KorAP: Find »[drukola/base=regândire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 36 >

885 matches

Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483

filosofic. Dar nu poate fi trecută cu vederea extinderea spațiului său de aplicație dincolo de limitele tradiționale ale filosofiei, către gândire, rostire, făptuire, cu toate faptele din orizontul fiecăreia. Tocmai acestea din urmă constituie, în ultimă instanță, "obiectul intențional" propriu acestei regândiri a dictaturii judicativului; dar aici se află sursele unei exigențe propriu-zis fenomenologice, fiindcă demersul trebuie să suspende valabilitatea oricărei concepții, reconstrucții, argument etc. filosofice (din istoria filosofiei), preluând, totuși, unele dintre ele pentru a le judeca potrivit îndreptățirii lor "actuale

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Din această perspectivă, mediul filosofic românesc actual este deosebit de generos pentru experimentele filosofice, în genere, pentru cele care au de-a face cu judicativul constitutiv și cu încercarea de a-l disloca pe acesta, în mod special. Găsim încercări de regândire a logicii, pe linia elementelor sale fundamentale: forme, raporturi, reguli etc. și sunt prezente, de asemenea, experimente filosofice la limita judicativului a "judicativului regulativ" ceea ce înseamnă că s-a trecut demult dincolo de limitele judicativului constitutiv, într-un sens exploratoriu, dar

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
doar ceea ce-i aparține de drept în orizontul de-naturării sale, ci și ceea ce se află în afara acestuia; e drept, în imediata sa apropiere (acest orizont aflat în vecinătate fiind pre-judicativul). 4. Notă despre propriul filosofiei Potrivit tradiției, filosofia presupune continuu regândirea "începutului lucrurilor înseși"; ea își propune, de exemplu, să gândească "încă o dată, lumea de la început", după cum spunea Blaga 11; sau, după un gând al lui Maurice Merleau- Ponty, "adevărata filosofie presupune a reînvăța să vezi lumea"12. Este vorba, în

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
în realitate ca atare (în filosofia din Ființă și timp, corespunzătoare proiectului realizat); altminteri este pus în dificultate însuși gândul privind "activitatea" (actul) analiticii în analitica existențială, adică valabilitatea formală a celei dintâi pentru cea de-a doua. Rezultatul acestei regândiri poate fi însă opus ideii despre "activitatea" formală a analiticii în analitica existențială: se poate ajunge la observația după care aceasta din urmă este autonomă, că își prescrie sieși regulile de constituire a "obiectului" propriu pe o cale non-judicativă. De

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
etc.) descoperim în Zeit und Sein / Timp și ființă, conferința din 1962. Revenirea este întruchipată într-o reechilibrare a celor doi termeni, în sensul că fiecare pare a fi scos dintr-o reducție la celălalt. De fapt, reechilibrarea trimite către regândirea rostului unei reducții a "lumii filosofiei" la ființă ceea ce se operase deja și nu la timp, conceput încă din Ființă și timp drept adevăr al ființei (conceput ca fiind condiționat de ființă). Echilibrul este ținut de un concept care revine

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
totodată, obiect de sens judicativ. Totuși, nu mai este vorba despre o legătură directă timp subiect. Această "lipsă" este caracteristica obiectuală a subiectului în cadrul reducției dictaturii judicativului; ea ar putea fi numită atemporalizarea subiectului. Faptul acesta este deosebit de semnificativ în regândirea ordinii judecății. Timpul a în-ființat (constituit) subiectul, a în-ființat (constituit) și predicatul; le-a conferit sensurile obiectuale specifice de funcțiuni judicative, dar, după această instituire, timpul, operând încă, retrage subiectul din raza sa, conferindu-i încă un sens, opus, formal

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
modificate sensurile omului, dar nu omul ca atare, adică sensul (unicul) de om. Cum spuneam și mai sus, o asemenea schimbare de sens presupune nu doar o modificare fie aceasta produsă în profunzime a înțelesului judicativ al omului, ci pretinde regândirea lui non-judicativă. Desigur, o schimbare de nivel al cercetării unui fapt poate aduce sensuri noi ale faptului în cauză; însă niciodată el nu va fi luat în sensuri cu adevărat noi; doar schimbarea de orizont "temporal" dar nu de orizont

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
a dictaturii judicativului. De aceea, nu mă voi ocupa de ele, aici. Cred că drumul către atingerea ca atare a limitei dictaturii judicativului și către activarea unui sens pentru non-judicativ este deschis, așa încât de acum sunt binevenite câteva exerciții de regândire (rostire și făptuire, în urmarea regândirii) a angajamentelor formale și alethice ale judicativului constitutiv. Mai trebuie făcută însă o observație, îngăduită în acest moment al reducției: judicativul regulativ, de vreme ce-i pot fi asociate asemenea fapte, precum fenomenul retragerii timpului, inflația

