintale. Internarea într-o instituție, indiferent de profilul acesteia (de ocrotire și protecție socială, de asistență medicală, de învățământ și educație, de reeducare, de constrângere punitivă etc.) operează o „separare” a individului de lume. Instituționalizarea presupune obligativitatea desfășurării existenței într-un alt mediu, diferit de cel familial sau social: căminele de bătrâni sau pentru persoane handicapate abandonate de familiile lor sau cei lipsiți
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mediu, diferit de cel familial sau social: căminele de bătrâni sau pentru persoane handicapate abandonate de familiile lor sau cei lipsiți de familii personale, căminele-spital de bolnavi cronici cu tulburări somatice sau psihice, centrele de plasament pentru minori, centrele de reeducare pentru delincvenții minori, unitățile militare, internatele de elevi, penitenciarele etc. Dincolo de aspectele lor funcționale cu o destinație precisă, aceste „instituții” reprezintă un spațiu social, psihologic și moral cu o semnificație simbolică precisă. Ele „separă” din masa de indivizi ai Cetății
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se prezintă ca o stare definitivă și ireversibilă a personalității. În ceea ce privește aspectul recuperator și terapeutic al deficienților mintal, G. Hauyer menționează următoarele metode: terapia medicamentoasă, biologică și chimică; procedurile fizioterapeutice; terapia neurologică și neuro-chirurgicală, metodele de psihochirurgie; psihoterapia; terapia de reeducare și recuperare prin readaptarea socială, reeducarea comportamentală, reeducarea psihomotorie, măsurile medico-pedagogice și profesionale. Oligofrenii sunt capabili să desfășoare o muncă organizată, sunt foarte rezistenți la unele munci și au o mare satisfacție de a-și vedea munca îndeplinită. Din aceste
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și ireversibilă a personalității. În ceea ce privește aspectul recuperator și terapeutic al deficienților mintal, G. Hauyer menționează următoarele metode: terapia medicamentoasă, biologică și chimică; procedurile fizioterapeutice; terapia neurologică și neuro-chirurgicală, metodele de psihochirurgie; psihoterapia; terapia de reeducare și recuperare prin readaptarea socială, reeducarea comportamentală, reeducarea psihomotorie, măsurile medico-pedagogice și profesionale. Oligofrenii sunt capabili să desfășoare o muncă organizată, sunt foarte rezistenți la unele munci și au o mare satisfacție de a-și vedea munca îndeplinită. Din aceste motive, rezultatele muncii lor trebuie să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a personalității. În ceea ce privește aspectul recuperator și terapeutic al deficienților mintal, G. Hauyer menționează următoarele metode: terapia medicamentoasă, biologică și chimică; procedurile fizioterapeutice; terapia neurologică și neuro-chirurgicală, metodele de psihochirurgie; psihoterapia; terapia de reeducare și recuperare prin readaptarea socială, reeducarea comportamentală, reeducarea psihomotorie, măsurile medico-pedagogice și profesionale. Oligofrenii sunt capabili să desfășoare o muncă organizată, sunt foarte rezistenți la unele munci și au o mare satisfacție de a-și vedea munca îndeplinită. Din aceste motive, rezultatele muncii lor trebuie să aibă un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și alta pe abdomen și execută mișcări respiratorii ample, a căror amplitudine este urmată de mâna așezată pe abdomen, în timp ce mâna așezată pe torace rămâne fixă. După însușirea acestei tehnici se poate trece la conștientizarea respirației toraco abdominale inferioare. 4. Reeducarea mișcărilor respiratorii se face și în vederea coordonării acestora cu mișcările de distensie, în cursul ultimei luni de sarcină. Din acest motiv se recomandă învățarea unor poziții din care se poate realiza ușor autocontrolul pelvin: a) contracțiile voluntare ale mușchilor pelviperineali
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
înainte pe palme) cu genunchii depărtați: gravida se așază pe călcâie simultan cu extensia trunchiul, brațele întinse 5. Exerciții de respirație Poziția inițială: decubit dorsal,membrele inferioare flectate, cu tălpile pe sol. Din această poziție se vor executa exercițiile de reeducare a respirației toraco abdominale și diafragmatice descrise anterior; 6. Exerciții de reeducare a musculaturii pelviperineale: Poziția inițială: decubit lateral și apoi din așezat (pentru contracțiile voluntare perineale). Din decubit lateral cu genunchii flectați se pot face contracții ale musculaturii planșeului
