1,136 matches
-
lumea artistică, orgoliul poate fi nemăsurat. A.V. -Tocmai asta voiam să vă întreb: știm foarte bine că, astăzi, există și în teatrul liric o dictatură a regizorului. Mulți spun că, de fapt, spectacolul de operă există numai datorită concepției regizorale. Iar dumneavoastră vorbiți acum de echipă! Ați fost vreodată în situația să-i spuneți regizorului "da, să trăiți, am înțeles"? Ruxandra Donose Da. Leontina Văduva Da. Dar nu am întâlnit situații aberante, și am avut șansa să pot face față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
vorbiți acum de echipă! Ați fost vreodată în situația să-i spuneți regizorului "da, să trăiți, am înțeles"? Ruxandra Donose Da. Leontina Văduva Da. Dar nu am întâlnit situații aberante, și am avut șansa să pot face față unei concepții regizorale fără mare efort. Însă, bineînțeles, nu totdeauna putem fi de acord. Ruxandra Donose Pentru că, cel puțin asta este metoda mea ca să nu intru în conflicte puternice cu viziuni pe care, la prima vedere, poate că nu le-aș vedea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pentru nimic, și pentru nimeni. Și din cauza asta, în teatru cel puțin, divorțul între generații este foarte-foarte evident. A.V. Dumneavoastră cu ce arme ați vrut să luptați împotriva prejudecăților și a prafului așezat pe unele texte? Cu ce arme regizorale? A.Ș. De exemplu, unul dintre primele mele spectacole, cu un text de un autor care acum nu mai este atât de cunoscut, dar era cunoscut în timpul comunismului. Alexandru Mirodan a scris o piesă, Șeful sectorului suflete, în care Beligan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pentru al doilea an gazdă a unei ediții separate. „Ediția din acest an va începe în forță cu cel mai recent film al regizorului Michael Haneke: thrillerul psihologic Funny Games. Un remake al filmului cu același titlu și aceeași semnătură regizorală, produs în Austria natală în 1997“, spune Oana Răsuceanu, PR managerul festivalului. Pe lângă secțiunile deja consacrate - „Competiție“, „Supernova“, „Fără limite“, „Umbre“, „3 X 3“, „Ziua Maghiară“, „Doc’n’Roll“, „Zilele filmului românesc“ -, selecția semnată de directorul festivalului, Mihai Chirilov, include
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
care este și regizor, și producător, și director de imagine, este de părere că oricum cinematograful, fiind o construcție, nu poate reda autenticitatea vieții reale. Dacă la alți documentariști „puriști“ autenticitatea pierde pe masa de montaj și inevitabil prin alegerile regizorale, Thomas Ciulei rearanjează realitatea în mod asumat. Îi conduce pe eroi ca pe niște actori, dar îi lasă în mediul lor, vorbind cu cuvintele lor și făcând ce fac ei de obicei: se tund unul pe altul, gătesc, mănâncă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
actori, Opposites Attract e un test de performanță a jocului obiectiv Actorii sunt măști, fotograme extrem de mobile totodată la nivelul construcției mai multor straturi simultane sau succesive de acțiuni în același personaj sau în personaje complet diferite. Textul și propunerea regizorală expun actorul la o tranziție performativă foarte greu de realizat pentru că ea presupune desprinderea rapidă de o reacție și trecerea la fel de rapidă la o alta. Pentru actori, Opposites Attract e un test de performanță a jocului obiectiv, spălat de orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
de la o atitudine la alta. Opposites Attract e un spectacol construit cu toate convențiile la vedere, ca un castel din cuburi pe care fiecare replică îl ridică și îl dărâmă sub ochii spectatorilor. Un spectacol care e, în seria demersurilor regizorale propuse de Florin Piersic jr., un pas înainte în conceperea unei teatralități fruste care folosește o dublă raportare la rol: interioară și exterioară, implicată și detașată. Opposites Attract continuă preocuparea lui Piersic pentru texte în care relații indiferent de ce tip
