1,191 matches
-
iar alocutorul, este supus la rândul său unui efort minim de decodare, concentrându-și atenția pe secvența următoare din relativă. Ca anaforic, relativul se găsește aici într-o situație extremă în ceea ce privește gradul de accesibilitate − este în vecinătatea absolută a sursei referențiale, deci e aproape inutil pentru vehicularea informației referențiale. Rolul său cel mai pregnant este aici cel de pivot structural pentru restul enunțului, ceea ce îl apropie de statutul de relator. Din punct de vedere sintactic, însă, relativele din joncțiunile clișeizate sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
efort minim de decodare, concentrându-și atenția pe secvența următoare din relativă. Ca anaforic, relativul se găsește aici într-o situație extremă în ceea ce privește gradul de accesibilitate − este în vecinătatea absolută a sursei referențiale, deci e aproape inutil pentru vehicularea informației referențiale. Rolul său cel mai pregnant este aici cel de pivot structural pentru restul enunțului, ceea ce îl apropie de statutul de relator. Din punct de vedere sintactic, însă, relativele din joncțiunile clișeizate sunt relativizatori, pentru că lanțul anaforic care leagă antecedentul, relativul
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
sublinierea riscurilor pe care le presupune promovarea excesivă a noilor tehnologii. Acestea prezintă riscul depersonalizării individului, a "pierderii libertății" de acțiune a acestuia, îi limitează creativitatea și dorința de implicare. Valorile culturale reprezintă, prin raportare la fenomenul schimbării în educație, referențialul axiologic fundamental, cel care ghidează promovarea unui tip sau altul de schimbare. Nici acest factor nu este însă scutit de interpretări: unii pot considera valorile culturale ca fiind impuse, ca elemente ce obligă la uniformizare, alții pot să cadă în
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
impuse, ca elemente ce obligă la uniformizare, alții pot să cadă în greșeala de a clasifica valorile ca fiind bune generează schimbări bune -, sau valori rele conduc la schimbări greșite. Important este ca profesorii și școala să-și construiască propriul referențial, să interpreteze schimbarea prin prisma acestuia, dar și a nevoii de dezvoltare personală și organizațională. Intim legate de câmpul valorilor culturale sunt ideologiile, adevărate "arme" de luptă între diferite categorii sau sisteme sociale. Nu ne propunem analiza amănunțită a rolului
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
imediat observabile. Este nevoie de timp pentru cristalizarea schimbării și pentru operaționalizarea acesteia. La nivelul școlii, schimbarea trebuie însă susținută din interior, nu doar din afara acesteia. În ceea ce privește evaluarea axiologică a schimbărilor educaționale, aceasta presupune coexistența a două elemente: * cristalizarea unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice. Definit drept "totalitatea mobilurilor individuale și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice act de valorizare" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 186), referențialul axiologic se
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cristalizarea unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice. Definit drept "totalitatea mobilurilor individuale și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice act de valorizare" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 186), referențialul axiologic se construiește în timp, ca urmare a asimilării unor repere valorice și trebuie să fie o structură flexibilă care să permită acumularea de noi valori sau reinterpretarea altora. Importanța acestuia este dată și de faptul că schimbarea educațională capătă
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
contextului fiecărei școli, nevoilor și solicitărilor acestora. Atitudinea asertivă față de schimbare se poate obține numai prin respectarea principiilor schimbării, prin provocarea acesteia din interior, ca o expresie a propriilor cerințe și nu ca ceva impus din exterior, prin raportarea la referențialul axiologic al indivizilor și școlii, prin favorizarea comunicării sau prin asigurarea autonomiei în realizarea efectivă a schimbării. În plan educațional, a devenit o certitudine faptul că reforma nu mai poate fi evitată, ceea ce impune ca efectele acesteia să se reflecte
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
putem situa în afara cadrului organizațional. Cu certitudine, acolo unde există resurse umane există și riscul apariției unor paradoxuri comportamentale. Stă în puterea managerului organizației de a le corecta, dar și în puterea indivizilor înșiși, să-și calibreze comportamentul funcție de propriul referențial axiologic și nu după avantajele de imagine ale momentului. O organizație devine cu atât mai credibilă, cu cât cultura sa este mai coerent structurată și mai orientată valoric. Analiza culturii unei organizații nu poate fi completă fără precizarea componentelor sale
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
