10,458 matches
-
matematică la școala generală din Bălcești, între 1982 și 1984 funcționează în Maroc, iar la întoarcerea în țară la Liceul „N. Bălcescu” din Craiova și la Drăgotești. În 1988 părăsește țara și, după optsprezece luni de ședere în lagărele de refugiați politici din Istanbul și Ankara, se stabilește în 1990 în Statele Unite ale Americii, unde face studii de specializare în matematică, informatică și educație. Lucrează ca inginer de software în Phoenix, Arizona (1990-1995) și la Prima Community College din Tucson (1995-1997
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
iar numărul 129/1918 e dedicat în întregime lui Coșbuc, conținând texte de Barbu Lăzăreanu, V. Demetrius, C. Dobrogeanu-Gherea, precum și două pagini alese din lirica poetului; tot aici, la „Note”, se relatează cum alcătuia Coșbuc petiții în limba germană pentru refugiați, în timpul ocupației. După un timp apare și studiul Coșbuc traducător de B. Nemțeanu. Dintre prozatori, cel mai important este Liviu Rebreanu care, în numărul 9/1917, într-un tulburător articol, Puia, își exprimă dragostea pe care i-o purta fiicei
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
reluată în 1943 cu adăugarea unui singur poem. Simpatia nedisimulată pe care i-au arătat-o foiletoniștii epocii nu poate fi pusă exclusiv sub semnul emoțional al momentului istoric (campania din Est). Versurile lui S. reprezentau, într-adevăr, drama unui refugiat, rupt și înstrăinat de matca sa, însă nimic conjunctural (poate cu o singură excepție: poemul final Nistrul). Se anunța astfel o nouă voce lirică, alăturată de Perpessicius, în cronica radiofonică a cărții, lui D. Iov și lui Nicolae Coban, tustrei
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
instalarea unei „atmosfere socio-culturale de tortură”. J-Corradi și colaboratorii vorbesc despre o cultură a fricii și despre grupuri populaționale terorizate de frică. Toate acestea reprezintă o sursă continuă de stres, cu consecințe negative pentru starea de sănătate mintală. Grupele de refugiați sunt supuși la situații sociale degradante, dezumanizante, de violență și tortură. A. Jablensky descrie următoarele tipuri de tulburări psihice la persoanele refugiate: - marginalizarea rezultată din pierderea stimei și a încrederii în sine; - dificultăți socio-economice legate de sărăcie și de lipsa
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
torturate sunt și ele, la rândul lor, culpabilizate, agresate, hărțuite și umilite, marginalizate social. Persoanele care prezintă risc crescut pentru reprimarea prin tortură sunt următoarele: opozanții politici, activiștii pentru drepturile omului, liderii sindicali, de partid și ai studenților, minoritățile etnice, refugiații, jurnaliștii, persoanele arestate și supuse interogatoriilor. În rândul victimelor torturii se disting două categorii de indivizi: a) victimele primare, care sunt subiecții torturii propriu-zise, aplicată direct; b) victimele secundare, care sunt reprezentate de familiile și prietenii celor de mai sus
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
TRANSILVANIA, revistă apărută săptămânal, apoi lunar, mai întâi la Cluj de la 16 mai la 8 septembrie 1938, apoi din mai 1941 până în 1942 (numărul 6-7) la București, ca publicație a refugiaților din Ardealul de Nord. Directori: Al. N. Poruțiu pentru prima serie, Victor Bilciurescu (1941), generalul Barbu Pârâianu (1942) și Al. Bibescu. La seria a doua director-responsabil este Gheorghe I. de Ferenczy, iar redactori Florin Codrescu, Ion Ojog și Ion Th.
TRANSILVANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
TRIBUNA, revistă apărută la Alba Iulia, săptămânal, din 25 decembrie 1940 până în 15 ianuarie 1943, ca organ al Asociației Refugiaților și Expulzaților din Ardealul Ocupat. Redactor responsabil este Vasile Cristea, iar comitetul redacțional este alcătuit din Elie Dăianu, Petru Meteș și Nicolae Vasiu. Acesta din urmă semnează și articolul-program Românul în veci nu piere, arătând că românii liberi sunt datori
TRIBUNA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290267_a_291596]
-
1993), este reconstituirea unei farse făcute de autor sub dictatură, acțiunea desfășurându-se pe două planuri. Primul „relatează” o nuntă fictivă, la care sunt invitați potentații zilei din Timișoara, iar cel secund evocă existența dramatică a autorului în lagărele de refugiați prin care a trecut în Germania și Italia, în fuga sa spre Occident. U. a mai publicat volumele de versuri pentru copii Balada neatârnării (1977), Pescarii de pe apa de argint (1989) și o culegere de epigrame, Mofturi de privighetoare (1992
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
ar domni „armonia dintre stăpâni și supuși, conștiința egalității depline dintre ei, politețea, solicitudinea, demnitatea neștirbită și drepturile depline asupra omului - asupra cărora se veghează cu necurmată strășnicie”. Emigrează în Austria, dar periplul lui e plin de dezamăgiri și chinuri: refugiații sunt ținuți într-un lagăr, sunt prost hrăniți și tratați ca niște animale; cei care au ales să fugă peste hotare sunt fie escroci, bandiți, fie naivi etc. Cu o astfel de teză, romanul își pierde interesul literar și devine
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
cârjaliilor, în timpul lui Mihai Suțu, la 1802 - descrisă în peste o mie de versuri -, ia proporții îngrijorătoare și amenință să cuprindă întreaga țară, încât domnul și boierii se refugiază în Țara Bârsei. Z. surprinde cu accente dramatice starea dezastruoasă a refugiaților și ostilitatea localnicilor față de pribegii aidoma lăcustelor. Ulterior luptele pentru domnie între Alexandru Suțu și Constantin Ipsilanti se duc la Constantinopol și prin intermediul diplomaților marilor puteri, prinse într-un conflict care îl anticipează pe cel beligerant. Din 1806 țara se
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
când nemții ocupă Bucureștiul, familia lui se refugiază în nordul Moldovei, la Zvoriștea, județul Dorohoi. În ianuarie 1917 V. se află la Iași pentru a-și continua studiile, tot în particular, dând examenul de promovare la Liceul Național, secția destinată refugiaților. Trece în iarna aceluiași an la Gimnaziul „Ștefan cel Mare”. În 1918 ia lecții de istoria filosofiei și audiază la Universitatea ieșeană pe N. Iorga și pe alți profesori. Își susține examenul de capacitate în iunie 1918 la gimnaziul din
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Dactilografia” (1958-1961), suportând urmările arestării și condamnării la opt ani de închisoare a soțului său, inginerul Vlad Stolojan. În octombrie 1961 ei pleacă definitiv din țară, „răscumpărați” de familia franceză a lui Vlad Stolojan, și se stabilesc la Paris ca refugiați politici. În 1975 S. fondează împreună cu Dumitru Țepeneag revista „Cahiers de l’Est”. Între 1986 și 1992 conduce Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, cu sediul la Paris, în 1989 fiind distinsă de American Romanian Academy cu Diploma de
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
semnarea tratatelor de la Helsinki („această nouă înfrângere a occidentalilor”), Carta ’77 și noua poziție a intelectualității franceze („Filosofi, profesori, normalieni resping acum marxismul, totalitarismul și Uniunea Sovietică, dar rămâne subînțeles că mai toți provin din rândurile stângii. Cu alte cuvinte, refugiații, exilații, emigranții care n-au încetat să denunțe totalitarismul vor rămâne la fel de necunoscuți ca mai înainte, sacrificați pe altarul istoriei care dă dreptate celor puternici și șireți”), venirea lui Paul Goma la Paris, atacul asupra Monicăi Lovinescu, manifestațiile de stradă
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
1937, 5 707, 5 724; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 103; Emil Gulian, „Albe”, RFR, 1938, 5; Ion Biberi, „Albe”, „Lumea românească”, 1938, 490; Streinu, Pagini, IV, 59-68; Ieronim Șerbu, „Pomul roșu”, VR, 1940, 4; Virgil Carianopol, „Iarba fiarelor”, „Gazeta refugiaților”, 1941, 23; Șerban Cioculescu, „Iarba fiarelor”, VAA, 1941, 22; Călinescu, Ist. lit. (1941), 786, Ist. lit. (1982), 869-870; Virgil Ierunca, „Anii de fum”, „România viitoare”, 1944, 5; N. Carandino, O carte fără menajamente: „Zile de lagăr”, „Jurnalul”, 1945, 156; Camil
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
confirmată de creșterea numărului de cereri de azil. Reacțiile nu au întârziat să apară și diverse țări își revizuiesc politicile și procedurile în baza cărora permit intrarea pe propriul teritoriu, accesul la dreptul de azil și la obținerea statutului de refugiat. Acesta este doar unul dinte primele semne ale unui „regim de închidere” (Diminescu, 2003), care marchează evoluția politicilor de migrație din Vestul european începând cu anii ’90. Abia recâștigat, dreptul „foștilor comuniști” la liberă circulație devine mai degrabă dreptul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Milcov” a românilor basarabeni, iar mai apoi - „Liga Culturală a Românilor Basarabeni”. Protagonistul ambelor organizații a fost B. P. Hasdeu, ilustru savant, scriitor, publicist și om de cultură, originar din Basarabia. Cele două societăți au reunit În rândurile lor pe refugiații de peste Prut, stabiliți În Regat și Își propunea să contribuie la emanciparea națională a românilor basarabeni, aflați sub ocupație țaristă. Autoritățile rusești nu priveau cu ochi buni atitudinea Îngăduitoare a autorităților române față de societățile românilor basarabeni, care ținteau obiectivul major
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Basarabia și În județele Învecinate ale Regatului Român. În condițiile dezastrului care se declanșase În Imperiul Rus și ale unui eventual exod de populație din Basarabia În România, Liga Își asuma responsabilitatea de a-i proteja și a le asigura refugiaților din stânga Prutului mijloacele necesare de existență. În mod special, Comitetul Central al Ligii promitea ajutor și susținere tinerilor basarabeni refugiați În România, pentru Înscrierea la instituțiile de Învățământ din țară <ref id="22"> 22 APEIR, fond 151, dosar 2796, f.