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
în vileag și... de aici, titlul românesc al filmului. Locația se schimbă însă: de la decorul urban al Londrei la orășelul Saucier din sudul Statelor Unite (prilej pentru o coloană sonoră de excepție, ce abundă în muzică gospel). Din punct de vedere regizoral, filmul e sută la sută Coen: recunoști umorul (negru, morbid, absurd), incorectitudinea politică, artificialitatea voită a mizanscenei: actorii interpretează personaje excesiv de tipizate (vezi rolul lui G.H. Dorr - interpretat de Tom Hanks - mefistofelic, grandilocvent, și totuși inadecvat funcției de "creier" al
Ascensiunea și decăderea fraților Coen by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12566_a_13891]
-
așezați și înfulecînd (pește bun) la mesele răspîndite pe iarbă,dincolo de speech-urile lui Marcel Iureș (președintele festivalului) și al lui Moritz de Hadeln (președintele juriului de lungmetraj), dincolo de cele trei ecrane pe care sînt proiectate imagini, și care (idee regizorală!) se îndepărtează, lin, pe rînd, ca și cînd ar pleca, plutind, pe ape, dincolo deci de șocul confortului și al pitorescului - prima seară a avut ceva crispat, totul culminînd cu proiecția la "Pădurea spînzuraților" (un Omagiu Liviu Ciulei), la care
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
anii '70 ca manieră, dar un spectacol kitsch care își anulează singur chiar și cele cîteva momente frumoase în sine (vezi finalul), un spectacol fără protagonist, fără nici o performanță actoricească, o montare după o rețetă și cu prea multe soluții regizorale vizibile. De asemenea, nici Mediterana de la Teatrul "Maria Filotti" din Brăila, în regia Cătălinei Buzoianu, n-ar fi figurat pentru simplul motiv că, deși se înscrie în aceeași temă din Chira Chiralina, nu ajunge nici pe departe la atmosfera acelui
Fin de siecle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16597_a_17922]
-
din care încearcă să se întrupeze. Pe de altă parte, aș fi invitat O scrisoare pierdută de la Teatrul Național din București, un spectacol controversat dar cu un punct de vedere clar al regizorului Alexandru Tocilescu față de Caragiale astăzi, un discurs regizoral și artistic coerent cu ideea sa, peste care nu poți trece ușor. Cu toate argumentele, pe care și Alice Georgescu le are față de oferta domniei-sale, sînt convinsă că și oferta mea ar fi născut alte comentarii și nemulțumiri, alte contestări
Fin de siecle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16597_a_17922]
-
exercițiu de clasă (de nota 10) decît cu o capodoperă (fie ea și “mică”). Cu alte cuvinte, la o primă vizionare, filmul lui Cristi Puiu riscă să sucombe, strivit sub greutatea Ursului, ceea ce e, categoric, nedrept. Pentru că ține de performanța regizorală acest “exercițiu”, filmat în “timp real”: o discuție dintre un tată și un fiu, așezați față în față, la o masă de restaurant. Tatăl e jucat de Victor Rebengiuc: un proaspăt șomer, un bătrîn obosit, jenat de sărăcia în care
Viitorul sună scurt by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13097_a_14422]
-
obiecte pe scenă (sunt momente când seamănă cu un anticariat de provincie) asistăm la mutarea continuă a unor mobile care, de fapt, nu joacă ci doar sunt plimbate fără o justificare dramaturgică sau estetică. Ai senzația că determinarea întregii viziuni regizorale stă în teama de liniște, de gol. O componentă valorizantă a montării este scenografia monumentală și elegantă semnată de Cătălin Ionescu-Arbore, mai ales costumele în combinații coloristice încântătoare, fundalul neoclasic, oferind reale satisfacții vizuale. Rolul titular - Mefistofele - este copleșitor atât
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