românească are nevoie de personal didactic nu doar bine pregătit sub aspectul cunoașterii academice, ci și deschis inovației, creativ, capabil să anticipeze și să inițieze schimbarea, să acumuleze noi competențe, să opereze o schimbare esențială la nivelul mentalității și al referențialului axiologic. De altfel, majoritatea studiilor de diagnoză a sistemului de învățământ au reliefat faptul că eficiența școlii ca organizație este asigurată și de flexibilitatea personalului, de capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările mediului. Tot în categoria resurselor umane
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
spiritual: deși individul trăiește puternic ancorat în sfera unei lumi materiale, aceasta nu a reprezentat niciodată o piedică reală în calea aspirației către idealul spiritual, către valori considerate ca fiind "morale" în acel moment sau prin raportare directă la propriul referențial axiologic al individului. Un rol deosebit în acest sens ar avea educația care va trebui să-l încurajeze către manifestarea unui comportament în spiritul propriilor convingeri, tradiții etc. La o analiză atentă a elementelor subliniate de Jacques Delors vom constata
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ne vor inunda, produse, comportamente, idei care nu au nimic comun cu Frumosul, Binele și Adevărul" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 188). Într-o lume aflată în plină mișcare, transformare, posibilitatea individului de a refuza sau accepta ceva conform propriului referențial axiologic exprimă în fapt manifestarea libertății depline a acestuia, debarasarea de constrângerile exterioare. Educația pentru schimbare și-ar putea găsi fundamentarea și la nivelul altor științe cum ar fi: etica, științele politice, științele naturii etc. Ceea ce merită reținut este că
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cei doi autori, putem afirma că, în ceea ce ne privește, educația pentru schimbare vizează realizarea a două mari sarcini: conștientizarea necesității schimbării și formarea conduitelor participative, proactive, prospective. A. Conștientizarea necesității schimbării. Aceasta nu se poate realiza în absența unui referențial axiologic, moral sau intelectual privind principiile care guvernează procesul de implementare a schimbărilor în sfera educației. Putem vorbi de cel puțin trei direcții de abordare a conștiinței schimbării: a) cognitivă, care accentuează importanța laturii informative, a conținutului principiilor ce guvernează
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
furnizori, registre completate pentru diverse activități din cadrul organizației, etc.). Documentația SMC are ca obiective principale următoarele aspecte: * furnizarea de informații adecvate și utile pentru realizarea și coordonarea diverselor procese din firmă; * demonstrarea conformității activității desfășurate cu cerințele diferitelor norme și referențiale (ex : standardul SR EN ISO 9001); * împărtășirea cunoștințelor, păstrarea și transmiterea experienței acumulate. Utilizarea acestei documentații poate contribui la: * obținerea conformității cu cerințele clientului și a îmbunătățirii calității; * asigurarea unei instruiri adecvate; * asigurarea repetabilității și a trasabilității; * furnizarea de dovezi
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3152]
-
finețea instrumentarului el adaugă un gust fără greș, nutrit prin lecturi esențiale din marea poezie românească și europeană. Cunoscător intim al marilor curente literare ale secolului XX, prețuitor lucid al marii poezii franceze, germane, engleze, criticul nostru etalează un larg referențial estetic, mișcându-se dezinvolt printre școli poetice, concepte, creații lirice fundamentale. Strategia demersului critic este aceea consacrată de marea școală lovinesciană și cristalizată de cea de-a treia generație postmaioresciană: instalarea înlăuntrul operei și examinarea atentă a structurii intime, scrutarea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
editat, în traducere, câteva istorii alternative, dintre care memorabilă este una dedicată bolilor; momentul este, așadar, favorabil pentru alte perspective, cât mai diverse, din care una centrată pe "spaimă" nu are de ce să lipsească, cu atât mai mult cu cât, referențial cel puțin, sintetizarea ei este de un interes covârșitor. Cătălin Ghiță recurge la ea în chip restrictiv, ceea ce-i direcționează discursul, neîngăduindu-i să se lăbărțeze asemenea lui Tiamat din Enuma elish una dintre marile figuri ale spaimei pe care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să se apere și să se închidă în sine" (1994: 37), scurtcircuitând deci raportul dintre eu și exterior, dintre individ și lume. De altfel, ceva mai târziu, Bruhm precizează că teroarea funcționează în parametrii imaginației, în timp ce groaza își împinge frontierele referențiale până la durerea corporală 11. Mai recent, o definiție empirică, nefiltrată cultural, dar tocmai de aceea credibilă este oferită de Rogers Terrill, care, într-un dialog cu autorul de literatură horror Frederick Davis, declară că "groaza este emoția pe care o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care se generează verbul și argumentele sale; un domeniu flexionar (IP; engl. Inflectional Phrase), în care se verifică trăsăturile verbale; și domeniul complementizatorului (CP), care include și periferia stângă propozițională (§2.2 infra): (43) CP > IP > vP (ii) grupurile nominale referențiale sunt grupuri ale determinantului (DP; engl. Determiner