60,360 matches
-
plânge "ca un copil pe stradă", cutreierat de sentimente funebre: Materializarea unei îngropăciuni." Curând, vine rândul Transilvaniei. P. M. e revoltat de reacția pasivă a guvernanților români în privința "arbitrajului" de la Viena. "Guvernul e gata să le accepte școndițiileț, dar țara le refuză." Cu însuflețire patriotică, el crede că toată lumea ar trebui să pună mâna pe arme. Indignarea lui nu mai cunoaște margini: "Simt că mă înăbuș moralmente, când văd cum alții - germani, italieni, unguri etc. își bat joc de poporul român prin
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
și m-am oprit în fața unei linii pictate în alb pe care era scris: "de aici sunteți în scenă". Această linie n-am depășit-o, am rămas în spatele scenei. La fel ca atunci când la o cină, din aceleași motive, am refuzat să stau în centrul mesei: "da, mi-a răspuns ironic un prieten, pentru ca să te regăsești până la urma în centru". Se poate, dar dacă uneori am ajuns acolo, a fost în ciuda mea. Ca azi, aici, când sunt în centru. Însă, cum
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
Biță Banu, un împătimit al Teatrului și al vieții lui paradoxale. Cum și el, ca și tine, e la vârsta aprecierilor globale, suma care se deduce prin scăderi succesive este una asigurătoare pentru orice împrumut " chiar într-o bancă care refuză, a priori, orice credit. Mai precis, opera scrisă și poate, mai ales, cea nescrisă, recomandă primirea în Academia Teatrului a minunatului George Banu. N-a trăit degeaba, a văzut mult și a simțit frumos, iar întâlnirile cu el sunt în
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
a doua colaborare cu regizorul, atinge maximumul ei de potențial - filmările sînt (exce)lente, ținînd pasul cu ritmul impus de tramă cu încetinitorul. Surpriza este că și către finalul lungmetrajului, cînd te-ai aștepta să apese puțin pe accelerație, Ozon refuză să îți ofere polonicul și îți hrănește așteptările tot cu lingurița. S-a invocat deja senzația de a fi fost păcălit care acompaniază sfîrșitul peliculei și nu mă pot lăuda că n-am încercat-o, principala problemă a filmului fiind
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
matematic, înclinația sinceră a umanistului ar fi să-și spună: Ce univers încîntător aș fi putut cunoaște dacă m-aș fi apucat la timp de studiat matematica!" Din păcate, prilejul fiind pierdut, tărîmul minunilor matematice ne este cel mai adesea refuzat, și nu atît din lipsa unor cunoștințe pe măsură, ci dintr-o inapetență constituțională față de lumea calculului matematic. Ceva s-a atrofiat iremediabil în ființa și fibra noastră, iar atrofia o resimțim la fel ca atunci cînd, pierzînd de tot
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
îngînă cu voce strivită: atît de rece pentru a deveni stea sau am nimerit la adresă greșită? Nu și învinsă Frunza impunătoare de mai multe ori fusese mușcată chiar și atunci cînd perle forțau roua să se ascundă în ea Refuzase ofertă de învelișuri Cum s-ar mai putea numi "frunză"? Pare harta insulei Samotrace Nedeslușit e murmurul încețoșat e gestul Drumurile nu mai duc la Roma Cochilia zace răvășită pe sîrma ghimpată Fiecare glonț înseamnă moarte Sforțările au fost recuperate
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
fost servit de chelneri cu epoleți de aur. Spanac de capere cu smântână (ŕ la polonaise) și un fel de prăjitură care lua foc. " În loja noastră a venit un alt om de afaceri... Englezește, îl înjuram pe Vintilă Brătianu. Refuza să plătească."