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
mă voi ocupa de ele, aici. Cred că drumul către atingerea ca atare a limitei dictaturii judicativului și către activarea unui sens pentru non-judicativ este deschis, așa încât de acum sunt binevenite câteva exerciții de regândire (rostire și făptuire, în urmarea regândirii) a angajamentelor formale și alethice ale judicativului constitutiv. Mai trebuie făcută însă o observație, îngăduită în acest moment al reducției: judicativul regulativ, de vreme ce-i pot fi asociate asemenea fapte, precum fenomenul retragerii timpului, inflația de autorizare, înșiruirea evenimentelor (mai bine

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615

În considerare ce anume face ca un popor să fie mare și ce determină un mod de viață mai bun, datorită tuturor acestor aspecte observă Rifkin, Europa depășește acum America. Chiar mai important, Europa a devenit un uriaș laborator pentru regândirea viitorului umanității. În multe aspecte, visul european este imaginea oglindită a visului american. În timp ce acesta din urmă pune accentul pe creștere economică nelimitată, pe bogăția individuală și pe urmărirea interesului personal, visul european se centrează mai mult pe dezvoltare sustenabilă

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
fără Însă a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile personale” 91. Europa nu este Încă pregătită să abandoneze vechea scală a PIB-ului. Totuși, Însăși faptul că o superputere mondială este angajată În mod serios În procesul regândirii criteriilor pentru măsurarea creșterii economice și pentru determinarea bazelor pentru o economie bună este revoluționar. În Statele Unite ale Americii, la nivel federal, cu excepția unui singur discurs În senat al democratului Byron Dorgan În 1995, nu au existat alte discuții pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
criteriilor pentru măsurarea creșterii economice și pentru determinarea bazelor pentru o economie bună este revoluționar. În Statele Unite ale Americii, la nivel federal, cu excepția unui singur discurs În senat al democratului Byron Dorgan În 1995, nu au existat alte discuții pentru regândirea modului În care Statele Unite ale Americii definește progresul economic 92. Într-adevăr, este probabil corect să spunem că dacă unii dintre consilierii economici ai președintelui ar fi Încercat să introducă subiectul, aceștia ar fi fost primiți cu exclamații de neîncredere

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
ajuns să fie cunoscute sub denumirea de modernitate au Început să se sedimenteze. Aceste convenții includ Iluminismul și Începuturile științei moderne, Înflorirea individului, stabilirea regimului proprietății private, formarea capitalismului de piață și apariția statului-națiune. Trecerea către o eră globală forțează regândirea tuturor acestor convenții, deja uzate, ale erei moderne. Pentru a Înțelege drumul pe care noua viziune europeană se luptă să-l deschidă, trebuie mai Întâi să revizităm vechile drumuri secundare pentru a avea un punct de referință și, sperăm, o

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
fosili, la un viitor descentralizat, bazat pe energia obținută din hidrogen, răspândirea biotehnologiilor și, În curând, a nanotehnologiilor În fiecare aspect al vieții umane, toate duc la schimbări fundamentale În modul În care concepem spațiul și timpul și la o regândire a instituțiilor necesare pentru a acomoda schimbarea felului În care percepem lumea din jurul nostru. Presimțirea mea este că noul vis european este mai adecvat În adresarea realităților spațiotemporale ale lumii globalizate decât vechiul vis american. Obsesia Europei În privința spațiului și

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
lumea naturală În imaginea omului. Francis Bacon, părintele științei moderne, a scris cele mai importante lucrări ale sale, Novum organum și Noua Atlantidă, În primă parte a secolului al XVII-lea. Ideea de perspectivă are un loc cu preponderență În regândirea relațiilor spațiale și a rolului omului pe Pământ. Bacon a criticat știința antică greacă, care punea accentul pe Întrebarea de ce. Grecii, scria el, nu au „avansat un singur experiment care să ușureze sau să beneficieze condiția umană”11. Bacon era

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
bogăția naturii. Totuși, sistemul lor de referință spațio-temporal era Încă, În mare parte, concentrat pe verticală, pe trecerea la salvare În lumea de apoi. Puțina atenție fusese concentrată În a transforma Împărăția lui Dumnezeu Într-un corn al abundenței terestre. Regândirea naturii În termeni matematici a avut și un alt și mai subtil, efect asupra societății europene. Chiar de la Începutul așezărilor omenești, spațiul era sinonim cu locul. A fi undeva Însemna că te găsești Într-un loc anume cu istoria și