Phrase) (Abney 1987; Longobardi 1994); structura funcțională a grupului nominal românesc este următoarea (Cornilescu 2005, 2007; Stan 2009; Tănase-Dogaru 2009; Cornilescu și Nicolae 2011a, 2011b; Nicolae 2011), ordinea proiecțiilor funcționale fiind bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Dincolo de asemenea procedee, adevărata citire activă și benefică a textului scris reclamă angajarea unor procese complexe de: - percepere corectă a Înțelesului cuvintelor (termenilor științifici, eventual) și a Înlănțuirilor de cuvinte (propoziții, expresii, sintagme); - reactualizare a unor reprezentări mintale, ca repere referențiale constituite deja ca un fond de cunoaștere sau ca o zestre culturală, un background cultural, cu care fiecare elev vine la școală; - investigație și sesizare a ideilor principale și a detaliilor semnificative care le Însoțesc și o anumită ordonare a
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
glosele teoretice abundente ale autorului conduc destul de clar în această direcție. Indiferent de formulă sau de gen, prestațiile „textuale” ale lui I. ilustrează perfect înclinarea promoției ’80 de a pedala pe resursele ludice și poetice ale literaturii, în detrimentul valențelor sale referențiale sau proiective. În cadrul acesteia „rețeta Iova” rămâne însă de un radicalism liminal, care mai devreme sau mai târziu sfârșește în impas, adică în tautologie și în tăcere. SCRIERI: Texteiova, București, 1992; 1971. Ordinea în care el plânge, București, 1997; 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
Paul Cornea numește în Introducere în teoria lecturii prin termeni precum: "receptare", "convenția expresivității", dar și prin sintagma "regula pragmatică". Cele de ordin particular sunt oferite de talentul descriptiv și imaginația deosebită, dublate pe tot parcursul textului de activarea "funcției referențiale", ceea ce am considerat noi a fi un indiciu al asumării conștiente a actului creator, dar și de caracterul subiectiv al cărții, la finalul căreia autorul mărturisește: "În sfârșit, regret că am vorbit atât de des la persoana întâi...". Mărturie despre
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
mai mare dezvoltare economică, de unde rezultă că cine va stăpâni această regiune va controla „insula-lume” (ansamblul alcătuit din Europa și Asia, sau Eurasia, plus teritoriul Africii). Argumentul lui Mackinder extins la realitățile începutului de secol XXI ar schimba un pic referențialul zonal, în sensul în care ar identifica heartlandul fie în Golful Persic bogat în petrol, fie în economiile emergente din Asia de Sud-Est, însă liniile teoretice ar rămâne identice: cine stăpânește zona industrială și comercială esențială la un moment dat va controla
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
03203. 3.3. Factorul 80% și conceptul de companie-nod a unei piețe clasificate Rezultatele obținute de-a lungul acestei cercetări ne conduc la concluzia că factorul 80% din cifra de afaceri a unei piețe analizate constituie alegerea optimă a unui referențial pentru a răspunde la întrebarea fundamentală a unui proces concurențial: câte companii acoperă o cifră de afaceri care, în mod practic, determină performanța economică a pieței în cauză? Din perspectiva aprecierii unei performanțe economice în mediul multivalent sau fuzzy, nivelul
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
lucrările prezentate pe secțiuni ne împiedică să descriem amănunțit contribuțiile altor cercetători din Italia, Franța, Spania, Germania, Elveția, Austria, Olanda, Belgia, Israel, SUA, România, Moldova. Unele au prezentat rezultatele unor proiecte și experimente asupra cooperării dialogale în transmiterea de informații referențiale (Carla Bazzanella, Torino); altele s-au ocupat de studiul conflictelor dintre copii, multe de dialogul politic, din mediile electronice etc. Discursul public românesc a oferit un material bogat pentru analiza agresivității dialogale - exploatat cu metodă și finețe analitică de Liana
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
să absoarbe totul, dezvoltînd un synopticum al artelor tutelat (se putea altfel ?) de către scientia bene modulanti, cum numea Hindemith muzica. Căci muzica este cea sub semnul căreia ordinea și mișcarea se pun la dispoziția gîndurilor, declanșînd fenomene germinative, precum și formulări referențiale ce decurg dintr-o reală substanță, nu ca ingrediente tardive ale ideilor, ci frați siamezi ai acestora. Ați pomenit în volumul dedicat artei sunetelor de atributul raționalist, a cărui măsură, ce duce la reușită, rezidă în felul cum rezolvă raportul
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
calității, SR EN ISO 14001: 1997 Sisteme de management de mediu și OHSAS 18001: 1999 - Sisteme de management al securității și sănătății în muncă. „Electrica Banat“ este prima filială din cadrul „Electrica“ S.A. care are implementat sistemul de management având ca referențiale cele trei standarde, urmând ca până la sfârșitul lunii martie acest sistem să fie auditat extern în vederea certificării. Cele trei componente ale sistemului integrat formează un tot unitar, acționând în spiritul unei dezvoltări durabile, în armonie cu nevoile clienților și ale
Agenda2004-13-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282231_a_283560]