profunzimilor spectacolului lumii văzut de Nicu Horodniceanu. Autorul își ia în această aventură, ca pe un foarte solid și fidel partener, spectacolul de teatru cu elementele și respirațiile sale. Am și rezerve. De exemplu, interpretarea exagerată și generalizatoare a "spectacolului regizoral", cum îl numește autorul. Definiția dată de domnia sa - "decizia exclusivă și unilaterală transforma regizorul în demiurg", "concepția regizorala modernă este de fapt traducerea ideii de mass-media pe planul spectacolului" - îmi pare că-i vizează doar pe acei regizori ocoliți de
Arta de a trăi prezentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17647_a_18972]
-
și fidel partener, spectacolul de teatru cu elementele și respirațiile sale. Am și rezerve. De exemplu, interpretarea exagerată și generalizatoare a "spectacolului regizoral", cum îl numește autorul. Definiția dată de domnia sa - "decizia exclusivă și unilaterală transforma regizorul în demiurg", "concepția regizorala modernă este de fapt traducerea ideii de mass-media pe planul spectacolului" - îmi pare că-i vizează doar pe acei regizori ocoliți de talent și îmbrățișați de mediocritate. În opoziție cu regizorul este situat dramaturgul: "Autorul dramatic însă caută o situație
Arta de a trăi prezentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17647_a_18972]
-
fost atenți la tema Galei și, în concluzie, foarte puțini și-au structurat monologul pe o idee clară și anunțată. Mai este ceva: la această secțiune, individual, apariția candidaților reflectă un gînd propriu, de actor, gînd lucrat singur, fără îndrumare regizorala. La grup, apariția, care poate genera un mic spectacol, este coordonată de un regizor. Lucrurile sînt mai așezate, măi coerențe, măi închegate, mai serios prezentate. În două zile de concurs, am văzut absolvenți din București, de la UATC și Universitățile particulare
Tînărul actor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17681_a_19006]
-
care apar, printre altele, "gambele" poetei și poziția ei în problema epilatului! - , doi actori bine consolidați "arată ce pot", dar, în mod vizibil, joaca, iar jocului lor le lipsește tocmai acea nebunie adîncă și adevărată, care ține, îndeobște, de "revolverul" regizoral. Regizorului - logic și rezonabil - îi lipsește complet "nebunia creatoare" (sau nu are curajul să și-o descopere). Cinematografic vorbind, filmul funcționează foarte bine: scenografia respira adevăr, imaginea are suplețe și profunzime, montajul e alert. E cinema, dar prea puțin viața
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
este Eco - unii încadrîndu-l chiar în seria autorilor de române polițiste (bizar, nu?) - dar și pentru cei care au citit sau sînt incitați să o facă de acum încolo și descoperă un spectacol fascinant și savuros al românului propriu-zis. Demersul regizoral este eliberator pentru creatorul sau, eliberator de obsesii, de imagini, de mistere generate de o minte luminată, de condeiul unui romancier vegheat continuu de forță cercetătorului de semne. Dar în ansamblu, respirația spectacolului, că miza artistică, rămîne undeva la mijloc
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
oferite în tăcere... Doar un capriciu al sorții a făcut ca acest personaj (configurat remarcabil de către Crowe la tinerețe și tot de el surpat la bătrînețe printr-o prea groasă compoziție) să nu fie interpretat de către Tom Cruise sub bagheta regizorală a lui Robert Redford! Ecou afirmativ la negația susținută în acest film dedicat strategiei jocurilor - rearticulată de savantul obsedat să descopere o idee originală care să aducă pe pămînt concordia universală, pe ecranele românești poposește - distribuit tot de Ro Image
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]
-
TVR a difuzat primul episod dintr-un serial de teatru polițist Detectiv fără voie, scris de George Arion, un Raymond Chandler al nostru, cum l-a numit Ovid S. Crohmălniceanu, și regizat de Silviu Jicman, cunoscut pentru eleganța stilului său regizoral. Distribuit în rolul principal, acela al ziaristului Andrei Mladin, care ajunge detectiv fără voie, Mircea Rusu joacă subtil, sobru și misterios. Și ceilalți actori - nume mari ale scenei românești - sunt la înălțime. Dacă ar avea mai mult ritm, dacă nu