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Piețele sunt bazate pe urmărirea interesului personal, rețelele pe interese comune. Tranzacțiile pe piață se realizează prin relații distante, rețelele se bazează pe intimitate. Piețele sunt competitive, rețelele cooperative. Schimbarea modului În care gândim relația noastră cu proprietatea forțează o regândire fundamentală a condiției umane, la fel cum s-a Întâmplat În era modernă timpurie, când ideile noastre despre proprietate s-au schimbat În mod radicăl. „Marea transformare” de la obligații de proprietate pe domeniul feudal la schimbul de proprietate În economia

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
preupunea că nu aveau o contribuție valoroasă, care să fie transmisă În sus pe linia de comandă. Introducerea mașinilor inteligente, cu circuite de feedback, În domeniul informației și al comunicațiilor a schimbat natura tehnologiei și a creat noi metafore pentru regândirea artei guvernării. Inspirația filosofică pentru noua revoluție tehnologică datează de la Începutul secolului XX odată cu scrierile științifice ale lui Alfred North Whitehead, părintele filosofiei procesului. El a fost primul care a eliminat vechiul zid ce separa spațiul de timp - a fi

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
visului american. Dinamica imigrației În Europa este foarte diferită. Imigranții nu sunt atât de dornici să se asimileze. De fapt, opusul este adevărat. Majoritatea duc cu ei cultura, așa cum țiganii au făcut-o de secole. Diasporele culturale au forțat o regândire a ideii de imigrație și, În felul acesta, au creat noi provocări, dar și oportunități În Europa și În restul lumii. Etnografii au identificat mai mult de două mii de popoare-națiuni separate În lumea de astăzi. Deoarece există numai două sute de

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
granițelor, nu poate să accepte loialitățile divizate și agendele contradictorii ale comunităților reale care se ciocnesc unele de altele În spațiul În care trăiesc. Milbank sugerează că vechea idee a „spațiului gotic complex” poate fi o metaforă mai potrivită pentru regândirea categoriilor spațiale 64. În lumea medievală, spațiul avea un caracter mai mult relațional decât teritorial, iar granițele erau mai puțin fixe și mult mai penetrabile. Existau mai puține limite Între viața publică și cea privată, iar activitatea umană era prinsă

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
face să extindem noțiunea de vulnerabilitate și empatie, cum vom crea un mijloc instituțional pentru a da drepturilor omului universale același statut de constrângere de care drepturile de proprietate s-au bucurat În era statelor-națiune? Va trebui să Începem cu regândirea termenului cetățenie. În mod tradițional, drepturile de care oamenii se bucurau decurgeau din statutul lor de cetățeni ai unei țări suverane. În anii recenți totuși dreptul statului de a conferi cetățenia și de a fi arbitrul final al drepturilor fiecărui

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
de menținere a păcii” sau „a doua generație de menținere a păcii” este de a opri violența Între părțile În conflict și de a crea condițiile pentru stabilirea unui acord de pace viabil. Acest gen de intervenție militară necesită o regândire completă a strategiei militare. Noi termeni militari cum ar fi „refugii sigure”, „zone În care zborul este interzis” și „coridoare umanitare” au devenit parte a lexiconului În ultimii ani. Noua formulă militară pornește de la premisa opusă celei a angajamentului militar

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
important de notat că aceste declarații au fost emise de către o Casă Albă prezidată de un președinte democrat-liberal. Spun aceasta deoarece unii critici ai Administrației Bush speră că o schimbare de regim la Casa Albă ar putea duce la o regândire a politicii americane de securitate vizavi de Europa și de restul lumii. Ei greșesc. Chiar dacă un democrat-liberal ar deveni președinte din nou, este puțin probabil că America va devia prea mult de la poziția declarată de exercitare a hegemoniei În politica

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
alți oameni de știință au contribuit la teza Gaia, moderând, calificând și dezvoltând opera lui Lovelock și Margulis. De mai mult de două decenii ideea că Terra funcționează ca un organism viu a devenit o direcție esențială de explorare pentru regândirea relației dintre biologie, chimie și geologie. Dacă, Într-adevăr, Terra funcționează ca un organism viu, atunci activitatea umană care subminează biochimia acelui organism poate avea consecințe grave atât pentru viața umană, cât și pentru biosferă În Întregul ei. Arderile masive

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
sunt primul exemplu de activitate umană, la scară globală, care amenință acum cu o schimbare radicălă a climatului Terrei și subminarea biosferei care susține toate ființele vii. Noua noastră Înțelegere că Pământul funcționează ca un organism viu indivizibil necesită o regândire a noțiunilor noastre cu privire la riscuri, vulnerabilitate și securitate globală. Dacă fiecare ființă umană, fiecare specie În Întregul ei și celelalte ființe vii sunt Îngemănate unele cu altele și cu geochimia planetei Într-o coreografie bogată și complexă care menține viața

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]