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
drept cadru în care ți se înfățișează ce narează, avîndu-l pe el în voice-over. Se apelează la un procedeu echivalent în cazul în care trebuie să urmărești descifrarea vreunui mesaj sau cod, tocmai pentru că lungmetrajul țopăie din enigmă în enigmă, refuzînd să îți provoace intelectul și dîndu-ți cheia misterului pe tavă mult prea repede. Poate exagerez, dar mi se pare la mintea cocoșului că, odată ce, concomitent, jignești cerebelul spectatorului și îl pui să îngurgiteze informații cu polonicul, sutura nu va funcționa
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
și profesorat, după 12 ani de activitate în Ministerul Culturii, am întîmpinat mari dificultăți în participarea la colocvii ori congrese peste hotare. Solicitările repetate în vederea obținerii unui post la unul din lectoratele de limbă și literatură română mi-au fost refuzate sistematic. La fel și onorarea unor invitații. De la un moment dat înainte, datorită "dezghețului" survenit după 1964, condițiile de călătorie s-au ameliorat și am început să primesc viza de plecare, însă în mod aleatoriu, uneori da, alteori ba, fără
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
o proiecție în exterior, într-un exterior însă modelat de vocația prozatorului, deturnată în imaginar. Spre deosebire de confesiune care e regăsire, imaginarul e un mod al înstrăinării, un refugiu al eului ce se disimulează ori, precum în cazul de față, se refuză pe sine. Pe o asemenea cale nu realul naște fabulosul, ci fabulosul naște realul, propriul său real paradoxal, un real fictiv, dar respectînd un set de convenții ale concretului. Spre a fi mai convingător întru "realism", poetul recurge la contondențe
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
acordului cu sine, al voinței de a fi în consonanță cu tendința sau dispoziția sa naturală. Echilibrul său numai astfel era satisfăcut și menținut. Mărturia unui contemporan, Dan Petrașincu, e întru totul revelatoare: "Lovinescu era mulțumit de sine însuși. El refuza tot ceea ce l-ar fi putut tulbura sau clinti din viziunea sa de viață, limpede, latină și, în fond, avea o mare aversiune față de asimetriile moderne". Cu o acută conștiință de sine, Lovinescu ținea să arate că e, fără efort
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
mine, omul căzut din dumnezeire? Mda! Greu de răspuns, mai ales la ultima întrebare și mai ales când ,,oglinda retrovizoare a unui eu” (ca să amintim de AMURGUL ZEILOR... OLOGRAFI - Marian Barbu, Ed. SITECH, Craiova, 2011), versativ, mai tot timpul, îmi refuză imaginea. Greu de raspuns și câtă vreme omenirea ar numără vreo 6,5 miliarde, însă în ea, Oamenii mai rar. Pe alocuri, chiar neam! Adică, de niciun fel, ca să le înțelegeți oful și ăstora de pe la mine din sat. Dar mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
excesivă, fără milă și regrete. țopârlanii râgâie în rame, scuipa flegme la ieșirea din luxoasele restaurante. Asistăm la o întrecere a tatuajelor. Banul conduce. El ne ridica și tot el ne coboară. Prin trecerea bruscă de la stadiul de probabilitate și refuzând șansă, numită posibilitate, am ajuns, invariabil, la inevitabilă perversitate, treaptă inferioară a caracterului uman sau caracteristică specifică a societății de tranziție, care a creat astfel de oameni sau specimene. În tranziția anarhica a debutat cumplită perioadă de degradare a ființei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
baza creației sale lirice și spirituale, dincolo de asperitățile vieții, stau oamenii pe care i-a cunoscut, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului sau poetic. Asceza din anii prigoanei comuniste, puterea de-a refuză colaborarea, lau ridicat pe înălțimile jertfirii christice. Voiculescu și-a răbdat martiriul conștient. Recunoaște vremea prigoanei venită peste creștini și, ca un alt Christ, acceptă Crucea mântuitoare, poate cea mai grea, fără răzvrătire: „Tu, Cruce, dulce jug al lui Christos
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
întâmplă cu multe genii, a sfârșit într-o casă de nebuni. Văduva s-a adresat împăratului, cu rugămintea să i se aprobe a purta numele de Smetana. Să nu uităm că nu fuseseră căsătoriți legal niciodată. Franz Josef i-a refuzat dreptul acesta. De altfel, ea era cetățeana unui stat străin. Dar celor doi băieți, fiilor lui naturali, da, le-a aprobat. Franz Josef era un împărat puternic și înțelept. Hotărârea lui a fost foarte bună, foarte corectă și cinstită. La
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
regimul comunist sau postcomunist și primirea de diplome, titluri etc. este discutabila. În general, românii care au primit așa ceva nu au fast văzuți cu ochi buni de ceilalți români canadieni. Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Corbu și mulți alții au refuzat orice legătură cu comuniștii. Sunt penalizați cu până la 20 de puncte cei care intră în această categorie. 8. Este vorba de demnitate, chiar dacă pot există argumente. Unii români au refuzat categoric orice contact cu cei care au facut atâta rău