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15592_a_16917]
-
producție, se aloca în următoarele cuantumuri: ... a) pentru filmele de lung metraj de ficțiune, până la 65% din valoarea devizului, din care până la 50% la începutul perioadei de pregătire a filmului, iar diferența pe parcursul realizării proiectului; ... b) pentru filmele de debut regizoral, până la 80% din valoarea devizului, din care până la 50% la începutul perioadei de pregătire a filmului, iar diferența pe parcursul realizării proiectului; ... c) pentru filmele de scurt metraj, documentare și de animație, până la 80%, din care până la 50% la începutul perioadei
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 - (*actualizată*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164743_a_166072]
-
producție, se aloca în următoarele cuantumuri: ... a) pentru filmele de lung metraj de ficțiune, până la 65% din valoarea devizului, din care până la 50% la începutul perioadei de pregătire a filmului, iar diferența pe parcursul realizării proiectului; ... b) pentru filmele de debut regizoral, până la 80% din valoarea devizului, din care până la 50% la începutul perioadei de pregătire a filmului, iar diferența pe parcursul realizării proiectului; ... c) pentru filmele de scurt metraj, documentare și de animație, până la 80%, din care până la 50% la începutul perioadei
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164744_a_166073]
-
producție, se aloca în următoarele cuantumuri: ... a) pentru filmele de lung metraj de ficțiune, până la 65% din valoarea devizului, din care până la 50% la începutul perioadei de pregătire a filmului, iar diferența pe parcursul realizării proiectului; ... b) pentru filmele de debut regizoral, până la 80% din valoarea devizului, din care până la 50% la începutul perioadei de pregătire a filmului, iar diferența pe parcursul realizării proiectului; ... c) pentru filmele de scurt metraj, documentare și de animație, până la 80%, din care până la 50% la începutul perioadei
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164745_a_166074]
-
aprobate de directorul general prin decizie." 4. Alineatul (4) al articolului 38 va avea următorul cuprins: "(4) Dosarele de proiect vor cuprinde, pe lângă scenariu sau sinopsis, după caz, bugetul de dezvoltare al proiectului, descrierea activităților preconizate a fi realizate, concepția regizorală, dacă regizorul a fost nominalizat, și CV-ul scenaristului." 5. Alineatele (3), (4) și (5) ale articolului 59 vor avea următorul cuprins: "(3) Pragul de referință pentru filmele românești sau realizate în coproducție cu participare românească se stabilește de către Centrul
ORDIN nr. 2.456 din 14 noiembrie 2006 pentru modificarea Regulamentului privind concursul de selecţie a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltare de proiecte, producţie şi distribuire de filme, aprobat prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.335/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183210_a_184539]
-
de concurs. ... (3) Consiliul decide valoarea creditului direct ce se acordă în funcție de ierarhia stabilită, precum și de conformitatea și realitatea datelor cuprinse în documente privind: ... a) corespondența bugetului de producție sau de dezvoltare de proiect, după caz, cu conținutul scenariului, viziunea regizorală, viziunea producătorului și cu prețurile medii cunoscute pentru servicii și bunuri utilizate curent în industria cinematografică; ... b) nivelul de soliditate și de asigurare a planului de finanțare; ... c) fezabilitatea planului de producție pe etape: pregătire, filmare, montaj-sonorizare și corelarea cu
REGULAMENT din 14 august 2006 (*actualizat*) privind concursul de selecţie a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltare de proiecte, producţie şi distribuire de filme*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180483_a_181812]