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
resimți „rezistența” acestui mediu ca pe un „factor de opoziție”, cu semnificație de frustrare. Se va simți străină. Este cazul persoanelor care, datorită unor cauze speciale, părăsesc mediul lor de origine și se refugiază în alte medii etno-culturale. Este cazul refugiaților, emigranților sau a persoanelor exilate. Trecerea dintr-un mediu etno-cultural într-altul presupune, în mod firesc, un efort special de adaptare, de absorbție a unor valori socio-culturale noi, a unor noi modele de gândire, de comportament etc. Toate acestea vor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
eseist. Este fiul Mariei (n. Pietreanu) și al lui Marin Gr. Vizirescu, țărani, și frate cu prozatorul Sm. M. Vizirescu. Face școala primară în comuna natală și la Slatina. În 1915 începe Liceul Militar „D.A. Sturdza” din Craiova, iar ca refugiat, în timpul războiului, frecventează liceul mutat la Iași; continuă la Liceul „Radu Greceanu”din Slatina, pentru ca abia în 1925 să treacă bacalaureatul la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, unde e coleg cu N.I. Herescu și Radu Gyr. Urmează Facultatea de
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
și Cultura Românească în America. În 1953, la Madrid, P. dă publicității o interesantă antologie, Carte de cântece românești, în care accentuează rolul instructiv și formativ al demersului, acela de a pune „în mâna fraților din America și a tuturor refugiaților români de pe toate continentele” nu altceva decât o culegere „de imuri naționale, de cântece patriotice, de romanțe, de cântece populare, de doine, colinde și plugușoare”. Poetul, întărit în convingerea că „atâta vreme cât vom cânta, nu ne vom pierde”, recurge apoi la
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
notația de tip fragmentar, cu fraze scurte, sacadate, atente la nuanțele sordidului sau ale dramaticului, să creeze o bună proză de atmosferă. În chip neașteptat, descrierea colhozurilor, a experienței siberiene e făcută netendențios; există chiar pasaje antologice: bombardarea trenului de refugiați, convoiul evacuaților, unele scene din spitale. Din volumul Adevăr și fantezie (1970), în care sunt reunite diferite intervenții publicistice, interesează însemnările de călătorie (acelea din Italia, spre exemplu) și îndeosebi câteva reportaje din „Cuvântul liber”, un colaj aproape fotografic, unde
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
articolul-program, Rostul nostru, Iorgu G. Toma-Corduneanu precizează că revista are menirea să sensibilizeze opinia publică în problema Bucovinei, aflată sub ocupația Imperiului Austro-Ungar. După cum se specifică în editorialul A cui e vina? (9/1916), materialele editate urmează „crezul național al refugiaților bucovineni grupați în jurul acestei publicații”, pornindu-se de la ideea că „Bucovina e și astăzi insuficient cunoscută românilor din țara liberă”. În afara materialelor bogate cu caracter politic, istoric, etnografic și social (semnate în mare parte de I.E. Torouțiu și Iorgu G.
REVISTA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289184_a_290513]
-
criticii. După mutarea în capitală, se apropie de cercurile literare, iar poeziile, inspirate de actualitatea tragică - amputările teritoriale suferite de țară, intrarea în război - îi sunt găzduite în „Convorbiri literare”, „Viața”, „Curentul magazin”, „Viața Basarabiei”, „Revista Bucovinei”, „Porunca vremii”, „Gazeta refugiaților”, „Gazeta luptătorilor” ș.a. De sub tipar îi ies acum Scrisori pentru poeți (1940), Omagiale (1940), Ne fac dojană grea străbunii (1940), Carte cu eroi (1941), Spre zăpezi (1943). A mai publicat, în colaborare, Cartea cercurilor culturale (1939). După 1944, când în
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
vocea autorului” se lasă sesizată și distanțarea ironică față de personajul-narator, ceea ce face improprie așezarea semnului de egalitate între autor și narator. Locotenentul Ragaiac primește ordin să treacă cu detașamentul său de pază pe Nistru, pentru a-i trimite înapoi pe refugiați și a-i aresta pe contrabandiști. Este un prilej de reevaluare a existenței de până atunci, de renunțare la frivolitate și la aventurile nesatisfăcătoare în planul aspirației (întrerupe chiar și relația stabilă cu Marusea, iubita sa), de cufundare în meditație
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
la Brașov, iar în 1418 la Hamburg, o sută douăzeci de țigani conduși de un oarecare „Emaus al Egiptului” sunt înregistrați de notariatele locale ca un grup de comercianți de metale prețioase. Un deceniu mai târziu, peste o sută de refugiați din Egiptul de Jos cer drept de azil la Paris, unde sunt refuzați. În același secol al XV-lea, regatul Boemiei oferă țiganilor protectorat și drept de permanentă ședere, cu posibilitatea unor călătorii în regiunile adiacente. Temporara legătură a țiganilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]