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
cu extensia trunchiul, brațele întinse 5. Exerciții de respirație Poziția inițială: decubit dorsal,membrele inferioare flectate, cu tălpile pe sol. Din această poziție se vor executa exercițiile de reeducare a respirației toraco abdominale și diafragmatice descrise anterior; 6. Exerciții de reeducare a musculaturii pelviperineale: Poziția inițială: decubit lateral și apoi din așezat (pentru contracțiile voluntare perineale). Din decubit lateral cu genunchii flectați se pot face contracții ale musculaturii planșeului pelvin urmate de contracții ale mușchilor fesieri concomitent cu ridicarea gambelor și
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
și psoas-iliacul de cealaltă; Constituirea unui autocontrol postural și folosirea lui permanentă; Prevenirea apariției aplatizării plantei; Profilaxia modificărilor circulației venoase; Prevenirea obezității, printr-o dietă adecvată. În acest trimestru creșterea greutății corporale trebuie să fie de maximum 5 kg; Continuarea reeducării respirației; Continuarea reeducării mușchilor perineului; Asuplizarea musculaturii și menținerea tonicității; Profilaxia apariției vergeturilor. Mijloace folosite: 1. Exerciții libere; 2. Exerciții cu obiecte de gimnastică (mingi, bastoane); 3. Exerciții la aparate; 4. Exerciții tip stretching; 5. Gimnastică vasculară (B-rger); 6. Masaj
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
cealaltă; Constituirea unui autocontrol postural și folosirea lui permanentă; Prevenirea apariției aplatizării plantei; Profilaxia modificărilor circulației venoase; Prevenirea obezității, printr-o dietă adecvată. În acest trimestru creșterea greutății corporale trebuie să fie de maximum 5 kg; Continuarea reeducării respirației; Continuarea reeducării mușchilor perineului; Asuplizarea musculaturii și menținerea tonicității; Profilaxia apariției vergeturilor. Mijloace folosite: 1. Exerciții libere; 2. Exerciții cu obiecte de gimnastică (mingi, bastoane); 3. Exerciții la aparate; 4. Exerciții tip stretching; 5. Gimnastică vasculară (B-rger); 6. Masaj, automasaj (clasic, reflexogen
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
5. Nu sunt recomandate exercițiile cu ridicarea membrelor inferioare și în special forfecările deoarece favorizează eventrațiile; 6. Gravida va face exerciții de tip stretching; 7. Se va insista pe tonifierea mușchilor paravertebrali (“școala spatelui” după Marianne Zachrison); 8. Se continuă reeducarea respirației; 9. Se fac în continuare exerciții pentru prevenirea căderii bolții plantare; 10. Se recomandă masajul membrelor inferioare, cu mișcări ușoare, centripete, ce favorizează întoarcerea venoasă și prevene apariția edemelor sau a varicelor. La masaj se adaugă mobilizări pasive ale
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
sens invers; f) Poziția inițială: stând depărtat cu mâinile la spate și degetele încleștate, se face extensia maximală a membrelor superioare; 5. Exercițiile pentru mușchii planșeului pelvin Sunt aceleași ca pentru semestrul I de sarcină. 6. Se continuă exercițiile de reeducare respiratorie 7. Exerciții de streching pentru trunchi și membrele inferioare: Poziția inițială: așezat cu picioarele în flexie și abducție, gravida execută aplecări alternative ale trunchiului către un genunchi și către celălalt, cu întindere și menținerea poziției; Poziția inițială: din aceeași
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
și relaxarea, programul încheiindu-se cu o ședință de relaxare. Program kinetic pentru lăuza cu epiziotomie Prima zi: lăuza stă în pat cu picioarele apropiate, se fac evaluările și testul tusei. Dacă programul kinetic nu prezintă contraindicații se fac exerciții de reeducare a respirației din decubit dorsal, cu genunchii flectați și din poziție delordozată. Se mai poate face masaj, presopunctură. Se pot efectua și exerciții ușoare, în următoarea ordine: exerciții de încălzire, exerciții de respirație abdominală, exerciții de respirație toracică, exerciții de
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]