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Corbu și mulți alții au refuzat orice legătură cu comuniștii. Sunt penalizați cu până la 20 de puncte cei care intră în această categorie. 8. Este vorba de demnitate, chiar dacă pot există argumente. Unii români au refuzat categoric orice contact cu cei care au facut atâta rău țării lor, nefăcând nici un compromis. Credem că este firesc să primească maxim 10 puncte pentru comportamentul lor demn. 9. Acest punct nu credem că are nevoie de explicații suplimentare. Oricum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de mii de lucruri rele cărora li s-a supus fiind surghiunit și zăcând în iad atâtea veacuri<footnote Ibidem, p. 80 footnote>. Lipsa pocăinței sincere, împreunată cu neascultarea poruncii, au dus la izgonirea lui Adam din rai. Și după ce refuză să se pocăiască sincer, să-și mărturisească fiecare păcatul lui, Adam și Eva primesc fiecare dintre ei pedeapsa cuvenită lor, primesc canonul pentru păcatul pe care l-au săvârșit, pedeapsa urmărind ținerea în frâu a slăbiciunii speciale a fiecăruia, manifestată
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
sunt și cuvintele Părintelui Stăniloae, care ne îndeamnă, fiind și un bun cunoscător al firii umane, ca, primind puterea de la Hristos, să o folosim pentru a deveni și noi puternici, Hristos oferindu-ne o mare cinste, noi să nu o refuzăm, ca să nu-I facem coborârea, osteneala și jertfa zadarnice, râzând de ele<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 292, la răsp. 199, în Filocalia..., vol. XI, p. 232. footnote>. Drd. Liviu Petcu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ei nu-i permite acest act, conflictele sufletești cu care se confruntă înainte de întreruperea sarcinii reprezentând chiar glasul lui Dumnezeu. Că vom muri e sigur, pentru că mai devreme sau mai târziu toți va trebui să trecem prin această realitate care refuză a ni se da experienței. Dar modul cum vom muri ne deosebește pe unul de celălalt. Avortul însă, nu este un subiect în fața căruia să poți rămâne neutru. Poți fi ori pro, ori contra. Însă nu-i deloc drept ca
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
plăcerile acestei lumi, oamenii zilelor noastre nu numai că nu mai sunt acele ruguri aprinse și nu mai există acea sete și dorință înflăcărată de a se împărtăși cu Hristos, pe care au simțit-o creștinii în secolele primare, dar refuză darurile Lui cele mai mari: copiii. Nu trebuie uitat nici că drepturile pe care le deține o persoană nu le-a primit de la părinți, de la familie sau de la societatea în care se găsește, ci sunt drepturi conferite de Dumnezeu. Părintele
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
i s-a spus că ceea ce a cerut este imposibil vieții umane. Mai îndrăzneț încă, dumnezeiescul Grigorie rezolvă ulterior paradoxul satisfacției și dorinței printr-un alt paradox: „Vocea divină a satisfăcut ce i s-a cerut prin ceea ce a fost refuzat”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, II, P. G. XLIV, col. 404A. footnote>. Lui Moise i s-a permis să-L vadă pe Dumnezeu („din spate”), dar nu i s-a promis încetarea dorinței sale pentru Dumnezeu. Deci
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
spre ceva ce nu putem poseda deplin nu ar constitui un paradox. Ar mai putea exista o posibilă întrebare referitor la acest subiect: această dorință etern nesatisfăcută nu ascunde sub forma nemărturisită a unei nostalgii crescânde, disperarea unei conștiințe care refuză de a mărturisi eșecul ei? Se știe că, în unirea cu Dumnezeu, sufletul este tot mai nesătul și mai nesatisfăcut în dorința sa, pentru că Dumnezeu e infinit și îi rămâne totdeauna ca și prin iubire. inaccesibil în ființa Sa: „Acestea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
echipele de resentimentari ce promovează asalturile de acest tip, un critic literar de valoarea lui Lucian Raicu ar trebui radiat instantaneu din memoria românilor. Avea, ce-i drept, 72 de ani, luna trecută, când a dispărut dintre noi. Mai grav, refuzase orice fel de implicare în tulburea lume de după 1990. Era, după criteriile confrontaționalismului, un ,expirat". Aș vrea să mi se arate, însă, o pagină, o singură pagină a oricărui alt ,așteptat" care să aibă vibrato-ul metafizic, forța de penetrare
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
propriul interes pe termen lung spre a nu-și compromite prea grav opera, cum au fost Ion Jalea sau Ion Irimescu, dar și meseriașii greoi, fără strălucire și fără performanțe, cărora noua ordine politică părea să le asigure ceea ce natura refuzase într-o mare măsură, adică autoritate, comenzi, glorie și bani; cazul lui Boris Caragea, Oscar Han sau Constantin Baraschi. Cea de-a pa-tra categorie este, poate, cea mai interesantă, pentru că îi privește pe acei artiști care, practic, nu pactizează cu
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]